Vești bune dinspre familia Slev, aduse de Emanuel Jurcoi

Vestea bună vine tocmai din zona de existență a Slevilor și cel care o aduce este fr. Emanuel Jurcoi, licențiat în istorie, pastor al Bisericii Creștine Baptiste din Moroda, jud. Arad.

Această veste este cerificatul de căsătorie găsit de fratele la Arhivele Nationale,

Registrele de stare civilă de la Pleșcuța, jud. Arad. Documentul este în lucru pentru studiu și totuși dă bătaie de cap.

Dumnezeu a folosit în poporul baptist 3 frați cu nume de Slăv  sau Slev. Unul este George Slăv, rămas în istoria baptistă Gheorghe Slăv 1869-1918, Slev Toma 1900-1944 și al treilea Macavei Slev 1916 -1981. Aceștia doi din urmă sunt fii lui Zaharia Slev, fiul lui Hitu Slev. Aici se oprește pentru noi genealogia Slev. Toți aceștia au avut o bună contribuție în sânul baptiștilor.

Până nu demult s-a crezut că Gheorge face parte din această familie Slăv, dar se pare că nu este așa. Fr. Livius Ban, scrie în cartea sa „De la ruină la glorie”: „Gavril Moraru îl întâlnește pe Toma Slev, fiul dascălului Gheorghe Slev”, pg. 190. Informațiile sunt luate de la fr. Ioan Bunaciu „Istoric”, dar nu sunt corecte.

TotușI acest document nu desleagă definitiv misterul Slev.  În cartea sa „Mai este o lume”, de Georgiu Slăvu, se semnează „Georgiu Slăvu, fiul lui Juăn a Brati”, iar fr. Emanulel Jurcoi spune că numele tatălui este Simion.

Aici va fi frumusețea cercetării istoricilor de la Arad, să dezlege dacă este Juăn sau Simion și dacă este frate al lui Hitu Slev sau nu.

Dumnezeu ni le va descoperi rând pe rând.

Felicitări fr. Emanuel!

Am mai scris pe această temă:

Familia Slev (Slăv)

Bogata familie, Slev

George Slăv, primul intelectual convertit la baptiști

Prima carte baptistă 110 ani

Mai este o lume, de Georgiu Slăvu

Sfârșitul lumei și rătăcirile cu sâmbăta! Georgiu Slăvu (Gheorghe Slev)

Mai este o lume, de Georgiu Slăvu

Pe când buchiseam la manuscrisul „Sfârșitul lumei și rătăcirile cu sâmbăta!”, de Georgiu Slăvu, despre care am scris AICI, mi-am adus aminte că între materialele ce le-am primit de la sora Maria Rusu, soția fratelui Simion Rusu, care este la Domnul acum, am urcat în podul casei mai multe hârtii cu care nu știam ce să fac. Mă gândeam să nu le distrug totuși, pentru că le voi verifica într-o zi și atunci voi lua o decizie. Printe tot felul de hârtii, era și un afiș tipărit la care m-am tot uitat, întrebându-mă ce o fi. Mă gândeam că poate este ceva de la adventiști că la dumnealor am mai văzut așa lucrări grafice. L-am dus în pod, legat parcă fiind la ochi, pentru că nu mi-am dat seama atunci, cu vreo 5 ani în urmă, că este o valoare.

Cu această lucrare a dascălului Georgiu Slăvu, Mai este o lume, închidem cercul descoperirilor scrierilor fratelui Slăvu. Este meritul Domnului și Lui Îi mulțumim!

Prezint cartea cu mare emoție și dragoste, carte din care mai aflăm ceva nou-nouț. Fratele Georgiu Slăvu este fiul lui Juăn a Brati. A doua noutate este că vorbește despre Georgiu Nicora, cel care a suportat spesele (a sponsorizat) tipăririi acestei lucrări. Un urmaș pe nume Macavei Nicoara (cred că este același nume de familie cu cel amintit de  fratele Slăvu) a scris  Cronica familiei Nicoara și spune că cele două familii, Nicoara și Slăvu, s-au încuscrit.

Sperăm ca, prin ajutorul Domnului, aceste două lucrări, Mai este o lume și Sfârșitul lumei și rătăcirile cu sâmbăta!, să fie scanate performant și să le putem pune la dispoziția cititorilor.

Până atunci, punem câteva poze pentru edificare și consolare, dar care nu se pot citi bine. Ne pare rău pentru asta.

Cele mai vechi cărți s-au găsit! Rămâne ca Domnul să ne-o descopere pe cea mai veche, adică cartea de cântări Cântările Sionului din 1895 sau 1897, după unele surse.

Domnul știe ce face, când și unde o va descoperi. El să fie binecuvântat în veci!

Sfârșitul lumei și rătăcirile cu sâmbăta! Georgiu Slăvu (Gheorghe Slev)

În repertoriul nostru muzical duhovnicesc, avem o cântare frumoasă și  adevărătă care spune:  „Cine altul decât Isus, poate fericire da?” În adevăr nimeni nu poate da fericirea, decât izvorul fericirii, Cel care are pentru noi mesajul care aduce fericire și se numește „Evanghelia slavei fericitului Dumnezeu.”

Având în minte mesajul acestei cântări, merg mai departe și spun cine a primit mai mare har să găsească cărți vechi, scrise de înaintașii noștri baptiști, pe când erau la început și nu aveau încă recunoaștere, decât fratele Daniel Stoica. El este cel care în zilele trecute, poposind în casa unui frate Baptist, are ocazia să vadă cu ochii dumnealui, lucrarea: „Sfârșitul lumei și rătăcirile cu sâmbăta!”

Această lucrare a tipărit-o sub formă de afiș, să fie pusă pe perete și de acolo să se citească. Este o carte deschisă, dar a fost tipărită și sub formă de carte cu file. Alexa Popovici ne spune că a fost tipărită și în America în  anul 1918, la Cleveland. Tot fr. Alexa precizează că aproape toți baptiștii aveau cartea în casele lor.

Durerea mare este că nu știm anul în care a fost tipărită, iar o altă durere este că lipsește o parte din ea. Cartea a fost tipărită înainte de anul 1908.

Și pentru această descoperire mulțumim bunului Dumnezeu care ne dă carte după carte și încetul cu încetul se închide cercul descoperirilor cu o listă completă.

La următoarea întâlnire, o mare surpriză.