În 7 februarie 1897, în satul Cristeşti, comuna Dealul Geoagiului, judeţul Alba, se năştea Cristea Gligor, al optulea copil (din 10) al soţilor Cristea Chifor (1853-1918) şi Verona (1852-1922).
A auzit Evanghelia în 1915, dar numai în 1919, după ce a venit de pe front a fost botezat.
În 1917-18 a satisfăcut stagiul militar în primul război mondial.
În
1922 s-a căsătorit cu Elena Onea din comuna Almaşul Mare, judeţul Alba.
Căsnicia lor de 60 de ani a fost binecuvîntată cu 3 băieţi şi 3 fete: Daniel,
Beniamin, Eugenia, Maria, Eftimie, Aurelia.
A fost unul dintre pionierii credinței
baptiste în România, fiind pastor la Alba Iulia, în anii ’20, în Dobrogea în
anii ’30-’40 şi în Petrila (Valea Jiului), în anii ’50-’80. În 1923 Gligor Cristea a fost ordinat ca pastor în Biserica Baptistă din Alba Iulia, pe care a păstorit-o pînă în 1929, după cum se menţionează în micromonografia Bisericii Baptiste din Alba Iulia (întocmită de Cornel Marcu și Ioan Crișan) în Istoria Bisericilor Baptiste din România (ed. Ioan Bunaciu).
Aici poți găsi mai multe date din biografia personală, editată de fr. Alin Cristea, nepotul fratelui.
Istoricul baptist Marius Silveșan a găsit în arhive o sentință din 1924 pentru plata unei amenzi – documentul face referire la ținerea unor adunări de rugăciune în casa personală, adunări la care au participat persoane de confesiune baptistă, dar și de alte confesiuni, fără ca persoana respectivă să fi avut autorizație pentru astfel de întruniri.
Aici poți găsi mai multe date despre persecuția baptiștilor în perioada interbelică. Studiu de caz – sentință
de condamnare Gligor Cristea (1924) – Marius Silveșan.
Gligor
Cristea a predicat în judeţele Constanţa, Ialomiţa, Durostor, Caliacra, în
multe din localităţile respective oficiind botezuri nou testamentale. A fost
prieten cu alţi pionieri ai credinţei baptiste din România, precum Ilie Mîrza
(Deva), Artenie Zdrînc (Alba), Teofil Ciora (Lupeni). Iată-l alături de o
figură interesantă, recunoscută de Ioan Bunaciu ca fiind Pavel Popa din Bălaia.
În 1950 Gligor Cristea s-a stabilit cu
familia în Petrila şi a slujit timp de 32 de ani ca păstor. A fost un bun
organizator şi un bun colaborator în lucrarea din Valea Jiului. A avut
prestanţă şi a fost îndrăgit de fraţii în mijlocul cărora a slujit, avînd o
comportare creştinească în sfat şi trăire.Îi plăcea să citească. Mulţi îl vizitau pentru a sta de vorbă cu el. Până în ultimii ani de viaţă a avut obiceiul să îşi noteze meditaţii inspirate din Scriptură.
Imaginea cea mai larg răspîndită despre Gligor Cristea a fost cea a unui patriarh. Fie în comunitatea de credincioşi, fie în mijlocul necredincioşilor, a fost respectat şi considerat unul dintre oamenii care te motivează să spui: “Mai bine să trăiesc decît să mor!”
A străbătut deşertul comunist cu demnitate, dar nu a mai apucat să vadă căderea sistemului ateist.
A încetat din viaţă în 22 septembrie 1988, la vîrsta de 91 de ani. A avut fericirea să-şi vadă 21 de nepoţi şi 5 strănepoţi.
Aici poți găsi mai multe poze despre familia fr Gligor, copii și nepoți.