vineri, 28 februarie 2025

Comunicat referitor la Gather 25 de pastor Paul Negruț

 


 

Comunicat din partea Departamentului de educație al Uniunii Bisericilor

Creștine Baptiste din Romania

Dragi frați și surori,

Harul și pacea să vă fie înmulțite prin cunoașterea lui Dumnezeu și a Domnului

nostru Isus Hristos! (2 Petru 1:2).

Pe această cale dorim să răspundem întrebărilor care ne-au fost adresate de

către credincioșii baptiști în legătură cu evenimentul Gather 25 care se va

desfășura la Cluj în data de 01 martie 2025.

Din punct de vedere istoric, baptiștii au respectat și respectă libertatea și

dreptul fiecărui om de a-și alege religia și forma de închinare. în același timp,

credincioșii baptiști cred și mărturisesc că Sfânta Scriptură este autoritatea

supremă în toate aspectele vieții de credinți și practică religioasă. Cu această

convingere, credincioșii baptiști aplică testul Scripturii tuturor curentelor și

manifestărilor religioase pe care le întâlnesc. în lumina Scripturii credincioșii

baptiști se asociază sau se disociază de mișcările și manifestările care apar în

spațiul religios.

Ca răspuns la întrebările dumneavoastră cu privire la Gather 25 vă oferim o

scurtă analiză biblică a învățăturilor despre biserică, despre Isus Hristos, despre

unitate și despre rugăciune așa cum se desprind acestea din afirmațiile publice

în format scris sau înregistrări video oferite de inițiatorii și organizatorii

evenimentului, în comparație cu învățătura și practica bisericilor baptiste.

A.      învățătura despre Biserica

1) învățătura creștină baptistă despre biserică. Sfânta Scriptură vorbește

despre două modalități în care ființează adevărata Biserică a Domnului

Isus: Biserica universală și Biserica locală. Mărturisirea de credință a

Cultului Creștin Baptist afirmă acest adevăr biblic.

a.     Biserica Universală: „Noi credem și mărturisim că după Noul

Testament, totalitatea credincioșilor, fără deosebire de rasă, naționalitate, sau clasă socială, din toate timpurile, din cer și de pe pământ, formează Biserica lui Hristos - Biserica Universală.

Această Biserică nu este o organizație pământească vizibilă, ci e

organismul viu, spiritual al celor mântuiți, adică a celor ce au

crezut în Hristos și au fost născuți din nou" (Evrei 12:23; Fapte

20:28; Matei 16:18; Efes 1:22,23; 5:25-27). Biserica Universală nu

a fost, nu este și nu va fi adunată vreodată de un om sau de un

grup de oameni aici pe pământ, ci va fi adunată numai de Domnul

Isus, Capul Bisericii, la venirea Lui. Imaginea, forma și

manifestarea acestei adunări sunt descrise în Apocalipsa 7:9-17.

b.     Biserica locală este comunitatea credinței, speranței și dragostei.

„După învățătura Noului Testament biserica locală este unitatea

voluntară a unui grup de credincioși dintr-o localitate, născuți din

nou și botezați pe baza mărturisirii personale a credinței lor în

Domnul Isus Hristos, ca Mântuitor al lor. Ei se unesc laolaltă cu

scopul de a se închina lui Dumnezeu, de a se zidi sufletește, de a

păstra curată credința și învățătura creștină, potrivit cu

învățăturile Noului Testament, si de a colabora la propovăduirea

Cuvântului lui Dumnezeu" (Mat. 18:20; Fapte 8:1; Rom. 16:3; 1

Cor. 1:2; 16:19; Gal. 1:22; Col. 4:15; Apoc. 2:1, 8,12,18; 3:1,7, 14).

Bisericile locale colaborează între ele, dar trebuie subliniat că

niciun eveniment în care se adună credincioși din mai multe

biserici locale nu se poate numi Biserică Universală.

2) învățătura mișcării Gather 25 despre biserică.

a.     Evenimentul Gather 25 este prezentat și promovat ca o adunare a

„bisericii globale." Conceptul global - globalizare își are rădăcinile

în științele social-politice din secolele 18 si 19 și descrie fenomenul

de interacțiune internațională cu ajutorul tehnologiilor de

comunicare și a mijloacelor moderne de transport. Odată lansat

acest concept, el este folosit cu sensuri diferite în politică, cultură,

comerț, spectacol sau religie. în spațiul religios sunt o mulțime de

grupări și organizații care folosesc conceptul global cu sensuri

multiple pentru a-și prezenta identitatea și misiunea.

b.     "Gather 25 este un eveniment global fără precedent, de 25 de ore,

care spune poveștile inspiratoare ale Bisericii globale, de către

Biserica globală. Dar nu va fi o adunare a Bisericii globale fără voi"

(Citat din Vocea Creștinilor.com). Sensul conceptului de Biserică

globală folosit de Gather 25 este specific mișcării Noii Reforme

Apostolice ai cărei conducători pretind că începând cu anul 2000,

în biserică au fost restabilite pozițiile de apostoli și proroci

contemporani care au autoritate doctrinară și practică egală sau

chiar mai mare decât apostolii Domnului din Biserica Primară.

Acești apostoli și proroci autoproclamați pretind că lor le-a fost

încredințată pregătirea bisericii și a lumii pentru revenirea lui Isus

Hristos. în acest sens, organizează evenimente de amploare,

puternic mediatizate pe care le prezintă ca fiind „Biserica globală"

pe care o conduc și o pregătesc pentru revenirea Domnului.

Această „Biserică globală" sub conducerea noilor apostoli și

proroci are mandatul de a cucerii cei „șapte munți" ai lumii ca semn că „fiara cu șapte capete" din Apocalipsa 17:8-10 este

biruită. Cei "șapte munții" care trebuie cuceriți sunt: religia,

familia, guvernul, educația, mass media, spectacolul

(entertainment), și afacerile (business). în acest sens, liderii

autoproclamați ai acestei mișcări organizează evenimente la care

atrag membrii bisericilor locale din diferite părți ale lumii

oferindu-le impresia că prin participarea la aceste evenimente

devin parte a Bisericii globale.

Concluzie: la testul Scripturii se poate observa limpede că evenimentul

Gather 25 nu este nici Biserica universală nici biserica locală, ci un

spectacol religios care adună oameni cu tot felul de orientări religioase.

Conceptul de Biserică globală este o invenție nebiblică a liderilor acestei

mișcări cu scopul de a-și crea o aură de autoritate spirituală și de a

atrage membrii altor biserici locale.

B.     învățătura despre Isus Hristos

Simplul fapt că oamenii pronunță numele Isus Hristos nu înseamnă că

vorbesc despre aceeași persoană. De exemplu, Isus din teologia eliberării

este un personaj care „mântuie" oamenii din sărăcie și nedreptate socială.

Isus din teologia feministă este un personaj neutru din perspectiva

genului, sau în cazuri extreme este definit ca având genul feminin care nu

promovează identitatea și rolul bărbatului în familie și în societate. Isus din

teologia liberală este doar un învățător și un exemplu moral, și nicidecum

Fiul lui Dumnezeu care a murit pentru păcatele noastre și a treia zi a înviat

trupește din morți. Isus al ecranelor cinematografice este „un star" care

îmbracă forma decisă de regizor. Exemplele ar putea continua, dar este

suficient să constatăm că în cultura contemporană oamenii l-au redefinit

pe Isus după placul lor. Pentru noi este important să stabilim dacă

bisericile baptiste din Romania și mișcarea Gather 25 vorbesc despre

același Isus, sau avem de-a face cu diferențe semnificative.

1) învățătura creștină baptistă despre Isus Hristos. Mărturisirea de credință

a Cultului Baptist afirmă: „Noi credem și mărturisim că este un singur

Dumnezeu, Creatorul, Susținătorul și Stăpânul tuturor lucrurilor... în

Biblie îl descoperim pe Dumnezeu, ca Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, cu

desăvârșire una și nedespărțiți în ființa lor...

a. Isus Hristos este Dumnezeu Fiul. „Tu ești Hristosul, Fiul

Dumnezeului Celui viu" (Mat. 16:16); „El va fi chemat Fiul Celui

Preaînalt și Domnul Dumnezeu îi va da scaunul de Domnie al

tatălui Său, David" (Luca 1:32); „Cred că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu" (Fapte 8:37); „Cine va mărturisi că Isus este Fiul lui

Dumnezeu, Dumnezeu rămâne în el, și el în Dumnezeu" (lloan

4:15).

b. Isus Hristos este "calea, adevărul și viața. Nimeni nu vine la Tatăl

decât prin Mine" (loan 14: 6). Calea Domnului este descrisă în

Predica de pe munte: „Intrați pe poarta cea strâmtă. Căci largă

este poarta, lată este calea care duce la pierzare și mulți sunt cei

ce intră pe ea. Dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care

duce la viață, și puțini sunt cei ce o află" (Mat. 7:13-14).

c.     Isus Hristos nu sacrifică standardele credinței adevărate de dragul

mulțimilor. „Nu orișicine-Mi zice: Doamne, Doamne! va intra în

împărăția cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu care este în

ceruri. Mulți îmi vor zice în ziua aceea: Doamne, Doamne! N-am

prorocit noi în Numele Tău? N-am scos noi draci în Numele Tău? Și

n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău? Atunci le voi spune

curat: Niciodată nu v-am cunoscut: depărtați-vă de la Mine voi toți

cari lucrați fărădelege" (Mat. 7:21-23).

d.     Standardele adevăraților urmași ai Domnului Isus sunt clare

definite: „Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de

sine, să-și ia crucea și să Mă urmeze" (Mat. 16:24).

2) Concepția organizatorilor Gather 25 despre Isus Hristos. „Biserica unită

în jurul lui Hristos", " Urmașii lui Isus din biserici, campusuri, arene și

camere de zi - de pe fiecare continent și confesiune - se vor uni în

fiecare fus orar pentru a urmări emisiunea Gather 25, care este gratuită

pentru toată lumea, pretutindeni... Acesta este momentul nostru din

istorie, să fim inspirați de poveștile despre cum se mișcă Dumnezeu pe

pământ și să fim încântați să îl împărtășim pe Isus peste tot" (Vocea

Crestinilor.com).

a. Un Isus al spectacolului religios. Așa cum se observă din reclamele

de promovare, spectacolul Gather 25 este elementul central al

acestei mișcări. Isus Hristos este doar un pretext - urmașii lui Isus

de pe toată suprafața pământului sunt chemați să urmărească

emisiunea Gather 25.

b. Isus propovăduit de Gather 25 nu își poate aduna Biserica globală

fără tine. " Gather 25 este un eveniment global fără precedent,

de 25 de ore, care spune poveștile inspiratoare ale Bisericii

globale, de către Biserica globală. Dar nu va fi o adunare a

Bisericii globale fără voi" (Vocea Creștinilor.com). înțelegem că

Isus al acestei mișcări este limitat la exercitarea puterii de adunare

a Bisericii globale de neparticiparea unora. Elementul care se

desprinde din această afirmație este transmiterea sentimentului

de vinovăție celor care ar sta în cumpănă - ești vinovat dacă nu te

alături Bisericii globale. Ce contează pentru organizatori? Să fie

cât mai mulți. Succesul spectacolului este evaluat după numărul

participanților. Dacă sunt doar doi sau trei adunați în Numele

Domnului nu mai este eveniment global fără precedent. Oare cum

se vor simți cei care după spectacolul grandios de sâmbătă se vor

duce duminică la bisericuțele lor de la sat unde vor fi poate 5,

poate 10, sau 15 frați și surori?

c.     Așa cum rezultă din promovarea video, Isus promovat de

evenimentul Gather 25 are o Biserică globală în care oameni care

aparțin unei pluralități de orientări religioase, născuți din nou sau

nenăscuți din nou se adună într-o unire fără precedent timp de 25

de ore. Dacă folosim metafora Evangheliei, Isus al evenimentului

Gather 25 are oile și caprele într-o unitate fără precedent.

Concluzie. Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu prezentat în Scripturi, în care cred și

căruia se închină bisericile creștine baptiste din Romania este diferit de Isus al

spectacolului propovăduit de Gather 25. Isus al Scripturilor nu confundă și nu

unește oile cu caprele. Isus promovat de Gather 25 are o poartă largă și o cale

lată pe care poate merge oricine. Nu credem și nu ne închinăm aceluiași Isus.

C.                                                     învățătura despre unitatea bisericii

Domnul Isus, Capul Bisericii, S-a rugat pentru unitatea Bisericii: „ Și mă rog nu

numai pentru ei, ci și pentru cei care vor crede în Mine prin cuvântul lor. Mă

rog ca toți să fie una, cum Tu, Tată, ești în Mine, și Eu în Tine; ca ei să fie una în

Noi, pentru ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis" (loan 17:20-21). învățătura

biblică despre unitatea Bisericii explică modelul unității, conținutul unității și

formele de manifestare ale unității. Modelul unității desăvârșite este Sfânta

Treime - Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul, și Dumnezeu Fiul într-o unitate

inseparabilă și inconfundabilă. Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt ființează veșnic într-o

unitate desăvârșită, în care identitatea fiecărei Persoane Divine este veșnic

păstrată. Tatăl este veșnic Tată. Fiul este veșnic Fiu. Duhul Sfânt este veșnic

Duh Sfânt. Conținutul unității este definit de apostolul Pavel: „ și căutați să

păstrați unirea Duhului prin legătura păcii. Este un singur trup, un singur Duh,

după cum și voi ați fost chemați la o singură nădejde a chemării voastre. Este

un singur Domn, o singură credință, un singur botez. Este un singur

Dumnezeu și Tată al tuturor, care este mai presus de toți, care lucrează prin

toți, și care este în toți" (Efes. 4:3-6). Cuvântul singur descrie unicitatea nu

pluralitatea. Conținutul unității este dat de unicitatea lucrurilor care ne unesc.

Nu există unitate în pluralitatea trupului, a Duhului, a Domnului, a credinței, a

botezului, a lui Dumnezeu. Manifestarea vizibilă a unității este exprimată în

formele de organizare ale bisericilor locale și a modalităților de colaborare

între ele în baza lucrurilor care ne unesc.

1) Unitatea bisericilor creștine baptiste din Romania.

a. „Cultul Creștin Baptist din Romania formează o unitate atât din

punct de vedere doctrinar, cât și organizatoric. Mărturisirea de

credință baptistă conține nucleul fundamental al învățăturilor

biblice pe baza cărora se realizează unitatea doctrinară a

bisericilor creștine baptiste din Romania. Structura organizatorica

Cultului Creștin Baptist din Romania este următoarea: a) biserici

locale, b) comunități teritoriale, c) Convenția Baptistă Maghiară, si

d) Uniunea Baptistă" (Statutul Cultului Baptist, art. 2, 3 și 4). în

cadrul Cultului Baptist din Romania, modelul, conținutul și

manifestarea unității sunt cunoscute și îmbrățișate din convingere

personală de către fiecare credincios baptist.

b. Colaborarea cu alte culte și organizații creștine. "Cultul Creștin

Baptist din Romania este independent față de bisericile și

organizațiile baptiste din străinătate, păstrând legături frățești și

de colaborare cu acestea. El poate intra în alianțe cu organizații

baptiste din străinătate, precum și cu biserici și organizații

evanghelice din țară și din străinătate" (Statut, art. 6). Aceste

forme de colaborare se stabilesc de către structurile

organizatorice ale Cultului Baptist, cu respectarea identității

doctrinare și organizatorice specifice Cultului Baptist. Orice

modalitate prin care alte entități religioase încearcă să atragă

credincioșii baptiști în proiecte, evenimente sau activități fără

respectarea unității dogmatice și organizatorice specifice se

încadrează în categoria „lupilor răpitori" descriși de Domnul Isus în

Matei 7:15-29.

2) Unitatea promovată de Gather 25.

a. Mișcarea Gather 25 nu are relații de colaborare cu Cultul Creștin

Baptist din Romania și evenimentul de la Cluj nu are girul Uniunii

Bisericilor Creștine Baptiste din Romania. Mai mult, evenimentul

de la Cluj nu are nici girul Alianței Evanghelice din Romania. în

realitate, Gather 25 este alcătuit dintr-un conglomerat de

orientări teologice și ecleziale care se deosebesc clar de credința și

practica baptistă. în interiorul acestui conglomerat religios care

pretinde că reprezintă unitatea Bisericii globale sunt diferențe

teologice și practice majore - de la teologii și practici emergente,

carismatice, feministe, liberale, până la orientări sincretiste și

mistice. Simplul fapt că se vor aduna câteva mii de persoane la un

spectacol religios, nu reprezintă unitatea Bisericii lui Hristos.

Dimpotrivă, evenimentul scoate la suprafață faptul că un grup de

lideri autoproclamați folosesc un spectacol religios pentru a

smulge oameni - de regulă tineri, din părtășia bisericilor locale.

Oricât de bine s-ar îmbrăca în blană de oaie, lupii răpitori sunt tot

lupi care atacă și dezbină turma.

b. Aceste grupări adunate în contextul unor spectacole religioase au

pretenția că reprezintă Biserica globală a lui Isus Hristos. Din punct

de vedere biblic Biserica universală a Domnului Isus Hristos este

una singură și va fi adunată numai și numai de Domnul Isus la

venirea Lui. Orice pretenție a oamenilor cu privire la adunarea

Bisericii globale a lui Isus Hristos este blasfemie. Până la venirea

Lui, Biserica Domnului există și se adună sub forma bisericilor

locale unite în interiorul lor și între ele pe baza unicității lucrurilor

care-i unesc, așa cum le descrie apostolul Pavel în Efeseni 4:3-6. în

baza acestei unități Bisericile locale stabilesc modul de colaborare

și părtășie între ele, fără pretenția că vreun eveniment al lor

reprezintă biserica universală.

Concluzie: Gather 24 nu este nici biserică locală nici Biserica Universală. Putem

spune că se vor aduna câteva mii de oameni, majoritatea tineri, la un spectacol

religios, și care vor pleca în noaptea de sâmbătă spre duminică spre casele lor.

Oare cine îi va păstorii după terminarea spectacolului? Le pasă liderilor mișcării

Gather 25 de frământările, falimentele, dorințele și de soarta acestor oameni?

Adevărata biserică a Domnului este o turmă care are păstor căruia îi pasă de

turmă în fiecare zi.

D) învățătura despre rugăciune

Rugăciunea reprezintă unul dintre pilonii Bisericii primare care a stăruit „în

învățătura apostolilor, în legătura frățească, în frângerea pâinii și în rugăciuni"

(Fapte 2:42). Rugăciunea exprimă deopotrivă dependența totală față de

Dumnezeu, bucuria părtășiei cu El, închinare, laudă și încredere în Cuvântul Lui.

Rugăciunea a fost descrisă metaforic ca fiind respirația sufletului, termometrul

și termostatul bisericii, camera motoarelor spirituale ale bisericii. în contextul

în care unii folosesc chemarea la rugăciune pentru alte motive, este important

să analizam forma și conținutul întâlnirilor de rugăciune.

1) învățătura și practica rugăciunii în bisericile baptiste. Credința în rolul și

importanța rugăciunii în viața bisericii se exprimă prin faptul că la fiecare

adunare a bisericilor baptiste este alocat un timp special pentru

rugăciunea congregațională. în fiecare duminică dimineața și duminică

seara, dar și la adunarea din timpul săptămânii bisericile baptiste citesc

un text biblic care inspiră la rugăciune și apoi petrec un timp special în

rugăciune congregațională. în foarte multe biserici baptiste, și copiii sunt

încurajați să se roage cu glas tare în timpul ceasului de rugăciune. In

acest mod, săptămânal se îndreaptă spre cer sute de mii de rugăciuni. Pe

lângă acestea, în fiecare an bisericile baptiste aleg cel puțin o săptămână

în care pe baza unei tematici elaborată de Uniunea Baptistă, toate

bisericile se unesc să se roage pentru aceleași motive de mulțumire, de

mijlocire și de cerere. Si în anul acesta în Bisericile Baptiste din Romania

s-au organizat și încă se mai organizează săptămâni de rugăciune și

evanghelizare în cadrul cărora sute de mii de credincioși postesc și se

roagă pentru ei, pentru familiile lor, pentru cei apropiați, pentru

localități și pentru țară, invocând promisiunile și binecuvântările lui

Dumnezeu peste Romania. Ca apa adâncă și liniștită, sutele de mii de

rugăciuni au fost înălțate spre Tronul îndurării în Numele Domnului Isus

prin puterea Duhului Sfânt. Ele nu au fost mediatizate ca miracole, sau

ca motiv de laudă și triumfalism religios.

2) învățătura și practica rugăciunii la evenimentul Gather 25.

a. Organizatorii Gather 25 cheamă oameni din diverse părți ale lumii

să se roage 25 de ore pentru că suntem în anul 2025. Alegerea

unui interval de 25 de ore sugerează o spiritualitate de tip Cabala

în care numerele au semnificații mistice. Chiar și așa, această

justificare este deosebit de șubredă deoarece nu suntem în anul

25 ci in anul 2025. Dacă ar fi consecvenți cu numerologia ar trebui

să proclame o rugăciune neîntreruptă de 2025 de ceasuri. Apoi

alegerea datei de 1 martie este cu două luni întârziere față de

începutul anului. Oare, nu au avut timp până acum să se roage?

Oare ce s-a întâmplat cu omenirea în aceste două luni ale anului în

care această Biserică globală nu s-a adunat la rugăciune? După

acest spectacol, Biserica globală se va mai întâlni pentru

rugăciune? Sau vor aștepta anul viitor când se vor aduna iarăși la

un spectacol de 26 de ore pentru că vom fi în anul 2026?

b. Timpul alocat rugăciunii la evenimentul de la Cluj. încercând să

aflu câteva date despre persoanele care vor fi pe scena

evenimentului am fost surprins că despre niciuna nu se spune că

ar fi un om al rugăciunii. Dimpotrivă, persoanele invitate la acest

„moment unic în istoria Bisericii din Romania" sunt cunoscute

pentru abilitățile lor pe scenă, să anime publicul prin muzică și prin

„poveștile inspiratoare ale Bisericii globale." Analizând conținutul

programului pe scenă, se poate observa că din cele câteva ore

alocate acestui eveniment, cea mai mare parte a timpului este

repartizată formațiilor muzicale.

Concluzie: evenimentul Gather 25 nu este un „test al inimii" ci este un test al

„deosebirii duhurilor", al discernământului spiritual într-o perioadă în care

religia a devenit o formă de spiritualitate fără adevăr biblic, închinarea

adevărată a fost înlocuită de spectacol, slujitorii duhovnicești ai bisericii au fost

înlocuiți de liderii de spectacole super-mediatizate. Biserica Domnului a fost

înlocuită de adunări sporadice care amăgesc oamenii cu promisiuni triumfaliste

despre „evenimente unice, fără asemănare în istoria creștinismului", iar Isus

Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a fost înlocuit cu un Isus postmodern care acceptă

pluralismul și relativismul religios, care a renunțat la poarta strâmtă și la calea

îngustă, de care nu ne mai apropiem cu evlavie, cu frică și cutremur, căruia îi

oferim noi închinarea în stilul care ne place nouă și mai ales liderilor - pentru

că liderii Bisericii globale conduc biserica.

în fața acestor provocări încurajăm slujitorii duhovnicești ai bisericilor baptiste

să rămână credincioși chemării de a păstori cu dragoste și jertfă bisericile

locale, să vegheze, să sfătuiască și să se roage ca niciunul să nu se piardă, ci

prin harul Domnului Isus Hristos și prin puterea Duhului Sfânt oamenii să vină

la pocăință și să rămână credincioși până la moarte.

Pastor Paul Negruț, Vicepreședinte cu educația

Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din Romania

 

 

 

 

Interviu Realizat de fr. Kovács József cu fratele BODOR ALEXANDRU

 


  

Realizat de fr. Kovács József, secretar general al Convenției Bisericilor Baptiste Maghiare din România, cu fratele BODOR ALEXANDRU, pastor pensionar – sept. 2014.

1. R. Când, cum și prin ce împrejurare s-a întors fr. Bodor la Domnul?

  B. Întoarcerea mea la Domnul s-a produs în felul următor: M-am născut la 15 oct. 1941 în satul Petreu, la 3 km de orașul Marghita, jud. Bihor, într-o familie de greco-catolici. Bunicii mei din partea ambilor părinți erau greco-catolici în biserica din Petreu. Bunicul meu, Bodor Petru, a fost cantor al bisericii, înainte de convertire. Bunicii mei, Bodor Petru și Maria, s-au întors la Domnul în anul 1909 și au fost botezați de misionarul Cornea Mihai și împreună cu alți convertiți au pus bazele primei Biserici Baptiste din Petreu în anul 1909 cu locul de adunare în casa bunicilor mei. Bunicul meu Bodor Petru, a murit în primul război mondial, bunica rămânând văduvă cu un băiat și 3 fete. Astfel tatăl meu, Bodor Vasile, a crescut fără tată și a trăit o viață lumească fiind și mai departe greco-catolic. La vremea potrivită, s-a căsătorit în lume cu Burca Carolina, mama mea, tot greco-catolică. Li s-au născut 3 băieți: Vasile, Zoltan și Alexandru. Eu eram cel mai mic din familie. Domnul a ascultat rugăciunile bunicii mele, astfel că în anul 1939, părinții mei, s-au hotărât să frecventeze Biserica Baptistă care de acum se aduna în casa vecină. Între timp m-am născut și eu, dar părinții nefiind încă botezați, am fost botezat de mic copil în biserica greco-catolică. În anul 1944 părinții mei au fost botezați de fr. Kirnet A. Bertalan, în râul Barcău și au devenit membrii în Biserica Baptistă din Petreu. Astfel că noi, cei 3 băieți, am fost crescuți în biserica baptistă și educați în spiritul credinței baptiste. De mic copil, am învățat și recitat poezii în biserică, am învățat versete biblice la școala duminicală și în 1952, când s-a înființat corul mixt în biserica noastră, am cântat și în corul bisericii. Cor pe care mai târziu l-am și dirijat, având un oarecare talent muzical, moștenit de la părinți.

Programele mergeau frumos în biserică, activam cu toții cu talentele noastre și participam la școlile duminicale, învățând mai multe versete biblice.

Însă pe parcurs s-a întâmplat ca în interiorul bisericii, între membrii familiilor din biserică, s-au iscat tot felul de neînțelegeri, certuri, vorbire de rău și dezbinări, lucruri și manifestări ale firii pământești, pentru care noi, câțiva tineri ne-am întristat foarte mult și am început să discutăm și să ne sfătuim ce s-ar putea face pentru ca lucrurile să se îndrepte.

Cei doi frați ai mei mai mari și cu încă un frate tânăr dintr-o altă familie numită Lörincz Josif, s-au gândit în mod serios ce-ar fi de făcut și au cerut lumină din partea Domnului în acest sens. Atunci fratele meu Vasile, și-a adus aminte că, cu mai mulți ani în urmă, ne-a vizitat  de câteva ori un frate din Valea lui Mihai care era și legător de cărți. Acest frate ne-a relatat că în Biserica Baptistă din Valea lui Mihai, cu mulți ani în urmă, au fost mai multe probleme, neînțelegeri, dezbinări și atunci ale le-a propus fraților din Valea lui Mihai să se adune un grup de frați care să postească și să se roage în afara programelor bisericii, pentru rezolvarea acelor probleme. Răspunsul fraților a fost că, ajunge, cât ne rugăm la orele de rugăciune, la programele bisericii.

Fratele meu a spus: Ce-ar fi să încercăm că facem ce a propus acel frate din Valea? Zis și făcut: cei trei frați: Vasile, Zoltan și Iosif, au început să postească și să se roage. Eu am aflat tangențial de hotărârea lor și, în mod voluntar, m-am alăturat și eu cu ei în post și rugăciune. Posteam o zi pe săptămână, mai mult duminica și ne întâlneam o dată sau de două ori pe săptămână să citim Biblia, și să ne rugăm ca Dumnezeu să facă ceva cu biserica noastră.

Fratele Lörincz Josif, era cel mai mare dintre noi și el fusese un timp la lucru în Hunedoara, unde a intrat în legătură cu niște frați foarte spirituali care practicau și ei postul și rugăciunea.

Când noi cei din Petreu le-am istorisit prin ce am trecut, ei, - frații treziți - au plâns de bucurie și au zis așa: ”Interesant că, deși nu ne-am văzut până acum, Dumnezeu a făcut aceeași lucrare și în viața voastră ca și în a noastră”. Și într-adevăr am simțit că în noi locuiește același Duh Sfânt care ne-a înnoit și ne-a făcut copii ai lui Dumnezeu. Se mirau de noi că deși eram atât de tineri, totuși am trăit aceste realități spirituale!

Peste două săptămâni, în 15 septembrie, era programată o serbare de mulțumire și jubileu de 50 de ani, la Biserica Baptistă din Camăr. Ne-au invitat și pe noi și bineînțeles că ne-am dus și acolo, unde am avut harul de a vedea cum a lucrat Dumnezeu trezire spirituală într-o mulțime de frați și surori din Camăr. Aceștia se rugau plângând, cântau cu lacrimi și predicau plângând. Noi am dobândit o convingere lăuntrică și anume că suntem una cu acești frați în Duhul. Tot așa au mărturisit și ei. De atunci relația noastră a fost tot mai strânsă.

Frații din Camăr au fost prezenți și la botezul meu care a avut loc în același an, 1958 – la 2 nov. în Petreu. În următorii ani: 1959-60, am mers în misiune cu frații din Camăr în biserici ca: Ip, Pericei, Crasna, Borla, Guruslău, etc. unde s-a răspândit focul trezirii spirituale, nu cu puține împotriviri.

2.R. Ce s-a întâmplat când un om s-a trezit? Dar când s-a trezit o biserică?

   B. Ce s-a întâmplat când un om s-a trezit spiritual? În primul rând și-a văzut starea: de om pierdut. Și-a văzut păcatele în lumina Cuvântului lui Dumnezeu. Aceasta a fost lucrarea de convingere a Duhului Sfânt. A trăit un profund regret (o părere de rău) pentru păcatele săvârșite, și-a mărturisit păcatele în fața Domnului, în rugăciune, după care a experimentat bucuria iertării, a eliberării de sub povara păcatelor din robia păcatelor. S-a produs în el o schimbare radicală care se numește în Noul testament ,,naștere din nou”. Menționez că, în majoritatea cazurilor, mărturisirea păcatelor se făcea și în prezența unui frate sau a unei surori (după caz) care erau persoane de o înaltă ținută spirituală și oameni de încredere care puteau să țină ”secretul spovedaniei”. Omul trezit mărturisea apoi în fața bisericii ce s-a întâmplat cu el. Apoi căuta să mărturisească și altor persoane și căuta să le convingă să se pocăiască, să-și mărturisească păcatele și să-L primească pe Domnul în inimă. Era ca o reacție în lanț, oamenii se trezeau unul după altul. Viața celor treziți s-a schimbat radical. Citeau Biblia zilnic și se rugau mult. Se rugau și citeau și individual și în grupuri de părtășie. Bărbații și femeile duceau Biblia cu ei în câmp, în atelier, în școală, etc. Și citeau din ea ori de câte ori puteau face o pauză de la lucru sau la școală. Erau frați și surori care lucrau la câmp și în pauză se întâlneau câte 3-4 și citeau din Biblie și se rugau, de cele mai multe ori plângând. Citeau și vorbeau și celor nemântuiți. A fost ca o adiere a unui har de reînnoire în multe vieți, în multe familii și în multe biserici.

 Ce s-a întâmplat când o biserică s-a trezit? Eu nu am văzut nicio biserică trezită în totalitate. Biserica din Camăr, și cea din Crasna, au fost înnoite în marea majoritate a membrilor ei și în aceste biserici conducerea a fost preluată de către oameni treziți și lucrarea și activitatea bisericii se desfășura conform cerințelor Sfintelor Scripturi. Dar în multe biserici în care a început trezirea, s-au iscat tensiuni și conflicte între treziți și netreziți. Treziții erau catalogați ca nefiind baptiști, trezirea fiind considerată de unii ca o mișcare străină de doctrina baptistă. A fost și mai rău când autoritățile de stat au intrat pe fir: Partidul Comunist, Securitatea de stat, Departamentul Cultelor, care, folosindu-se de conducerile de Comunități și de Uniune au pătruns până acolo încât unii frați care erau considerați lideri ai mișcării de trezire, au fost excluși din bisericile baptiste și astfel au fost deserviți autorităților de stat care prin tribunale i-au condamnat la închisoare pentru: ,,Participare la mișcări subversive ca dizidenți ai cultului baptist” - așa cum era considerată mișcarea de trezire, de către autorități. Astfel au făcut pușcărie frații: Kiss László (pastor la Nușfalău) Kulcsár Mihaly și alții. Un capitol interesant ar fi relatarea proceselor din tribunalele din Șimleul Silvaniei și la Oradea, la care am asistat personal.

Acolo unde marea majoritate a bisericii s-a trezit, Duhul lui Dumnezeu lucra cu putere așa încât au început să vină și oameni din afara bisericii (din lume) și se pocăiau și se botezau cu botezul credinței. Deci trezirea i-a cuprins și pe cel din afara bisericii.

3.R. Vă rog să relatați câteva evenimente memorabile din mișcarea de trezire, la care ați participat personal.

  B. Una din experiențele memorabile a fost întâlnirea cu frații treziți la Biserica Baptistă din Tarcea și apoi părtășia pe care am avut-o cu ei în casa fratelui Szilágyi Sándor. Discuțiile și rugăciunile de acolo au marcat viața noastră.

O altă experiență interesantă a fost cea de la Camăr în 15-16 sept.1958. Adică la serbarea din 15 septembrie a fost trimis fr. Szivós Mihály din partea Comunității de Oradea ca să se asigure că nu se va întâmpla nimic străin de doctrina baptistă. De fapt jubileul nu s-a mai ținut, fiind interzis de autorități. Serviciile de duminică au decurs liniștit sub conducerea fratelui Szivós. Dar frații din Camăr au hotărât să facă o adunare în biserică și în ziua de luni, 16 sept. A rămas și fr. Szivós Mihály pe luni. Chiar el a condus adunarea. A fost citit textul din Geneza 22 despre jertfirea lui Isaac. A fost un fel de oră de studiu Biblic la care oricine dorea, putea să ia cuvântul. A fost o dezbatere frumoasă care s-a încheiat cu mărturisirea păcatelor și cu rugăciuni pentru trezirea spirituală.

Un eveniment care cred că trebuie menționat în mișcarea de trezire a fost următorul: în Biserica Baptistă din Camăr era un responsabil cu numele Szekrényes György, care era tare împotriva mișcării de trezire și se manifesta de multe ori în acest fel. S-a întâmplat că eram prezent în biserica din Camăr - cred că era iarna anului 1959-60. Într-o duminică, după serviciul de dimineață, fr. Szekrényes s-a ridicat în fața bisericii și a spus următoarele: „Fraților, știți că eu am luptat mult împotriva mișcării de trezire spirituală ca responsabil al bisericii. Dar, fiindcă nu aveam pace sufletească, am ținut un timp de post și rugăciune, ca Domnul să-mi descopere adevărul. După un timp îndelungat de frământări, Dumnezeu mi-a descoperit prin Cuvântul Său, ca să nu mă împotrivesc mișcării de trezire căci această lucrare este de la Duhul Sfânt” (Matei, 1:20). De aceea de azi înainte nu voi mai lupta împotrivă, ci pentru ca ea să cuprindă cât mai multe suflete.” Vă dați seama ce sentiment de ușurare și bucurie a fost pentru frățietate!

O altă experiență interesantă a fost atunci când eu, fiind anul 3 la Liceul Teoretic din Marghita, după mai multe evenimente, am fost exmatriculat din Liceu ”pentru propagandă religioasă-mistică în școală.” Părinții mei când au aflat, au fost foarte tulburați și supărați pe mine. Ei, deși erau credincioși atunci, pe moment, n-au putut digera acest eveniment. Aceasta s-a întâmplat în data de 15 oct. 1958, chiar de ziua mea de naștere. A urmat botezul meu în 2 noiembrie 1958. După oficierea botezului, la serviciul d seară am participat cu toții la programul din biserică. La program, eu am recitat o poezie și am cântat o cântare care avea următorul mesaj: Már keresztem válra vettem, S érted mindent elhagyok.Mindenem vagy, árva lettem, Honja vesztett sziv vagyok. Ref. Vágyat, célt a multnak adtam, Nics már bennem vak remény. Mégis gazdag Ur maradtam: Isten és a Meny enyém”.(Mi-am luat deja crucea pe umerii mei și pentru tine las totul. Tu ești totul pentru mine, am devenit orfan, sunt o inimă pierdută în patria mea. Ref. Am dat dorință și scop trecutului, Nics este deja o speranță oarbă în mine. Totuși, am rămas un Domn bogat: Dumnezeu și Cerul sunt ai mei.)

Când am cântat această cântare, tata și mama au început să plângă în biserică, așa încât au simțit nevoia să meargă acasă (era în casa vecină) și să plângă cu hohote. Când am mers și eu acasă, și-au cerut iertare de la mine, pentru că nu m-au înțeles când am fost dat afară de la școală.

Alte experiențe le-am avut când ne adunam cu frații din diferite case la: Ip, Nușfalău, Pericei, Borla, Guruslău, Crasna, Zalău, etc. Obiceiul era să citim un text biblic, pe marginea căruia să discutăm și să ne vedem cum se aplică învățătura respectivă la viața noastră. Discutam de lipsurile și eșecurile sau succesele pe care le aveam în viața de umblare cu Domnul. Apoi ne plecam pe genunchi și ne rugam, ne mărturiseam eșecurile și ceream putere pentru a trăi așa cum ne învață Cuvântul Domnului. În asemenea grupuri numite ”părtășie” au ajuns mai mulți frați tineri sau mai în vârstă să-și predea viața în mâna Domnului, să fie eliberați și înnoiți, intrând astfel în rândul treziților și ducând mai departe făclia trezirilor spirituale în familie, în biserică și în societate.

Precizez că adunările treziților se desfășurau mai mult în case pentru că în biserică nu era voie să se adune, numai în zilele și la orele prevăzute și aprobate de autorități prin așa zisa ”reglementare”a serviciilor din biserică.

4. R. Pe cine ați cunoscut dintre liderii mișcării de trezire și ce fel de oameni erau după părerea dumneavoastră?

  B. Dintre liderii mișcării de trezire pe care i-am cunoscut pot aminti pe următorii: Nagy Károly, Gegely Pál, Hoble János, Hajas Miklós, Kulcsár Mihály, Kiss László, Nagy Mihály, Budai Lajos, Both József, Batha István, Balla David, Szilágyi Sándor, Szilágzi Imre, etc.

Despre pastorii enumerați mai sus, care au fost atinși de vântul trezirii aș putea să fac următoarea caracterizare: Fr. Pastor Nagy Mihály, a fost întrebat de către fr. Alexa Popovici, directorul Seminarului Teologic Baptist din București, despre trezirea spirituală. Fr. Nagy M. a spus așa: ,,Frate Popovici, noi am ajuns acuma în urma trezirii, să trăim în realitate cu faptele ceea ce am învățat teoretic la Seminar”. Majoritatea liderilor pe care eu i-am cunoscut au fost oameni integri, cu învățătură biblică curată, cu o viață curată din punct de vedere moral și plini de râvnă pentru lucrarea Domnului.

 

5. R. După cunoștințele mele fratele Bodor a lucrat în biserici mixte, române și maghiare. A avut trezirea din Sălaj vreo influență asupra frățietății de limbă română? Dacă ,,Da” în ce a constant această influență și cum s-a materializat?

  B. Trezirea din bisericile maghiare din anii 1951-1960 a avut puține ramificații în bisericile române. Una din ele a fost Biserica Baptistă din Valcăul de Jos (Sălaj) care era biserică mixtă, româno-maghiară și al cărui pastor era fr. Colțea Gavril. El a fost atins de duhul trezirii și a devenit un protagonist fervent al mișcării de trezire. Prin el s-a trezit biserica din Valcăul de Jos, Biserica din Beznea (Bihor). Mai erau în Zalău, în Șimleu și în Pericei câteva persoane trezite între frații români (fr. Coț, sora Domnica, etc.). Mai pot fi amintiți: fr. Dr. Fișcă din Sighișoara și Ilie Potintău din Câmpia Turzii ca făcând parte din treziții români. Însă majoritatea bisericilor baptiste române au rămas neatinse de această mișcare, trezirea fiind considerată mai mult un fenomen manifestat în bisericile maghiare. În același timp însă, au fost grupuri de reformați care au fost atinși de vântul trezirii. Dintre liderii lor merită a fi amintit preotul Vishky Ferencz care a suferit și pușcărie pentru aceasta. Chiar și la noi în sat, în Petreu, a fost un grup de reformați treziți cu care noi am avut părtășie. Unul din ei a fost Jakab Sándor, a fost și el închis cu Vishky (1958-1964). A fost ca un fel de adiere a vântului de trezire spirituală care a atins o parte din bisericile reformate și baptiste - în special maghiare - atât în Ungaria, dar mai ales în România.

 

6. R. Mișcarea de trezire din anii 1970 din Oradea, prin fratele Liviu Olah poate fi pusă în legătură cu trezirea din Sălaj? Această întrebare este justificată prin faptul că trezirea din Sălaj a început în 1954 în Bihor prin frații Hoblea. Ce știți despre frații Hoblea și în special despre activitatea fratelui Ioan?

  B. Trezirea spirituală care a început în 1974 în Oradea, în mod special în Biserica Baptistă nr. 2 prin fr. Liviu Olah, nu poate fi pusă în mod direct în strânsă legătură cu cea produsă în bisericile maghiare în anii 1950-1960.

Mișcarea de trezire în biserica română a început pe scurt astfel: Fr. Hoblea Nistor din Oradea (originar din Mișca-BH) s-a întors la Domnul prin fr. Janovics Damaschin, un profesor și predicator în Biserica Creștină după Evanghelie din Oradea. Prin Hoblea Nistor s-a întors la Domnul fratele său, Hoblea Ioan care locuia în Mișca. Hoblea Ioan, a fost un om care nu a putut să tacă. A spus în biserica din Mișca și în diferite biserici din jur despre ce a făcut Domnul în viața lui (căci a fost o mare schimbare). Prin el s-au întors la Domnul mai mulți frați ca: Szilágyi Imre (Oradea) Kiss Josef (Poclușa de Barcău). Prin Szilágyi Sandor din Tarcea s-a întors Nagy Károly (din Camăr), care a dus focul trezirii în Biserica din Camăr. Iar din Camăr focul s-a răspândit în bisericile din jud. Sălaj, Cluj, Satu Mare, Mureș, Arad, Timișoara, Brașov, Maramureș, etc.

În timpul călătoriilor mele prin Sălaj, am auzit pe cineva zicând că în Timișoara este un frate român, cu numele de Olah Liviu care este un copil al lui Dumnezeu și Duhul lui Dumnezeu lucrează prin el, de aceea l-au dat afară din Seminar și că autoritățile nu-i dă voie să predice. Mai târziu l-am cunoscut personal pe fr. Olah și am aflat că este verișor primar cu frații Hoblea (mamele lor erau surori). Acest frate Liviu Olah, îl cunoștea pe Janovics Damaschin și ținea legătura cu el (prin subteran).

Când a început trezirea din Oradea, au început să vină frații maghiari treziți ca Nagy Károly, Hoblea Ioan și mulți alții din toată țara și participau cu mult entuziasm la lucrarea ce se făcea în Oradea. Se bucurau, plângeau, se rugau cu și pentru fr. Olah, îl încurajau cu tot ce puteau ei. Spuneau printre altele: ,, Lucrarea ce a făcut-o Domnul în bisericile maghiare, o face acuma cu și mai mare putere în bisericile române. Mărturiseau deschis că sunt una cu această lucrare. De fapt același lucru l-am simțit și experimentat și eu personal, care locuiam deja în Oradea în acei ani. Mulți din cei ce participau la lucrările ce se făceau în Oradea, mergeau și duceau focul de aici în bisericile de la țară, astfel încât prin noi s-a revărsat un nou val de trezire în bisericile maghiare, dintre care unele fuseseră atinse de primul val, iar altele, nu. Dar acum focul care era aproape stins, s-a reaprins. Bisericile s-au trezit la o viață de sfințenie și de rugăciune. Efectul a depășit granițele bisericilor, astfel încât mulți din cei din afară au venit la biserică, s-au convertit și s-au botezat și așa multe biserici au crescut și numeric. Aceasta în afară de vizitele pe care le făcea fr. Liviu Olah cu corul bărbătesc al bisericii din Oradea, în diferite biserici din județ și din țară și chiar și în biserici maghiare (el vorbea și ungurește). Aceste vizite au adus multe binecuvântări în bisericile de la țară.

Fr. Hoblea Ioan a devenit un misionar voluntar, neoficial, fără pregătire teologică, dar plin de focul dragostei lui Dumnezeu. El mergea din sat în sat, în diferite biserici, în special maghiare și făcea ce știa el mai bine: chema oamenii păcătoși la crucea Domnului Isus, plângea, se ruga cu ei și îi îndemna să-și mărturisească păcatele în fața Domnului, iar apoi căuta să-i încredințeze de iertarea lui Dumnezeu și îi îndemna să ducă și ei mai departe această lucrare.

Fr. Hoblea Ioan, deoarece era membru în Biserica Baptistă din Mișca (BH) unde eu eram pastor, pot să spun că era un frate foarte credincios, cald, plin de dragoste și râvnă în lucrarea de predicare a Evangheliei. Era și un om al rugăciunii. Darul lui cel mai special era evanghelizarea personală. El aborda orice persoană cu care se întâlnea pe drum, în tren, în autobuz, la locul de muncă și-i depunea mărturia despre Hristos și-l chema să se predea Domnului ”acum”. Mulți din cei pe care i-a evanghelizat personal, au ajuns să se pocăiască. Până puterile l-au ținut, a călătorit mult prin țară și chiar prin Ungaria. Oriunde mergea, predica Evanghelia și-i chema pe oameni la Hristos. Eu pot să spun despre el că a fost un om al lui Dumnezeu deosebit care a trăit și a predicat Cuvântul curat al lui Dumnezeu.

 

7. R. Personal în ce vedeți binecuvântările trezirii?

   B. Binefacerile mișcării de trezire, după părerea mea, sunt multiple:

1) În primul rând eu personal astfel l-am cunoscut pe Domnul.

2) Mulți din cei ce crescuseră în biserici baptiste dintre care unii erau chiar botezați, au ajuns să experimenteze nașterea din nou în urma lucrării de trezire.

3) Unii din cei ce erau deja pocăiți dar pe parcurs s-au răcit, s-au reaprins prin lucrarea de trezire.

4). Bisericile care au fost deschise pentru mișcarea de trezire, s-au revitalizat. În ele este viață. Mulți frați din cei treziți au devenit stâlpi de nădejde în lucrarea din biserică, au întemeiat familii sănătoase, copiii lor au ajuns să-L cunoască pe Domnul. În aceste biserici au venit și cei din afară, care s-au convertit și s-au botezat, devenind membri cu care bisericile au crescut atât numeric cât și calitativ.

 Deci, părerea mea este că trezirile spirituale au fost o mare binecuvântare atât pentru bisericile românești cât și pentru cele maghiare. Fără trezire multe biserici ar fi moarte din punct de vedere spiritual.

După opinia mea, la fiecare 20-25 de ani ar fi nevoie de un val de trezire spirituală adevărată produsă de Duhul Sfânt al lui Dumnezeu care să aducă din nou și din nou schimbări profunde în viața credincioșilor care apoi să se reverse peste granițele bisericii și să-i cuprindă pe cei din afară. Despre modul în care văd eu că s-ar putea rezolva acest lucru, nu încape în dimensiunile acestui interviu.

8. R. După opinia dumneavoastră, trezirile au avut și trăsături negative? Dacă da, care au fost acelea?

   B. Da, după opinia mea, trezirile spirituale pe care eu le-am cunoscut au avut și unele trăsături negative. Dar ele au fost puține și aproape nesemnificative.

1). Una din trăsături a fost aceea când cei treziți uneori îi atacau cu vorba pe cei netreziți și-i condamnau prea dur pentru păcatele în care aceștia trăiau, spunându-le deschis că nu sunt mântuiți, nu au naștere din nou și așa vor ajunge în iad.

Dar, după părerea mea, aceste atacuri – uneori prea dure – au fost făcute cu bună intenție de a-i trezi din somn, dacă se poate chiar și cu forța. Aceasta s-a întâmplat mai la început.

2) O altă deviere a fost influența mișcării carismatice. Aceasta s-a observat la Oradea între tineri care s-au trezit în biserica nr. 1 maghiară, dintre care o grupare a îmbrățișat această învățătură, dar rezultate semnificative. Au mai fost și anumite persoane care au deraiat de la calea biblică. De ex. în Câmpia Turzii a fost un frate Ilie Potintău și o soră numită Tița, pe care eu nu i-am întâlnit niciodată și nici nu am aflat clar care a fost abaterea lor.

 O persoană bine-cunoscută în Oradea numită ”Domnica” a ajuns dă aibă niște concepții aberante, în urma cărora a ajuns să trăiască o viață imorală. Sfera de acțiune a fost nesemnificativă.

Umila mea părere este că focul trezirii spirituale trebuie întreținut în mod permanent, prin multă rugăciune, și post, curățire permanentă, studierea Cuvântului lui Dumnezeu și multă misiune.

Bine a zis un frate că fiecare nouă generație are nevoie de o nouă trezire spirituală, pentru că distanța dintre creștinism și păgânism este doar de o generație. Dacă nu se întâmplă așa bisericile se răcesc, noua generație își însușește teoretic principiile biblice de crez, de doctrină, dar nu are viață nouă în Hristos. Se întâmplă așa cum scrie în Apoc. 3:1 ,,... îți merge numele că trăiești, dar ești mort.” Și ,, având doar o formă de evlavie, dar tăgăduindu-i puterea” (2 Tim. 3:5).

Care este secretul unei treziri care se reînnoiește mereu, ar fi bine știut. Cred însă că Dumnezeu ne poate lumina dacă nou dorim aceasta din toată inima și suntem gata să-i plătim prețul.

3) O practică criticată mai ales de conducătorii cultului baptist a fost mărturisirea păcatelor în public sau în cerc mai restrâns în rugăciune. Această practică era considerată ca fiind egal cu ”spovedania” din bisericile istorice (catolice și ortodoxe) ceea ce la noi la baptiști nu se practică.

Părerea mea, bazată pe învățătura Sfintei Scripturi și pe experiență că dacă o persoană nu poate scăpa altfel de povara vinovăției și de robia păcatului, este necesar să găsești una sau două persoane credincioase, care pot păstra ”confidența mărturisirii”, să te rogi cu ei și să-ți mărturisești păcatul în fața lui Dumnezeu, în prezența acestora. O asemenea rugăciune, dacă este sinceră, aduce aproape întotdeauna eliberare și bucuria iertării.

Conform cu: Prov. 28:13; 1 Ioan 1:9; Iacov 5:16; Psalm 32:1-5, etc.

Oricine a experimentat o asemenea eliberare știe ce înseamnă aceasta și la urmă spune: ”a meritat să plătesc prețul”.

 

luni, 24 februarie 2025

August Liebig 1863 – 1914 din Bernstein

 


În anul 1863 a fost trimis August Liebig, care a preluat pastoratul lucrării de la Bucureşti. Până la venirea lui, Cina Domnului era dată de Scharschmidt, după indicaţiile conţinute într-o epistolă primită de la Oncken. August Liebig a sosit în Bucureşti la 27 septembrie 1863, într-o vreme potrivită pentru a boteza pe cei convertiţi.

August Liebig s-a născut în ziua 14 februarie 1836 în Bernstein, Pomerania, ca al patrulea dintre cei opt frați și a fost botezat de Wiehler în Reetz în 1856. Inițial a lucrat ca asistent misionar al predicatorului Kemnitz în Templin și a venit la Hamburg în 1859 ca lăcătuș. Din 1863 a desfășurat lucrare misionară în România și în 1865 a urmat cursul misionar de la Hamburg (din februarie până în iulie). Johann Gerhard Oncken l-a trimis apoi ca meșter misionar (prin Berlin, Breslau, Viena, Budapesta) în România și Dobrogea, care la vremea aceea mai aparținea Turciei. S-a întors în comunitatea din București, care a fost fondată în 1864. În 1866 a făcut o călătorie în sudul Rusiei pentru a rezolva cu succes tensiunile din comunitățile menonite. După închisoare și expulzare, s-a întors în Dobrogea. În prezența lui Oncken, acolo a fost înființată în 1869 congregația baptistă Cataloi. A fost prima biserică baptistă din Imperiul Otoman. (Elsbeth Highfield, soția predicatorului baptist Jacob Rauschenberger, a raportat despre comunitate în 1872 El l-a luat cu el pe Carl Füllbrandt (tatăl) în serviciul său misionar). A slujit ca predicator la Odesa din 1874 până în 1887, unde munca sa a creat 40 de posturi. El a jucat un rol cheie în crearea primei comunități rusești la Tbilisi (1880, bătrânii Voronin [primul baptist rus] și Pavlov). S-a mutat apoi la congregația Lodz I, unde a fost predicator între 1888-1890. În 1890 a fost expulzat în Germania pentru „făcut propagandă” și a slujit în comunitatea Stettin. În 1892 familia cu cinci copii a emigrat în SUA. A lucrat în bisericile baptiste și menonite din Dakota de Sud și de Nord și a fondat o biserică baptistă germană. Era căsătorit cu Sophia Ratzeburg din 1865; cu ea a avut 10 copii, dar doar cinci au ajuns la maturitate.

A decedat în ziua de 19 august 1914 în Pleasent Valley, Dakota de Nord, SUA.

Istoricul și profesorul Joseph Lehmann în cartea sa mai spune în anul 1896 următoarele:

„Am auzit acum despre extinderea câmpului de misiune dincolo de Imperiul Rus și, în unele cazuri, departe  Distante care s-au petrecut concomitent In primul rand trebuie amintit aici Bucurestiul din Valahia (mai tarziu Romania), unde C. Scharschmidt a venit din Ungaria in 1856, a carui marturie Domnul a binecuvantat-o astfel. că, în urma cererii sale din „Missionsblatt”, H. Koch a mers acolo în 1861 și a botezat primii oameni acolo în 1862. Mulți dintre ei au făcut acum o cerere urgentă lui Oncken ca un frate talentat care dorea să-și conducă afacerea și să țină întâlniri în același timp să le fie trimis. Oportunitatea extinderii Împărăției lui Dumnezeu și acolo a fost favorabilă deoarece, ca urmare a constituției liberale introduse acolo, se putea închiria un restaurant bun în mijlocul orașului. August Liebig a venit la Hamburg în 1859 ca lăcătuș și s-a făcut util în comunitate. Privirea lui Oncken s-a concentrat asupra lui și, după câteva reflecții, s-a declarat gata să-și părăsească patria și prietenia pentru a-și dedica viața muncii în Turcia și Rusia. Din septembrie 1863, a început, cu mare greutate, să lase lumina unei mai pure cunoașteri a lui Dumnezeu să strălucească printre popoarele atât de neglijate moral, precum românii, bulgarii, sârbii, țiganii și alții, precum și printre mărturisiții germani. Creștinii, cu binecuvântarea de sus nu a lipsit. După o întrerupere temporară a activității sale din cauza predării la Hamburg în 1865, pe care a urmat-o împreună cu frații săi Friss și Hermann, s-a întors la București și și-a continuat călătoriile obositoare în această zonă, inițial lucrând încă în magazinul său, ulterior ca misionar, a continuat. În 1866 a făcut și o călătorie în sudul Rusiei pentru a ajuta la eliminarea fanatismului descris mai sus și pentru a uni partidele separate, în care a avut mare succes. Dar a fost arestat în mijlocul binecuvântatei sale activități și, după 21 de zile de captivitate, a fost nevoit să se întoarcă în Turcia. A avut un succes deosebit în ceea ce era încă Turcia  apartinand Dobrogei, mai ales in orasul Cataloi Tulcea, unde s-au mutat exilații din Neu-Danzig Verbannten, menționate mai sus”.

August Liebig, a lucrat în Bucuresti, apoi plecat de acolo în sudul Rusiei în 1874 și apoi la Lodz în Polonia, de unde a fost expulzat brusc în 1890 pentru că a „făcut propagandă”. Apoi a lucrat cu fratele său în Stettin timp de doi ani și apoi a emigrat în America (Bridgewater, S. Dakota).

Toth Ioan 1893 - ? din Cheșa

 


Fratele Ioan Toth s-a născut în ziua de 23 martie 1893 în localitatea Cheșa, județul Bihor. Părinții se numeau Emeric și Susana, născută Farkas, de confesiune evanghelici reformați, de etnie maghiară și naționalitate română.

Face cinci clase primare și trei clase industriale.

Este contigentul militar 1915, încorporat la Regimentul 7 pioneri, rămânând la vatră cu gradul de soldat.

Își predă viața în mâna Domnului Isus și în ziua de 14 aprilie 1915 este botezat, făcând parte din Biserica Creștină Baptistă din Cheșa.

În ziua de 1 mai 1916 se căsătorește cu Latico Sava și Domnul le dă trei copii, doi băieți și o fată.

Văzând frații că are dar de la Dumnezeu de a predica Evanghelia, este solicitat de a intra în lucrarea Domnului. În anul 1925 este ordinat ca predicator la Biserica Creștină Baptistă din Ginta, în teritoriul Comunității Tinca, Bihor, care avea un număr de 302 membri și 116 aparținători.

Fratele a locuit în localitatea Ginta la nr. 190 județul Bihor.

Surse:

Arhive

vineri, 21 februarie 2025

Toth Mihai 1836 – 1927 din Salonta

 


Fratele Mihai Toth s-a născut în ziua de 24 septembrie 1836 în localitatea Salonta, județul Bihor, într-o familie înstărită. Mihai Toth a fost un bărbat de statură înaltă, impozantă, motiv pentru care era poreclit „Toth cel Mare”. De la tatăl său a moștenit casa părintească, douăzeci de acri de teren și o vie roditoare. Avea reputația unui bun fermier, cunoscut pentru caii de calitate pe care îi creștea spre vânzare.

La vârsta de 25 de ani s-a căsătorit cu Sárá Tatár Szilágyi. Deși a fost ezitant când Lajos a forțat separarea de biserica reformată, s-a botezat împreună cu soția lui pe 9 mai 1876.

A fost ordinat ca diacon, odată cu Mihai Cornea, în noiembrie 1877. După ordinarea lor ca prezbiteri în 1881, s-a focalizat mai mult pe slujirea congregației din Salonta, coordonând și construirea Casei de rugăciune.

Toth a fost un predicator și un învățător excelent, totuși nu a avut aceeași energie și creativitate precum Mihai Cornea.

Focalizarea lui a fost pe catehizarea noilor credincioși, hrănirea și creșterea lor spirituală, cât și pe pregătirea noilor misionari. Până în 1893 a lucrat mai mult sub îndrumarea lui Mihai Cornea, deși erau amândoi prezbiteri. De fiecare dată când era nevoie, Mihai Cornea oficia botezurile. În 1893, Toth a primit sarcina de a coordona activitatea bisericii din Salonta, împreună cu alte șaizeci de filiale și puncte de misiune, dispuse pe o rază foarte mare, însumând aproape o mie de credincioși. Zona cuprindea o parte din Bihor, județele Arad și Timiș, cât și districtele corespondente aflate în Ungaria de azi, până la Tisa. Misiunea lui a fost să proclame Evanghelia maghiarilor, românilor, slovacilor și sârbilor.

Spre deosebire de Mihai Cornea și datorită statutului său social, el călătorea cu brișca în misiune. În 1895 a dispus ordinarea a șapte persoane pentru întărirea lucrării din zonă.

 Între 1893-1905, Toth a îngrijit spiritual de 75 de biserici și a oficiat 179 botezuri. Cifra a fost obținută pe baza evidențelor găsite de Kirner în podul casei lui Toth în 1943. Între anii 1893-1918, cât a fost perioada de vârf a implicării sale, el a botezat aproximativ cinci șase mii de persoane. În plus, a avut un rol important în conducerea Comunității Baptiste Libere. În paralel cu activitatea misionară, în 1903 a coordonat construirea celei de-a doua clădiri a bisericii din Salonta. Deși a fost o persoană determinată, curajoasă, Toth s-a remarcat prin atitudinea sa smerită, retrasă, conservatoare, uneori ultraconservatoare, dispusă însă să accepte a suferi pentru credință.

La începutul lucrării, comuna Talpoş fiind aproape de Salonta Mare, au venit şi au activat în biserică atât Mihai Cornea, cât şi Mihai Toth. Acesta din urmă tindea, sub impulsul naţionalismului său, să impună baptiştilor români, ţinerea sărbătorilor după calendarul gregorian, fapt care a stârnit anumite nemulţumiri în biserică. Situaţia a fost schimbată de Mihai Cornea, care a venit cu principiul: „Fiecare naţiune să-şi ţină sărbătorile ei.”

În ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea, a fost închis de zece ori, de regulă doar pentru vina de a fi vizitat o biserică. Odată a fost escortat acasă de jandarmi, cu picioarele în lanțuri, fiind dus pe jos vreme de patru zile prin mai multe sate, defilândastfel, inclusiv în Salonta natală. Toth i-a rămas fidel până la capăt lui Meyer, fiind foarte înverșunat contra celor care s-au separat pentru a forma Uniunea Baptistă Maghiară. Atât de afectat a fost de această dezertare, încât la un moment dat a anunțat că acei care se separă și vor dori să se întoarcă înapoi, vor trebui să se boteze din nou! Totuși, cele mai puține dezertări au fost din rândul bisericilor coordonate de el. Meyer atribuie acest rezultat personalității sale: Toth are un stil de a vorbi liniștit și moderat și este mai ferm ca personalitate. Are un comportament mai rezervat și asta a contribuit la faptul că și-a putut păstra congregațiile.

Invitat stăruitor de John Clifford (1836-1923) să participe la Congresul Alianței Mondiale Baptiste de la Philadelphia din 1911, Toth a refuzat. Nu-i plăcea să meargă în străinătate.

În 1919, deja octogenar, a predat ștacheta colaboratorilor săi, retrăgându-se din orice funcție. A continuat să slujească biserica din Salonta, vizitând și alte biserici, inclusiv după ce a trecut de nouăzeci de ani.

A încetat din viață pe 1 mai 1931, în casa în care s-a născut, la vârsta de 96 de ani.

Surse:

Alexa Popovici

Borzási István

Kiss László

Mihai Ciucă

Arhive