Căutând în
aceste zile prin reviste să găsesc informații despre biserici și păstori, ca să
scriu pe tărâmul istoriei baptiste, am dat peste acest articol scris de dr.
Ioan Dan, pe atunci era președintele Comunității Bisericilor Creștine Baptiste
Cluj. M-am gândit că poate frații mei
păstori din aceea vreme se vor bucura. Articolul este scris în revista „Creștinul
Azi” din septembrie 1992, este scris de fratele Ioan Dan.
Lectură
plăcută!
„Într-o casă
de odihnă montană din apropierea Clujului, anul acesta 1992, Ia Casa Verde, Lacu
Roşu, în Munţii Harghita, au fost prezenţi aproape toţi pastorii Comunităţii
Cluj împreună cu soţiile lor.
Ce este „Casa
verde”? O casă de odihnă. Zilele s-au
depănat pe cât de plăcut, pe atît de repede, în minunat timp de rugăciune, de
studiere a Bibliei, de drumeţii odihnitoare în natură.
Tematica
urmărită în discuţii, rugăciuni și în viziunea actuală, a fost UNITATEA în
cuget şi fapt, în crez şi trăire, în familie şi biserică a tuturor membrilor
comunităţii noastre creştine. Primele raze ale răsăritului de soare îi găseau
pe pastori la locul special de rugăciune, un platou liniştit pentru meditaţie.
Prezenţa unui frate misionar din SUA, Lightsey Wallace care a susţinut Studiul
Biblic despre Familie, ne-a îmbogăţit cunoştinţele şi domeniul experimental privind
educaţia copiilor, disciplinarea creştină a acestora, pregătirea tinerilor
pentru căsătorie, familia creştină ca model în biserică şi societate.
Excursiile zilnice la Lacu Roşu, pe muntele Suhardul Mic (1352m.!), traversarea
Cheilor Bicazului-bijuterie unică a minunăţiilor create prin Legile lui
Dumnezeu - toate făcute şi trăite în acelaşi spirit al "unităţii
frăţeşti', au contribuit la recreerea fizică şi pregătirea pentru un nou an de
muncă pe tărimul răspîndirii Evangheliei. Da, serile vor fi neuitate: momentele
de părtăşie din jurul focului de tabără, cîntările şi lacrimile de bucurie vor
rămîne ca "stâlpi de aducere aminte”, pentru consolidarea cunoaşterii
reciproce a tuturor celor participanţi. Nu vom uita prima seară cu destăinuiri
şi amintiri despre întemeierea propriilor familii, apoi în seara a doua
motivaţiile dedicării lor ca propovăduitori ai Cuvîntului, seara a treia dedicată
împărtăşirii bucuriilor şi greutăţilor
din mijlocul societăţii şi bisericii locale unde Dumnezeu i-a destinat să trăiască un timp. Şi seară de
seară, ştiind că “ai în cer sus Tată, asupra-ți orice-ar veni, uitat nu te lasă”...
am înţeles ca şi poetul. ..„focul dragostei lui Isus, arde acum pe-n văţăcei”... că grupul minunat de
păstori şi soţiile lor a "crescut" în "harul şi în cunoştinţa
Domnului şi Mîntuitorului nostru Isus Christos”. Plecînd de la Casa Verde,
ştiam cu toţii ca zilele toamnei se apropiau cu rod bogat, dar şi cu frunze
veştede!
Fraţii şi
surorile care au experimentat îndemnul psalmistului David şi au gustat doar
pentru şase zile „dulceaţa” locuirii împreună, se vor bucura de plăcute
amintiri, iar bilanţul beneficiilor trăirii acestui verset biblic, le va fi
mare!
Invităm
pentru timpul concediilor din anul viitor, dacă va fi cu voia Domnului, să fie partaşi la odihnă şi bucuriile de la „Casa
Verde”.
Lacu Roșu şi alţi pastori, pentru ca creşterea
noastră în legătură frăţească să fie tot mai trainică.”
(D. I. Alexandru - Cluj Napoca)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu