Mesajul celui de al 14-lea președinte Baptist.

În anul centenarului nostru, al celor 100 de ani de când poporul baptist are președinte,  fr. Viorel Iuga cel de al 14-lea președinte vine cu un mesaj către comunitatea noastră baptistă.

 Un mesaj clar, pe înțelesul tuturor.

Un mesaj având un scop şi o ţintă precisă.

Un mesaj care trebuie să fie pus în practică, aplicat pentru a nu i se pierde din esenţa, valoarea sa.

 Mesajul se încadrează oarecum în direcţia propusă de către președinţii înaintași, cu deosebirea că mesajul de acum se raportează la cerinţele, provocările, oportunitățile, greutăţile la care suntem   supuşi  şi cu care trebuie să ne confruntăm zi de zi.

 Avem un preşedite activ și informat, Domnul să ni-l țină. Dumnezeu să ajute acest popor să umble pe Calea cea bună a Domnului.

C U L T U L  C R E Ş T I N  B A P T I S T

UNIUNEA BISERICILOR CREŞTINE BAPTISTE din ROMÂNIA

 

Nr. 3 / 07.01. 2019

Către,

Toate Bisericile Creştine Baptiste din România

Dragi fraţi şi surori în Domnul Isus Cristos,

Prin îndurarea lui Dumnezeu, suntem printre privilegiaţii care au intrat în Anul 2019. Mă rog Stăpânului şi Părintelui nostru ca să trăim fiecare zi din acest an în voia Sa, pentru gloria Sa (Coloseni 3:17; 1 Petru 5:11). Aşa cum ştiţi, în prima parte a acestui an vom avea alegeri la nivel local, teritorial şi naţional. Având în vedere rolul deosebit de important al celor aflaţi în conducerea bisericilor, a comunităţilor teritoriale şi a Uniunii vă chem să ne unim în rugăciune şi să cerem Domnului cu insistenţă alegerea în toate bisericile şi în structurile organizatorice al cultului a unor oameni duhovniceşti, maturi, disponibili şi capabili. Să ne rugăm insistent ca fraţii şi surorile din adunările noastre să aleagă membrii comitetelor prin călăuzire cerească, pe criterii şi principii biblice, fără acţiuni lumeşti, fireşti (Fapte 6:1-6). Să ne rugăm fierbinte ca delegaţii bisericilor la Adunările Generale ale comunităţilor să aleagă slujitorii din comitet pe criterii şi principii biblice (1 Timotei 3:1; Tit 1:5), analizând atât caracterul persoanei, cât şi lucrarea pe care a făcut-o în biserica locală şi în comunitatea teritorială. Să îndrăznim şi să mijlocim împreună cerând Domnului ca membrii noului Consiliu al Uniunii să fie oameni evlavioşi, slujitori gata de sacrificiu, care iubesc lucrarea Domnului şi sunt gata să colaboreze de dragul Domnului Isus pentru binele întregii ţări (Exod 18:21; 1 Corinteni 3:5-10). Să ne rugăm ca delegaţii bisericilor la Congresul din 24-25 Mai să aleagă pe principii biblice şi prin călăuzirea Duhului Sfânt pe aceia pe care i-a chemat şi i-a ales în prealabil Dumnezeu (Fapte 20:18-28; 2 Corinteni 11:23-29).

Fraţi şi surori, anumite aspecte în lucrarea din bisericile creştine baptiste din România nu sunt aşa cum am dori. Din nefericire, sunt multe domenii în care trebuie să ne pocăim şi să devenim mai serioşi. Dacă ne vom smeri, dacă vom cere îndurare, dacă ne vom pocăi, dacă vom alege din toată inima să-L iubim şi să-L urmăm pe Domnul, sunt şanse să primim îndurare (Iacov 4:8). Când slujitorii aleşi vor fi oameni mai duhovniceşti, mai evlavioşi, mai smeriţi şi mai harnici, adică oameni după inima Domnului, vor avea parte de inspiraţie, de călăuzire şi orice va fi nevoie pentru a conduce Turma lui Cristos exact aşa cum îşi doreşte El.

Fraţi şi surori, nici România nu arată bine. După aproape 30 de ani de libertate, corupţia este în floare, necredinţa este în creştere, lenea este promovată şi păcatele sunt legalizate. Ultimii ani ne-au demonstrat că tot mai mulţi români au renunţat la valorile lor creştine. În conjunctura prezentă, şansa României nu depinde nici de Vest şi nici de Est. Şansa României, singura şansă reală şi funcţională este întoarcerea românilor în mod individual şi serios spre Dumnezeu (Fapte 2:38). Anii de libertate ne-au demonstrat încă o dată că adevărata schimbare trebuie să aibă loc în fiecare persoană şi să înceapă din interior, din inimă. Pentru ca România să poată auzi şi vedea Evanghelia este vital ca cei mântuiţi, adică noi, să fim ceea ce a decis Salvatorul nostru. Numai când fiecare credincios baptist va fi o evanghelie vie (2 Corinteni 3:2), oamenii vor avea şansa să înţeleagă mai bine iubirea lui Cristos şi să o primească. Cum viaţa credincioşilor în afara adunărilor şi în adunare este influenţată de cei din conducere, este important să ne rugăm mult de tot pentru oamenii care vor fi aleşi la nivelele de slujire menţionate.

Mulţumesc Domnului pentru toţi cei care aţi folosit înţelept săptămâna de rugăciune, dar sper că nu v-aţi oprit acolo. Continuaţi să vă rugaţi în case şi în adunări pentru alegerile la fiecare nivel. Dacă vom alege slujitori duhovniceşti, evlavioşi, serioşi şi harnici, şansele ca Dumnezeu să folosească bisericile baptiste vor creşte.

                                                                                         

Iată câteva sugestii practice care vă pot ajuta în rugăciune şi în acţiune:

1.     Alegeţi oameni de caracter.

Din nefericire sunt şi printre noi, prin adunările noastre, oameni care nu au prea mult de-a face cu naşterea din nou şi nici cu caracterul lui Cristos. Ştiind aceasta, vă rog, alegeţi oameni sfinţi şi cât mai puţin controversaţi. Dumnezeu îi binecuvântează şi îi foloseşte pe cei sfinţi. Fără binecuvântarea Lui nu putem fi binecuvântare pentru alţii. Nu alegeţi oameni ce se inspiră în gândire şi în acţiune din sistemul lumesc sau din cel politic. Alegeţi oameni ce se inspiră de la Isus Cristos şi de la apostoli. Nu alegeţi oameni care v-au favorizat ceva, deoarece aceasta va dovedi lacunele din caracterul vostru. Alegeţi oameni care seamănă mult cu Domnul Isus Cristos.

2.     Alegeţi oameni competenţi.

Mă refer la o competenţă vizibilă, dovedită, recunoscută. Căutaţi oameni care să cunoască Cuvântul, să fi făcut ceva în viaţa de credinţă şi slujirea de până acum. La nivel de reprezentare şi direcţie, găsiţi slujitori competenţi în Cuvânt, competenţi în relaţii, competenţi în familie, competenţi în biserică. Nu alegeţi pe cei ce doar promit că vor face, ci pe cei care au dovedit că pot face ceva.

3.     Alegeţi oameni disponibili.

Alegeţi oameni care sunt gata să plătească preţul implicării. Nu propuneţi sau alegeţi oameni care nu sunt în stare să răspundă la un email, la un telefon... Nu delegaţi oameni care deşi sunt anunţaţi cu jumătate de an sau chiar un an înainte nu au timp pentru întâlniri. Nu alegeţi oameni care vin la întâlniri doar ca să fie prezenţi, dar nu participă decât cu trupul şi se gândesc cum ar putea să plece mai repede la ale lor.

4.     Alegeţi oameni susţinuţi.

Când vorbim de slujitori în conducerea comunităţilor sau al UBR, este bine să fie o decizie la nivel de comitet şi chiar una la nivel de adunare generală a bisericii. Este mare diferenţă să lucrăm şi să fim reprezentaţi de oameni iubiţi şi susţinuţi de biserica în care slujesc şi alta este să avem oameni care trăiesc mereu cu sentimentul că trebuie să fugă sau să fure din timpul bisericii. Dacă biserica nu le dă acordul şi binecuvântarea de ce am vrea să îi folosim noi? Nu ştie biserica mai bine ca noi cine sunt oamenii care o slujesc?

5.     Alegeţi prin Duhul Sfânt.

Numai Dumnezeu cunoaşte trecutul, inima şi viitorul oamenilor. În timp ce ne facem partea în cercetare, să nu uităm că alegem slujitori pentru lucrarea lui Dumnezeu. Să îi alegem prin călăuzirea Lui şi vom fi binecuvântaţi. 

Vă doresc din inimă un an în binecuvântarea divină, pentru a putea fi folosiţi de Domnul spre binecuvântarea altora.

Cu preţuire

Păstor Viorel Iuga

Vă rog frumos trimiteți acest mesaj și filialelor bisericii dvs.

Cine este din vatra Oarței de sus, să ia aminte

Clădirea Biserici

Orțani din toate țările adunați-vă! Unde? La Oarța de Sus Maramureș.

„Aşa vorbeşte Cirus, împăratul perşilor: „Domnul Dumnezeul cerurilor mi-a dat toate împărăţiile pământului şi mi-a poruncit să-I zidesc o Casă la Ierusalim în Iuda.

„Cine dintre voi este din poporul Lui? Domnul Dumnezeul lui să fie cu el şi să plece!” (2 Cronici 36:23)

Anul acesta, 2019, se împlinesc 100 de ani de când Dumnezeu a pus bazele dezvoltării unui popor, care să-I facă voia. Un popor care să deschidă Cartea Lui,  ca să citească deslușit, să se întoarcă cu fața la El și să Îl proslăvească.

100 de ani de istorie au baptiștii din Oarța de Sus. 100 de ani acest popor a predicat Cuvântul Lui Dumnezeu, acum veniți și bucurați-vă împreună la acest minunat popas care va fi în această vară, prin voia bunului și slăvitului nostru Ziditor și Dumnezeu.

Acest eveniment  vrem să-l imortalizăm printr-o piatră de aducere aminte, adică o carte despre cei 100 de ani care să rememoreze evenimentele trăite.

Vrem ca toți cei interesați să scrieți ce v-au povestit părinții, bunicii sau alți înaintași și să îmi trimiteți rapid, ca până la serbare să fie gata tipărită cartea. Vă rog de asemenea, poze vechi și noi, trimiteți cât mai multe.

Mulțumim Domnului pentru cei 100 de ani trecuți și Domnul să țină lumina Scripturii vie până la venirea Domnului Isus ca Judecător și Domn.

Vă mulțumesc la toți  cei care veți fi receptivi,  Domnul să vă binecuvânteze în vatra voastră străbună.

Biserica vie

Mihai Cornea - Practici bune de urmat citate din Vekás Zoltan

23. Căci, dacă ascultă cineva Cuvântul şi nu-l împlineşte cu fapta, seamănă cu un om care îşi priveşte faţa firească într-o oglindă
(Iacov 1:23)

Dacă nu înplinim ce ne spune Biblia degeaba mergem la biserică, degeaba strigăm „Doamne,  Doamne!” că nu suntem auziţi. Aşa citim, aşa credem, aşa împlinim.

Viaţa pionierului baptist Mihai Cornea aşa a fost. Doar 4 exemple spre simplificare.

Fr. Daniel Stoica, neobositul, care aleargă peste tot şi pe unde trece tot mai află câte ceva interesant şi demn de reţinut. Aşa găseşte o lucrare interesantă scrisă de către fr. Vekás Zoltan,  cu titlul „Viaţa şi activitatea lui Cornea Mihai”, lucrare de diplomă, prof. coordonator A. Paul Bărbătei, din anul 1978.

Am parcurs-o repede şi tot atât de repede am observat câteva întâmplări din viaţa fratelui, care m-au impresionat Mihai Cornea. Sunt întâmplări pe care le-am mai auzit, dar nu ştiam de unde. Sunt frumoase şi de le veţi citi veţi fi informaţi precum spunea cineva deunăzi.

Ce să fac cu hoţul când îl prind la furat? Să-l iau la bătaie şi să meargă spunându-şi că nu-l dau la poliţie? Să sun la poliţie şi autorităţile să aplice legea, dar eu îl iert? Cum e mai bine, mai etic, mai creştineşte?

Ce spune Biblia căci ea este sursa noastră de informare?

21. Împăratul lui Israel, văzându-i, a zis lui Elisei: „Să-i măcelăresc, să-i măcelăresc, părinte?”
22. „Să nu-i măcelăreşti”, a răspuns Elisei. „Obişnuieşti tu oare să măcelăreşti pe aceia pe care îi iei prinşi cu sabia şi cu arcul tău? Dă-le pâine şi apă, ca să mănânce şi să bea, apoi să se ducă la stăpânul lor.”
(2 Împăraţi 6:21-22)

Aşa a făcut Mihai Cornea.Atunci când l-a prins la furat, în loc să-i facă rău hoţului l-a invitat la cină, tratându-l ca pe un musafir iar pe deasupra i-a dat şi sacul de grâu pe care a vrut să-l fure. Dar pentru a afla mai multe citiţi şi voi.

I

 

„S-a întâmplat [1] odată că familia Kornya (Cornea) a venit târziu acasă de la adunare şi au auzit zgomot în podul casei. Kornya a căutat să vadă cine e şi când s-a uitat sus în pod a zărit pe un om care tocmai încerca să fure un sac cu grâu. Pe observate s-a apropiat de el încercând să-l ajute să ridice sacul. Acesta când a fost prins a început să se scuze şi să lase sacul. Stăpânul l-a încurajat spunând: „Ia-l cu tine prietene că desigur ai nevoie de el, că altfel nu veneai aici şi când o să ai şi tu o să mi-l dai înapoi”. Au dus sacul jos şi Kornya a strigat la bucătărie: „Suntem cu unul mai mult la masă, avem musafiri aşa că pregătiţi masa!”. Musafirul nu a vrut ca să servească masa cu ei, iar Kornya nu l-a lăsat să plece ci s-au rugat, au mâncat şi apoi a dus grâul acasă. Nu peste mult timp hoţul s-a pocăit cu încă un prieten de al lui.

Dragostea familiei Kornya l-a cucerit.”

II

Metode de evanghelizare.

La Biharia când a mers prima dată nu a avut nici un cunoscut, mai bine zis cunoscutul pe care îl avea el era prieten cu preotul. Fiind prieten cu preotul se temea să-l lase pe acel ţăran să predice acolo. Cornea s-a gândit ce ar putea să facă şi negăsind nici o soluţie a plecat spre altă comună, numai că în drum îşi aminti de convertirea lui Saul. La gândul acesta a rămas încremenit şi s-a întors să încerce la marginea cealaltă a satului că poate acolo va fi primit. A intrat într-o casă unde a început să vorbească din Biblie şi să spună cum s-a întors el la Domnul. El roagă pe femeia din casă să-i dea voie să spună şi consătenilor ei cum s-a întors el la Domnul. „Cu plăcere”, răspunse femeia „dar eu nu pot chema pe nimeni.”

Cornea a fost mulţumit cu oferta aceasta şi cere o masă, o faţă de masă. Scoate masa în curte, o acoperă cu faţa albă de masă, aşează pe ea Biblia. Deschide poarta la stradă şi intră apoi în casă aşteptând cele ce se vor întâmpla. Femeia se uită mirată şi-l întreabă de ce a făcut aşa . „ – Pentru că Biblia va face această slujbă de a chema pe oameni”. Într-adevăr Biblia deschisă pe masa din curte a stârnit curiozitatea oamenilor care treceau pe stradă. Copiii duc vestea şi vin cu părinţii lor să vadă ce s-a întâmplat. Când s-au strâns vreo 15 – 20 de oameni, Cornea a ieşit afară, le-a spus pe scurt istoria vieţii lui şi cum s-a pocăit şi le spune că el le va vorbi din Biblie dacă ei vor ca să-l asculte.

Toţi au fost de acord şi le-a plăcut mult. După predică el le-a spus că va rămâne şi seara, dacă ei binevoiesc să asculte. Seara s-a umplut casa de ascultători şi astfel s-a mai deschis un loc unde Cornea venea săptămânal să predice.

III

La Crszentmilkós Cornea  a avut o manifestare puţin ciudată pentru un misionar. A intrat într-o  casă de ţărani pe care nu-i cunoştea. În casă găseşte un grup de oameni care jucau cărţi. Era o după masă de iarnă. Nici nu a terminat salutul şi îi întreabă: „Ce faceţi?” Cu repeziciune le strânge cărţile şi le aruncă în foc. Oamenii rămân şocaţi de gestul musafirului nepoftit. Le spune câteva cuvinte, apoi le citeşte din Biblie, se roagă şi le predică. După ce s-a terminat predica îi întreabă pe ascultători: „Vreţi să mai vin şi altădată?” şi răspund: „Da, vrem!”

Cornea ştia învăţăturile Domnului Isus din Matei 10:16. „Iată, Eu vă trimit ca pe nişte miei în mijlocul lupilor. Fiţi înţelepţi ca şerpii şi fără răutate ca porumbeii.” El în vestirea Evangheliei a folosit multe metode. În fiecare caz aparte a procedat aparte. Alegerea locului unde să predice, timpul când să predice, cât timp să stea într-un loc, când să plece, cum să răspundă la diferite persoane, necesita înţelepciune şi Dumnezeu i-a dat pentru a-l putea folosi în slujba Sa.

 

IV

S-a întâmplat în 1893 la un botez la Kishaza. Pe marginea apei de pregăteau deja corturile pentru candidaţi. Mare bucurie pe feţele tuturor candidaţilor. O mulţime de oameni aşteptau desfăşurarea botezului. În mulţime diferiţi oameni, unii veniţi din curiozitate, alţii prieteni, alţii duşmani. Între candidaţi era şi o femeie care de mult voia să se boteze, dar soţul ei era împotrivă. Femeia era româncă ca şi întreaga ei familie. Pentru că soţia a vrut să se boteze, soţul o bătea de multe ori şi acum venise la botez fără să ştie soţul care a fost plecat la pădure. Unul dintre vecini îl anunţă pe soţul femeii care vrea să se boteze şi când auzise acesta pleacă la râul unde trebuia să se ţină botezul cu toporul în mână ca să omoare pe soţie. Mai bine moartă decât botezată. Soseşte în ultimul moment la locul botezului, unde cu apariţia lui ca un animal turbat, a produs o mare spaimă. Femeile s-au refugiat, bărbaţii se adunară în grupuri spre a ocroti femeile. Toată lumea e agitată, plină de teamă de parcă ar fi zburat veselia din inimile şi de pe feţele lor. Atmosfera a devenit încordată. Cornea observă acest lucru tocmai înainte de începerea botezului. Se apropie de bărbat, îl salută şi îi spuse: „Frate Mandru, bine că ai venit, văd că ai adus şi un topor cu tine ca să ne ajuţi. Ai făcut foarte bine. Te rog ascute acest ţăruş şi bate-l în pământ lângă cort ca să ţină mai bine. Vezi aşa e şi în viaţa cortului pământesc al trupului nostru, dacă este cineva lângă el ca Domnul Isus Hristos, cel care are grijă de noi ca să nu ne răsturnăm în vârtejul lumii acesteia şi să ajungem în adâncimea iadului, a infernului. Rămâi aici şi păzeşte cortul acesta. Vezi, aceia s-au strâns acolo în grămadă şi nu e nimeni să păzească cortul, dar dacă nu vrei să ne ajuţi, spune-ne ca să vorbesc cu altcineva.”

„ – Nu, nu trebuie, rămân eu”, răspunse Mandru.

„ – Eu mă duc şi încep cuvântarea ocazională la botez, după aceea mă întorc.” Spuse Cornea. Totul se liniştise şi Cornea începu predica de botez: „Iată că securea a şi fost înfiptă la rădăcina pomilor....”

După ce Cornea a terminat predica s-a apropiat din nou de Mandru şi-i spune: „ – Mai rămâi aici sau duci soţia acasă cu tine?”

„ – Rămân aici şi botezaţi-o şi pe ea!”, răspunse Mandru.

Furtuna a trecut, lacrimi de bucurie se observau în ochii multora – Domnul Isus a fost biruitor, prin slujitorul lui credincios. S-a oficiat botezul cu multă reverenţă, nimeni dintre candidaţi nu a rămas afară. La terminare Cornea este invitat în familia lui Mandru. În 1893 s-a mai ţinut un botez în comuna respectivă unde n-a mai alergat nimeni cu toporul ci „fratele Mandru” era acum însoţit de soţia lui pentru că se boteza şi el.    

---

[1] Vekás Zoltan, Viaţa şi activitatea lui Cornea Mihai, lucrare de diplomă, prof. Coordonator  A. Paul Bărbătei,  an 1978, iunie, p. 26