vineri, 1 mai 2020

Dorel Popa 1954 – 2014, din Arad



Dorel  Popa s-a născut în Arad, într-o familie de credincioși baptiști, la 29 august 1954, având ca părinți pe Iosif și Domnica Popa. Mai târziu, Dumnezeu l-a binecuvântat cu un frate, Ovidiu, care i-a stat aproape tot timpul. 
A fost licențiat al Facultății ”Tehnologia Construcțiilor de Mașini” Timisoara, în cadru căreia și-a susținut și teza de doctorat. În 1991 i  s-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa de către Bob Jones University, o prestigioasă universitate creștină din Greenville, South Carolina.
În anul 1979 s-a căsătorit cu sora Lidia și în anul 1981 au fost binecuvântați cu un băiat, Emanuel Horațiu.
Încă din anii studenției a simțit chemarea de a-L sluji pe Dumnezeu ca vestitor al Evangheliei, împreună cu studenții din Timișoara. După absolvirea facultății, fiind membru la Biserica Baptistă Speranța, a început o lucrare printre tineri, slujire apreciată de mulți tineri din oraș, care participau într-un număr impresionant (peste 300) la întâlnirile pe care le organiza. Această activitate a fost dezavuată de autoritățile comuniste și a întâmpinat tot felul de piedici.
În 1985 a fost ales membru în comitetul bisericii, ca reprezentant al tinerilor. În anul 1987, a fost ales ca pastor al Bisericii Speranța, urmând să fie ordinat peste 6 luni. Datorită opoziției din partea autorităților comuniste, nu a mai fost ordinat ca pastor și a fost exclus din cult. În anul 1988 a fost reprimit în cult, la presiunile fraților din străinatate. Cu toate acestea, el nu a încetat să predice Evanghelia acolo unde a fost primit. În aceste misiuni a fost însoțit de un cor de aproximativ 60 de persoane.
În anul 1989, cu ocazia sărbătorii Floriilor, Biserica Baptistă din Pâncota l-a ales pastor și a fost ordinat. A fost urmărit de securitate, i s-a întocmit un dosar penal, urmând ca în luna decembrie să fie judecat și condamnat, dar Dumnezeu a schimbat istoria și a fost scăpat de o condamnare nedreaptă.
În data de 3 februarie 1990 a fost fondată Biserica Baptistă  Maranata, împreună cu un grup de 136 credincioși. În toamna aceluiași an au inceput lucrările pentru construcția edificiului în care ne aflăm acum, iar în 6 august 1995 a fost inaugurat. Fiind hăruit de Dumnezeu cu darul de evanghelist, pe măsură ce se înalțau zidurile, biserica creștea spiritual și numeric, astfel că în anul 2000 biserica numara peste 1000 de membri.
Doru Popa a studiat cu BEE (Biblical Extensive Education), o școală teologică “subterană” în vremea Comunismului, într-un grup de 7 laici. La inițiativa fratelui Nicolae Gheorghiță, acesta a fost  primul grup de laici din țară care a studiat în acest fel. Din cei șapte, cinci au devenit păstori.  Ce a fost special la acest grup este că fiecare din cei șapte implicați în direct cu profesorii americani, au condus alte grupuri (generatia a-II-a). S-a produs astfel o multiplicare care a cuprins în mare parte vestul țării.
Fiind o persoană sensibilă la nevoile semenilor și dornică să ajute, Dumnezeu i-a dat înțelepciunea și capacitatea de a fonda o clinică creștină și un orfelinat. De asemenea, Dumnezeu i-a scos în cale oameni cu potențial financiar din SUA și Marea Britanie, care i-au sprijinit proiectele și l-au susținut continuu, moral și financiar.
Tot din dorința de a ajuta, a avut o contribuție majoră în cadrul Comunității Bisericilor Baptiste “Valea Crișului Alb” și a sprijinit Liceul Baptist “Alexa Popovici”, mai ales, în perioada construcției.
Fiind cunoscut în oraș, a fost solicitat să candideze ca primar al orașului Arad, ocupând această funcție în perioada 2000-2004. Având un spirit altruist a fost gata să ajute, în limita posibilităților, pe toti cei ce l-au solicitat. Prin Asociația de Caritate ”Maranata” a ajutat copiii orfani, iar prin clinica creștină ”Soteria” a ajutat bolnavii cu medicamente.
A fost implicat în lucrarea de vestire a Evanghelie în multe biserici din țară, iar după revoluție, și în străinatate. A predicat, cu pasiune și eficiență, până în ultima zi a vieții.
În data de 21 februarie, la slujba de înmormântare a fratelui Dorel Popa, clădirea bisericii Maranata s-a dovedit a fi neîncăpătoare. Credincioși din toate confesiunile, reprezentanți din diverse domenii de activitate, oficiali din administrația locală cât și înalți demnitari au umplut până la refuz sanctuarul, culoarele și chiar holurile generoase ale bisericii. Se estimează faptul că în zilelele de priveghi și înmormântare au trecut pe lângă catafalcul fratelui Doru peste 6000 de persoane, și cam tot atâția utilizatori au urmărit transmisiunile online.
Serviciul de înmormântare a fost oficiat de Otniel Bunaciu (președintele Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România și președinte al Federației Europene Baptiste), Ionel Tuțac (secretar general al Uniunii BCB din România), Pavel Riviș Tipei (președintele Uniunii Bisericilor Penticostale din România), Ilie Țundrea (pastor al Universității Emanuel din Oradea), pastorul irlandez, Tom Lewis, prieten intim al familiei Popa încă din anii ’70, Romică Iuga (președinte al Comunității Bisericilor Creștine Baptiste din Arad), Ben Oni Ardelean (senator în parlamentul României, care a fost purtătorul de cuvânt al tuturor politicienilor prezenți), Sandu Popa (unul dintre cei mai apropiați prieteni ai familei), Petru Vidu (președinte al Comunității Bisericilor Creștine Baptiste din Bihor). Mesajul principal a fost proclamat, în mod ireproșabil, de Onisim Mladin, pastor al Bisericii Dragostea din Arad.
Daniel Cojiță, pastor Biserica Creștină Baptistă Maranata Arad


joi, 30 aprilie 2020

Jurconi Petrică 1861 – 1933, din Fârdea




Fratele Petrică Jurconi s-a născut în anul 1861 în localitatea Fârdea, Severin.
A auzit Evanghelia de la un frate baptist german, la uzina din localitatea Nădrag. În anul 1900 a fost botezat în localitatea Fârdea, împreună cu alți 4 candidați.
În ziua de 29 iunie 1906, familia fratelui Jurconi merge în localitatea Curtea, în apropiere de Făget, ca să predice Evanghelia. Familia a fost arestată și interogată. După ce au fost puși în libertate, frații cântau și predicau, iar 12 persoane și-au predat viața Domnului.
La Conferința de la Lugoj, ținută în zilele de 15 – 17 august 1917, fratele Petrică Jurconi a fost văzut ca un frate care poate ajuta lucrarea Domnului.
Pe lângă faptul că a fost un bun slujitor, fratele a fost și harnic, lucrând pentru extinderea Împărăției lui Dumnezeu.
În revista „Farul Mântuirii” din anul 1929, fotografia fratelui Petrică Jurconi este pusă alături de alți înaintași, precum Vasile Berbecar, Gheorghe Slăv și alții.
Soția fratelui se numea Elisabeta, născută în anul 1864, botezată într-o zi cu soțul ei, fratele Petrică și a trăit până în ziua de 09 aprilie 1947.
În ziua de 31 martie 1933 fratele Petrică Jurconi este chemat acasă de Dumnezeul cerului în care s-a încrezut. Serviciul de înmormântare a fost oficiat de fratele Ioan Covaci, ajutat de frații: Emilian Ardelean, V. Lăzărescu, I. Trâmbiță. A cântat muzica instrumentală din Sintești, corurile din cercul Fârdea.
 Surse:
Alexa Popovici
Ioan Bunaciu
Farul Creștin
Farul Mântuirii
Pacea

vineri, 24 aprilie 2020

Gheorghe Colcer - în pas cu nevoia de azi



De mii de ani oamenii mergeau la locul de închinare, unde se plecau înaintea lui Dumnezeu în rugăciune. Evreii mergeau la faimosul Templu din Ierusalim, asistau la aducerea jerfei zilnice sau alte jertfe, în timp ce preoții erau ocupaț cu sacrificarea. Un cor impunător cânta spre lauda lui Dumnezeu. Vedem că și apostolii,  zi de zi erau la Templu, să vadă, să asculte și să se roage.
Templul a fost dărâmat și cei ce au urmat, creștinii, au făcut construcții impunătoare, catedrale îmbrăcate în aur și tot mai atrăgătoare, dar omul s-a plictisit,  zicând că totul este gol, doar ziduri, formalism și neîmplinire. Dumnezeu a văzut ce făceam și a trimis ceva nevăzut, dar care omoară fără milă, autoritățile ne-au izolat și noi   ne-am inervat. Nu merg mai departe, pentru că știm cu toții ce zarvă, ce idei circulă pe net, Doamne ferește!
Fratele Gheorghe Colcer a găsit alături de alți cărturari, o soluție bună, atractivă, pentru că se încadrează în 10 – 15 minute, eficientă de a predica Evanghelia care aduce mântuire. Fiii lumii pun la îndemână tehnica modernă, ca fiii Împărăției lui Dumnezeu să predice cu foc, înțelepciune, cu dar de la Domnezeu.
Păstorul Gheorghe Colcer și-a luat spațiu virtual pe YouTube, un canal cu numele: „For You – Motivational”. Aici fratele pune în fiecare săptămână câte un mesaj motivational pentru noi care stăm în casă. Și dumnealui stă în casă și din casă ne trimite mesajul pentru cine vrea să asculte, să vadă, să se zidească și de ce nu, să nu putem spune că ne plictisim.
Felicit pe fratele Gheorghe Colcer și pe toți cei ce fac acest lucru.
Dumnezeu să vă binecuvânteze.!
AICI este canalul la care vă puteți abona și pentr a vedea, eu am ales din mai multe teme pe aceasta:  
 Libertatea între utopie și realitate!”



Mai jos sunt și alte teme interesante și prezentate plăcut.

1

2.    Nevoia de Semnificație!

3.    Iată Omul!

4.    E Vremea Schimbării!


miercuri, 22 aprilie 2020

Fleischer Johannes 1886 - ? din Berlin



Fratele Fleischer Johannes s-a născut în ziua de 19 octombrie 1886 în orașul Berlin din Germania. Părinții fratelui se numeau Carl Robert și Anna de confesiune baptistă și naționalitate germană.
Studiază  8 clase primare și Seminarul Teologic.
În ziua de 8 septembrie 1901 este botezat în biserica baptistă a părinților săi.
În ziua de 10/23 ianuarie 1913 se căsătorește la București cu Karolina născută Mack. Domnul le dăruiește 6 copii: 4 băieți și 2 fete.
În ziua de 22 februarie 1920 este ordinat ca predicator pentru Bisericile Baptiste Germane din București, Tulcea, Cernăuți și Rădăuți. Era președintele baptiștilor germani din România.
În anul 1940 își ia rămas bun de la Biserica Baptistă din Mangalia și se retrage împreună cu alți nemți din cauza tăvălugului rusesc.  Împreună cu dânsul vor pleca 400 de de membri din bisericile germane din Dobrogea în Germania.
Fratele a tradus în română broșura „Abecedarul Creștin” 15 lecțiuni pentru creștini aleși tineri și bătrâni.
Mai multe informații ne va prezenta fratele Mihai Ciucă în cartea dumnealui, care este pe punctul să apară.
 Surse:
Constantin Mitu
Arhive



marți, 21 aprilie 2020

Farcaș Damian 1878 - ? din Bonțesci



Fratele Farcaș Damian s-a născut în ziua de 2 iulie 1878 în localitea Bonțesci din județul Arad. Numele părințilorau fost Marcu și Nina de confesiune baptistă și naționalitate română.
Acesta studiază 4 clase primare în localitatea natală.
În ziua de 24 iunie 1909 se căsătorește civil în comuna Pleșcuța, județul Arad cu Irina născută Farcaș fiind binecuvântați de Domnul cu două fete.
În anul 1899 este recrutat pentru a face serviciul militar la Regimentul 33 infanterie din Arad și rămâne la vatră cu gradul de caporal.
Dumnezeu îi vorbește prin Cuvântul Său și fratele Farcaș Damian Îl urmează pe Domnul Isus în apa botezului în ziua de 4 august 1915 în Biserica Baptistă din Bonțesci.
În ziua de 27 iulie 1926 este ordinat ca predicator în cercul de activitate Pleșcuța unde va păstori peste 260 de membri și 127 aparținători. S-a stabilit cu domiciliul în localitatea Aciuța, județul Arad.

August Eiseman 1876 - ? din Tarutino



Fratele s-a născut în ziua de 5 martie 1876 în localitatea Hoffnungsfeld, județul Tiraspol - Ucraina. Părinții se numeau Friedrich și Katherine de confesiune baptistă, etnie germană și naționalitate română.
Urmează „Cursul Școalei Normale de Învățători“, care era singurul liceu pedagogic german din Basarabia.
Atras de Cuvântul lui Dumnezeu pe care îl auzea în familie, dar și la biserica părinților se hotărăște să Îl urmeze pe Domnul și în ziua de 7 mai 1895 este botezat.
În ziua de 31 decembrie 1900 se căsătorește cu Rosine Ruff și Domnul le dă 8 copii: 4 băieți și 4 fete.
În ziua de 22 noiembrie 1909 este ordinat ca predicator pentru zona Basarabia și locuiește în Tarutino, județul Cetatea Albă.
În zilele de 16 – 18 septembrie 1938 are loc la Mangalia Conferința a XXIII-a a Bisericilor Baptiste Germane din România. Acestă conferință este condusă de fratele August Eiseman.
În anul viitor 1939 fratele August Eiseman ne informează prin intermediul revistei „Botezătorul” despre persecuțiile la care sunt supuși frații din Basarabia.
Surse:
Ciucă Mihai
Constantin Mitu
Arhive

luni, 20 aprilie 2020

Avram Gheorghe 1891 - ? din Pesac



Fratele Avram Gheorghe s-a născut în ziua de 9 septembrie 1891 în localitatea Pesac județul Timiș. Părinții se numeau Cuzman și Lina de confesiune ortodoxă și naționalitate română.
Fratele Avram Gheorghe nu a făcut școală, dar știa să citească și să scrie.
În ziua de 15 martie 1914 se căsătorește cu Anna născută Fanu și alături de care este binecuvântat de Domnul cu un băiat.
Este atras de Cuvântul lui Dumnezeu și decide să-L urmeze după cum scrie în Biblie și în ziua de 23 decembrie 1923 este botezat.
Este ordinat în anul 1925 ca predicator pentru Biserica Creștină Baptistă din Pesac fiind primul predicator al bisericii. Păstorește această biserică până în anul 1948 când pleacă în America. A mai lucrat în bisericile: Gotlob, Grabaț, Igriș,  Comloșul Mare și Teremia Mare.

Bora Petru 1895 - ? din Sohodol


Fratele Bora Petru s-a născut la data de 19 octombrie 1895 în localitatea Sohodol, județul Alba, ținutul Mureș.
Părinții  fratelui s-au numit Iacob și Maria de religie greco-ortodoxă și naționalitate română.
A studiat 3 clase primare în localitatea sa natală.
În ziua de 11 ianuarie 1923 se căsătorește cu Letiția născută Coscheș, Domnul binecuvântându-i cu un băiat.
În anul 1917 este recrutat și încorporat în Alba – Iulia de unde rămâne la vatră ca și soldat.
În luna iulie a anului 1929 este primit ca membru al confesiunii creștine baptiste și se botează. 
În cadrul bisericii din Sohodol lucrează ca diacon și catehet.

Nu avem alte date.

Eugen Groza 1954 – 2018 din Clopotiva



Pastorul Eugen Groza s-a născut în data de 27 octombrie 1954, în familia Apalina şi Petru Groza, oameni credincioşi din localitatea Clopotiva, județul Hunedoara.
 A fost botezat de pastorul Petru Dugulescu în data de 15 august 1975, în Biserica Creştină Baptistă din Hațeg.
A absolvit în anul 1980 Institutul Politehnic din Timişoara, iar între anii 1980-1990 a urmat cursuri de pregătire teologică prin programul B.E.E. România.
În 15 octombrie 1981 s-a căsătorit cu Mihaela, Dumnezeu  binecuvântându-le căsnicia și familia cu 2 fete.
În anul 1986 a fost supus unei intervenții chirurgicale pe cord deschis la spitalul din Târgu Mureş.
În anul 1990 a fost ales pastor al Bisericii Creştine Baptiste Betania din Timişoara, fiind primul pastor al acestei biserici. Din comisia de ordinare au făcut parte, printre alții, pastorii: Ion Râncu, Ioan Trif, Dragoş Hudema.
Din 1990 a slujit ca preşedinte executiv al Asociației ,,Isus Speranța României”, fiind implicat alături de pastorul Petru Dugulescu în numeroase proiecte caritabile, educaționale, evanghelistice.
A fondat Asociația Missio Link International, al cărei preşedinte a fost pentru mulți ani.
A plecat în veşnicie în 2018, slujba de înmormântare având loc în data de 12 februarie. Pe parcursul anilor Biserica Betania a mai fost slujită de pastorii Teofil Ciortuz şi Adrian Neiconi. Actualmente pastorii bisericii sunt Valentin Făt şi Gabi Rusu Hack.
Surse:
Ionel Tuțac


Ordinarea


Completări noi despre fratele Drăgilă Dumitru de la Ionel Tuțac



Despre fratele Drăgilă Dumitru am scris AICI, dar este o prezentare mai scurtă, după resursele avute atunci în anul 2019.
Fratele Ionel Tuțac, stând acasă ca toți cetățenii acestei țări din cauza virusului,   s-a apucat să facă curățenie prin bibliotecă. A dat de resurse despre care a crezut că îmi sunt mie de folos și mi le-a trimis, pentru care îi mulțumesc. Aștept cu nerăbdare de la toți frații care au resurse istorice despre înaintașii lor baptiști să mi le trimită pentru ca să le facem publice. Vă mulțumesc!
Informațiile le las așa cum le-am primit, ca să nu-si piardă prezentarea lor originala.

Dumitru Drăgilă s-a născut în data de 26 octombrie 1886 în localitatea Prilipeți, județul Caraş-Severin din părinți agricultori. A auzit Evanghelia în anul 1912 cu ocazia unor manevre militare în localitatea Tăuț, județul Arad.
În urma unei vizite făcute la Prilipeți de către Pavel Bandur, în anul 1913, Dumitru Drăgilă se hotărăşte pentru Hristos. Este botezat în 13 octombrie la Caransebeș de către pastorul Ştefan Ignea . După convertire începe să predice Evanghelia, până pleacă în război, iar la finalul războiului, în data de 29 iunie 1919, este ordinat ca păstor în localitatea Prilipeți de către Ioan Şuveț şi Ştefan Ignea.
Calitățile lui de bun organizator, talentat predicator şi cântăreț îl recomandă pentru a sluji într-o localitate mai mare, aşa că la invitația pastorului Pavel Bandus şi la recomandarea pastorului Ştefan Ignea este ales păstor la Lugoj.
Slujirea de la Lugoj şi împrejurimi, participarea la numeroase botezuri şi evanghelizări, maturitatea spirituală pe care o arată îi determină pe frați să îl aleagă în comitetul pe țară al Uniunii Baptiste. Din această postură avea să reprezinte Uniunea Baptistă la cel de-al III-lea Congres al Alianței Mondiale Baptiste, găzduit în perioada 21-27 iulie 1923 la Stockolm, capitala Suediei. Din delegație aveau să facă parte 23 de români, printre ei aflându-se: Vasile Berbecar, Ioan Bododea, Boris Buşilă, Avram Oală, Atanasie Pascu, Mihai Vicaş, Ioan R. Socaciu, ş.a. Delegația a fost condusă de Constantin Adorian, preşedintele Uniunii. În timpul pastoratului său la Lugoj se formează corul mixt la Bisericii (1924), iar comunitatea se mută într-o clădire mai spațioasă.
Militând pentru drepturile baptiştilor, pastorul Drăgilă a devenit incomod pentru autoritățile politice şi religioasă, astfel că în 28 noiembrie 1934 a fost amendat şi arestat, fiind acuzat de "propagandă contra legilor şi autorităților Statului". Procesul a durat un an de zile. În anul 1945, din cauza problemelor de sănătate, se pensionează, iar pastoratul bisericii este preluat, pentru perioade scurte de Mircu Cocar (1946-1947), Teodor Cenuşă (1948-1949) şi Ioan Bunaciu (1950-1951). În toată această perioadă îi ajută pe ceilalți păstori, oferind echilibru bisericii şi dovedind maturitate spirituală. Din 1952, odată cu venirea pastorului Teodor Turcu şi până în 1964, continuă să fie un stâlp de nădejde al bisericii din Lugoj. A plecat în veşnicie în data de 5 iunie 1964. La serviciul de înmormântare din data de 7 iunie au predicat Evanghelia pastorii: Alexa Popovici, Ioan Bunaciu, Ilie Dudău, Ioan Stanca, Teodor Turcu şi Ieremia Găvăgină. A fost înmormântat în cimitirul baptist din Lugoj.
Resurse:
Farul mântuirii, nr.15-19, 1923
Harul, nr. 29, 1992, 226-227, 2010
Istoria baptiştilor din România, 1856-1989, Alexa Popovici
 Baptist World Alliance, Third Congress, Stockolm, 1923, p.251