Azi am
primit trista veste a încetării din viață a revistei Vox Dei. O publicație
baptistă ce a trăit 15 ani. Nu credeam că o să moară așa dintr-o dată, nu a dat
semne de oboseală, de bătrânețe poate, doar noi cititorii ne-am cam săturat de
citit și așa a murit.
Mesajul plin
de mulțumire al inițiatorului acestei publicații, Caius Obeada, m-a surprins, exemplul
pe care l-a dat cu oala, este foarte
expresiv și arată că a înțeles vremea, fără regrete, fără acuze, doar mulțumire.
Mulțumesc
Caius Obeada pentru efortul ce l-ai depus pentru a iniția și întreține revista
vie 15 ani.
Îmi amintesc
cu mare plăcere de ziua când am descoperit-o. Erau puține informații pe net,
netul la noi era foarte scump. Citeam cu plăcere. Abia așteptam luna viitoare
să vină cu alte informații, mesaje care mă interesau.
De la ea și
paginile ei am prins și eu gustul istoriei baptiste.
Ne lasă o
mare bogăție de cultură prin articolele și cărțile ei ce rămân pe net.
Îmi amintesc
cum blogurile, câte erau ele, aprindeau netul cu subiecte care mai de care mai viu
colorate, pline de comentarii, care mai la subiect, care mai pe lângă, doar să se
bage în seamă cei ce le scriau, fără să se finalizeze printr-o concluzie clară
a învățăturii lor, publicația Vox Dei
apărea lună de lună cu o bogată și sănătoasă învățătură.
AICI este
arhiva revistei din 2004- 2016.
AICI este arhiva 2017-2018.
AICI este Biblioteca Online Vox Dei.
Caius Obeada,
Domnul să te folosească pentru slava și gloria Lui.
Dar Tu, Doamne, Tu eşti scutul meu, Tu eşti slava mea şi Tu îmi înalţi capul! Eu strig cu glasul meu către Domnul şi El îmi răspunde din muntele Lui cel sfânt. (Oprire) (Psalmii 3:3-4)