Duminică
se sărbătorește la București 95 de ani de existență a Institutului Teologic
Baptist. Prezint un articol din 1920 scris de credinciosul E.Y.Mullins
care a vizitat de multe ori România și a văzut marile nevoi care nu suportau
prea multă amânare. Se pune și scrie încă din Veneția ca mesajul lui să ajungă
mai rapid în America, ca să fie publicat și baptiștii americani să vină în
ajutorul fraților lor români.
Baptiştii Români De
E.Y.Mullins
Statele Balcanice au fost numite „carlinga“Europei, deoarece a fost arena
multor conflicte sângeroase. Acum este unul dintre cele mai bune terenuri
misionare de pe Pâmânt. România s-a descurcat bine la Masa Păcii de la Paris.
Are noi teritorii recuperate de la Ungaria, iar la la nord şi la est, are
Bucovina şi Basarabia. Astfel încât multe milioane s-au mai adăugat populaţiei
existente, care este de 17 milioane.
Am ajuns în capitala Bucureşti, pe data de 3 octombrie, unde am ţinut o
conferinţă cu reprezentanţi din fiecare colţ al ţării. Apoi am mers spre
Transilvania, în nord, unde au fost obţinute noi teritorii de la maghiari. Am
fost foarte norocoşi. Consiliul ne-a trimis ca şi translator, pe pastorul J.R.
Socaciu din Detroit, un român nativ. El vorbeşte Româna, Engleza şi Maghiara,
şi acum este cu noi în Ungaria. El a fost de o valoare incalculabilă. Animat şi
plin de zel, un vorbitor fluent, el este un translator foarte capabil. El a
absolvit anul trecut Seminarul din Louisville. Baptiştii Români sunt oameni
remarcabili. Am predicat, am ţinut conferinţe, adunări în Curtici, în Arod, în
Buteni, şi în Siria după ce am părăsit Bucureştiul.Cu treizeci de ani în urmă a
început munca. Evanghelişti înflăcăraţi au colindat Transilvania predicând
Evanghelia Noului Testament. Fiecare convertit părea să devină un propagandist.
Mişcarea era la fel ca cea a Noului Testament; asemeni scânteilor care se duc
în toate direcţiile atunci când loveşti un cărbune viu, aşa şi aceşti Baptişti
au răspândit Adevărul pretutindeni, până când au numărat 13 mii de membri, 90
de biserici şi 500 de staţii de predicare.
Există de asemenea un număr de biserici ale vorbitorilor de limbă
germană şi limbă maghiară. Ei sunt organizaţi într-o convenţie generală,
având ca şi Preşedinte pe pastorul
Constantin Adorian, de la Bucureşti, şi un Comitet Executiv de 35 de persoane
reprezentând toate părţile teritoriale.
Cum au devenit Baptişti.
Doctorul T.A. Robertson a spus odată într-o cuvântare publică: „ Având în
vedere un om cu Noul Testament în mâna sa şi cu o conştiinţă în stare bună de
funcţionare, rezultatul va fi un Baptist.“ Românii sunt Baptişti din
convingere. Ei cred în învăţăturile Noului Testament. Ei acceptă, îmbrăţişează
chemarea frăţească din fiecare afirmaţie. În mod spontan, asemeni creştinilor
Noului Testament, ei L-au urmat pur şi simplu, pe Cristos şi Noul Testament,
acest fapt ducând la un singur posibil rezultat.
Poveşti istorice şi eroice.
Istoria baptiştilor români este
plină de poveşti ale unui devotament eroic. Un bărbat, needucat, şi totuşi
foarte eficient, plin de entuziasm şi putere, a evanghelizat o întreagă
regiune, câştigându-şi 2 mii de convertiţi, doar prin forţele lui proprii. O
tânără femeie din Basarabia, persecutată şi alungată de acasă, în ciuda multor
încercări, a spus povestea lui Iisus oricând pleca şi întâlnea mari mulţimi de
femei. Ea a vorbit în închiderea conferinţei din Siria uimind audienţa, în timp
ce le povestea despre exilul ei de dragul Domnului Iisus şi al lui Dumnezeu. Ea
avea fluenţa, coerenţa lui Frances Willard, simplitatea sufletului unui copil,
şi o pasiune care reamintea de cea a Ioanei D’Arc. Ea este literalmente cucerită de Adevăr. Am
povestea ei şi a altora în detaliu. Educaţi această fată şi ea va străluci în
lumina lui Cristos, printre semenii ei.
Ei ne-au spus că există în România libertate religioasă, însemnând că
Biserica Greco-Catolică este biserica oficială, care tolerează alte
denominaţiuni atâta timp cât „ acestea nu au de-a face cu prestigiul “
bisericii de stat. Dar, Baptiştii ştiu ce înseamnă aceasta. Zece dintre ei sunt
acum în închisoare pentru că au predicat. Şase dintre ei au fost încarceraţi
timp de trei luni iar câţiva şase luni. Toţi aceştia sunt dintr-un singur oraş.
Arestul nu i-a descurajat. Strădaniile acestor Baptişti Români sunt încununate
de succes. Ei au botezat 770 de persoane în anul 1917. În acest an au fost deja
500 de botezuri.
Mulţimi şi Mulţimi de oameni.
Oriunde ne-am dus bisericile erau neîncăpătoare, bărbaţi şi femei fiind
prezenţi deopotrivă în număr egal. Fermieri îmbrăcaţi în haine lungi, după
vechea modă romană erau prezenti. Mulţimi mari de tineri conduceau cântările.
Ei erau aşezaţi, în toate bisericile de o parte şi de cealaltă a amvonului,
având sarcina de-a conduce programul muzical. Ce frumos cântau ei şi întreaga
congregaţie! Ei îţi reaminteau de felul
în care cântau congregaţiile nostre din Sud. Doctorul Gambrell le-a spus că el
nu mai ştia ştia pe nimeni care i-ar fi putut întrece la cântat, făcând
excepţie, poate, negrii din Sud. Am fost întâmpinaţi, salutaţi cu „ Când privesc
crucea minunată“, „Vai, şi Mântuitorul meu a sângerat“, „ Când pacea ca şi un
râu“, şi alte cântece cunoscute; şi totuşi, aceste biserici în multe cazuri nu
au carţi de cântări. Cele câteva imnuri
de slavă sunt scrise de mână dintr-o singură copie de către predicator sau
conducătorul acelei biserici.
Casele noastre de rugăciune baptiste
sunt în câteva cazuri, clădiri
mari, încăpătoare, cum ar fi la Curtici, Buteni şi Siria. În capitala,
Bucureşti, este nevoie de o clădire nouă, cât mai repede. Biserica se închină
într-o cameră micuţă deasupra unui magazin unde este mai greu să ajungi. În
Curtici Baptiştii sunt cultul dominant. Aici am întâlnit cel mai de seamă laic,
creştin român. Numele lui este Teodor Sida. El a fost baptist 26 de ani. El a
fost ales primar al oraşului împotriva voinţei lui, acum câţiva ani. Cei din
oraş au încercat să-l facă să candideze pentru primărie şi la ultimele alegeri,
dar el a refuzat. Candidatul care în campania sa i-a maltratat pe baptişti a
fost înfrânt. El este gata acum să meargă mai departe.
Un câmp de recoltare copt
România este pregătită, coaptă gata
să fie secerată, culeasă. Nu am mai văzut niciodată aşa de mare dorinţă şi
intensitate sau o apreciere aşa de
pasionată. Am căutat voluntari printre tineri pentru a intra într-o şcoală de
pregătire, şi am avut cel puţin o sută de răspunsuri. Există zeci şi sute de
tineri şi tinere gata să participe de bună voie la lucrarea Domnului. Într-un
timp foarte scurt o şcoală poate fi umplută. Pe teren sunt deja lucrători
nepregătiţi, care pot fi educaţi pentru
o mai mare eficienţă. Întreaga suflare a poporului baptist pare să fie nu numai
gata, dar şi dornică şi nerăbdătoare de a merge mai departe cu munca lor. Ei
sunt săraci, dar nu aparţin celei mai de jos pături a societăţii. Ei aparţin
clasei de mijloc, oameni care gândesc şi acţionează în numele lor. Ţărănimea
neştiutoare e foarte încrezătoare în
preoţime, dar se poate ajunge la aceasta. Este aproape imposibil să redăm toate
lucrurile interesante despre România. Am vizitat mai mult de o duzină de ţări
din Europa, şi nu ezit să spun că doar
un tur de două săptămâni printre
baptiştii din România, mă face să afirm că aici este una dintre cele mai de
seamă comunităţi baptiste pe care le-am văzut, poate, cu excepţia Ungariei,
despre care Doctorul Gambrell ne va
spune într-o altă scrisoare. Fructul este foarte copt, atârnă foarte jos, şi
este de cea mai bună calitate, cu posibilităţi nelimitate de creştere ce ne
sunt indicate pretutindeni. România şi Ungaria sunt sunt în mod excepţional
primite în rândul Baptiştilor din Sud.
Nevoile românilor baptişti.
Primul şi cel mai important lucru
care ar trebui este înfiinţarea unei şcoli de pregătire atât pentru predicatori
cât şi pentru lucrătorii bisericii. Locaţia acestei şcoli ar trebui să fie
stabilită, poate, la Bucureşti, care este capitala acestei ţări; dar,
indiferent unde ar fi construită, trebuie să fie luate hotărâri imediate pentru
a demara crearea ei.
În al doilea rând, ar trebui consolidat domeniul ce ţine de evanghelizare.
Pentru a-i ajuta pe evanghelişti e nevoie doar de bani, care să fie folosiţi
într-un mod cât mai folositor. Un conducător al lucrării venit din America ar
putea ajuta foarte mult în organizarea şi proiectarea lucrării într-un mod cât
mai inteligent. Este nevoie într-un timp foarte scurt de câteva şcoli.
În al treilea rând, vorbim despre tipărituri şi literatură. Ei (baptiştii
români) au mare nevoie de acest lucru. Ei sunt un popor cult, cărora le place
foarte mult să citească. Copiii sunt educaţi în şcoli publice. Ştiinţa
creştină, Ruselism-ul şi Adventismul de ziua a şaptea, fac tot ce le stă în
putinţă pentru a-i perverti, strica pe convertiţii noştri.
În al patrulea rând, este nevoie de lucrători veniţi din America,
deopotrivă bărbaţi şi femei. Putem spune că aici este un domeniu foarte
promiţător pentru femeile misionare.
Al cincilea punct tratează problema ridicării de noi biserici, de care este
nevoie într-un număr din ce în ce mai mare.
România pentru Baptişti este o mare provocare. Nu trebuie să întârziem, ci,
trebuie să ţinem frâiele cu putere. O recoltă fără margini ne aşteaptă, dacă
suntem înţelepţi şi profităm de această oră de aur în numele Stăpânului nostru.
Veneţia, 25 Octombrie 1920.
