vineri, 20 ianuarie 2017

Baptiștii nu sunt rătăciți!




Rătăcitul este persoana care a greșit direcția de mers, cel care a pierdut drumul, a pierdut ținta unde trebuie să ajungă. După cum am scris în articolul trecut, bisericile spun să ne întoarcem la Cristos și este un lucru corect și adevărat.
Domnul Isus ne spune cine se rătăcește și din ce cauză:

Drept răspuns, Isus le-a zis: „Vă rătăciţi! Pentru că nu cunoaşteţi nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.” (Matei 22:29, VDCC)


Baptiștii, chiar de asta erau acuzați că umblă cu Biblia în buzunar și citesc oamenilor din ea, iată și citatul:

„Acesta a fost cel mai mare predicator care umbla tot în buzunar cu testamentul și cu cartea de cântări de George Șimonca, si numai cu cine se întâlnea le cetea din aceste  2 hârtii și însuflețirea lui cea mare ce o avea către pocăință o arăta pe uliță în timp de vară; cetea oamenilor silindu-i să fie cu capetele goale când d-sa le cetea și explica texturile din testament”. Semnat George Cherecheiu paroh ort.-rom. Din Biserica și Școala 1902.

Biblia ne spune ce trebuie să facem și ce nu trebuie să facem și nu lasă niciodată locul ca să intuiesc că poate ar trebui să fac ceva.
Vă rog să judecați după câteva exemple pe care le voi da și să spuneți dacă suntem rătăciți.
Biblia spune să păzesc ce-mi poruncește El. Baptiștii au singura autoritate, Cuvântul lui Dumnezeu și pe acesta îl împlinesc.

Păzeşte şi ascultă toate aceste lucruri pe care ţi le poruncesc, ca să fii fericit, tu şi copiii tăi după tine, pe vecie, făcând ce este bine şi ce este plăcut înaintea Domnului Dumnezeului tău.” (Deuteronomul 12:28, VDCC)
Cartea aceasta a Legii să nu se depărteze de gura ta; cugetă asupra ei zi şi noapte, căutând să faci tot ce este scris în ea; căci atunci vei izbândi în toate lucrările tale şi atunci vei lucra cu înţelepciune.” (Iosua 1:8, VDCC)



Apostolul Ioan, Petru  și îngerul ne spun să ne închinăm lui Dumnezeu pentru că ei sunt slujitori împreună cu credincoșii.

Când era să intre Petru, Corneliu, care-i ieşise înainte, s-a aruncat la picioarele lui şi i s-a închinat. Dar Petru l-a ridicat şi a zis: „Scoală-te, şi eu sunt om!”” (Faptele apostolilor 10:25-26, VDCC)
Şi m-am aruncat la picioarele lui ca să mă închin lui. Dar el mi-a zis: „Fereşte-te să faci una ca aceasta! Eu sunt un împreună-slujitor cu tine şi cu fraţii tăi care păstrează mărturia lui Isus. Lui Dumnezeu închină-te! (Căci mărturia lui Isus este duhul prorociei.)”” (Apocalipsa 19:10, VDCC) 
Eu, Ioan, am auzit şi am văzut lucrurile acestea. Şi, după ce le-am auzit şi le-am văzut, m-am aruncat la picioarele îngerului care mi le arăta, ca să mă închin lui. Dar el mi-a zis: „Fereşte-te să faci una ca aceasta! Eu sunt un împreună-slujitor cu tine şi cu fraţii tăi, prorocii, şi cu cei ce păzesc cuvintele din cartea aceasta. Închină-te lui Dumnezeu.”” (Apocalipsa 22:8-9, VDCC)



Biblia spune „Să te închini Domnului Dumnezeului tău şi numai Lui să-I slujeşti” iar baptiștii cu strictețe se roagă doar la Dumnezeu cum suntem învățați și în rugăciunea tatăl nostru.
Drept răspuns, Isus i-a zis: „Înapoia Mea, Satano! Este scris: „Să te închini Domnului Dumnezeului tău şi numai Lui să-I slujeşti.”” (Luca 4:8, VDCC)

Biblia spune „Căci este un singur Dumnezeu şi este un singur mijlocitor între Dumnezeu şi oameni: Omul Isus Hristos,” (1 Timotei 2:5, VDCC)
Baptiștii nu au nici un alt mijlocitor decât pe Domnul Isus.

Dumnezeu spune să nu ne facem înfățișarea unui om ca să ne plecam înaintea lui. Baptiștii nu au așa ceva, nici în clădirea unde se închină biserica și nici acasă, ci se închină tatălui în duh și adevăr.Ioan 4:24.
Întreb de ce suntem rătăciți?

Fiindcă n-aţi văzut niciun chip în ziua când v-a vorbit Domnul din mijlocul focului, la Horeb, vegheaţi cu luare aminte asupra sufletelor voastre, ca nu cumva să vă stricaţi şi să vă faceţi un chip cioplit sau o înfăţişare a vreunui idol sau chipul vreunui om sau chipul vreunei femei, sau chipul vreunui dobitoc de pe pământ sau chipul vreunei păsări care zboară în ceruri, sau chipul vreunui dobitoc care se târăşte pe pământ sau chipul vreunui peşte care trăieşte în apele dedesubtul pământului. Veghează asupra sufletului tău, ca nu cumva, ridicându-ţi ochii spre cer, şi văzând soarele, luna şi stelele, toată oştirea cerurilor, să fii târât să te închini înaintea lor şi să le slujeşti: căci acestea sunt lucruri pe care Domnul Dumnezeul tău le-a făcut şi le-a împărţit ca să slujească tuturor popoarelor, sub cerul întreg.” (Deuteronomul 4:15-19, VDCC)


 Câteva exemple am, dat dar se poate citi toată Biblia și să se spună dacă suntem rătăciți față de ea. Pe noi aceasta ne interesează să fim drepți față de Cuvânt, iar dacă cineva va spune că suntem rătăciți să nu ne spună Dumnezeu acest lucru.


Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare bună.” (2 Timotei 3:16-17, VDCC)


 Consider că aceste învățături trebuie aplicate cum ne sunt poruncite, iar dacă nu le aplicăm vom fi numiți rătăciți de Domnul.

joi, 19 ianuarie 2017

Sunt baptiștii rătăciți?




Eticheta de răciți dată baptiștilor este de la apariția lor  în sânul neamului românesc și este dată de înalții prelați, acelor persoane care nu fac voia lor.
În articolele mele trecute am scris despre felul cum erau priviți baptiștii de către conducătorii religioși ai poporului român, dar poporul simplu, în atitudinea lui era mai diferit. Ei ascultau ce li se predica și decideau dacă să-i mai asculte sau nu, iar apoi unii acceptau mesajul. Nici mai marii civili nu priveau la fel lucrurile referitoare la baptiști, pentru că baptiștii erau angajați ca servitori sau alte lucrări, vezi aici.
Sunt văzuți rătăciți acei fii ai Bisericii care au altă filozofie decât cea de grup.
Ziarul românilor: „Albina” ce apărea la Budapesta din 1874 scrie despre un primar I. Brancoviciu care era acuzat că „nu e omul bisericii și școalelor noastre”; din articol  reiese că acest primar a susținut școala comunală în locul școalei confesionale, iar redacția ziarului face următoarea afirmație:

„Vai și vai de noi, retaciții!
Vedeți așa șchioapătă și cade Biserica prin fiii sei! Red.”


Sunt rătăciți aceia care părăsesc legea strămoșească. Tribuna Poporului publică foarte bucuros următorul anunț:

„Ni se scrie şi noi primim cu plăcere ştirea că în Galşa nu se găseşte
nici un suflet de Român care să ţină cu retăciţii de nazaricuşi, ci toţi
credincioşii români de acolo stau strânşi legaţi de strămoşeasca
noastră lege.”

Temerea mare era că acești rătăciți se înmulțesc cu duiumul, scrie Tribuna Poporului în 1898 și de aceea a început o campanie de combatere a ereziilor și ponegrirea credincioșilor baptiști:

„După cum ni se scrie din Timișoara , în vremea din urmă, locuitorii din suburbii, tot mai mult să lasă ademeniți de momelile predicatorilor baptiști. Nu mai departe, miercurea  trecută o familie a trecut la nazaricuși,  ear la  baptiști au trecut patru deodată. E mare temere, că numărul rătăciților va crește”.

Prin multe mijloace catolicii și ortodocșii își cheamă rătăciții acasă în sânul Bisericii lor.
„Răvașul”, publicație de cultură ce apare la Cluj în 1904, în  poezia: „Chemare”, de Alfius, la una din strofe are următoarea chemare:

„Veniți la „Izvor de viață” ;
Veniți la lumina de veci,
Toți rătăciții prin ceață
Pe multe greșite poteci…
Prin grele furtune Cristos ve conduce
Sub steagul izbândei: sub sfânta lui cruce!


„Sionul Românesc”, foaie bisericească, literară și scolastică, ce apare sub îngrijirea seminarului greco catolic central de la Viena în anul 1866 scrie:

”Direptu aceea spriginitu prin ajutoriulu lui
Dumnezeu, si credinciosu detorintiei tale nu vei cruța niciodată
neci o grigia, néci o ostenéla, neci o despusetiune, ca credintioșii
tradaţi veghiarei tale să rămană din zi în zi totu mai stătători
și nemișcați în mărturisirea relegiunii și învețăturei catolice,
și retacitii nefericiţi, delaturandu-so intunerecului erorilor,
se scape de desbinarea întru adeveru preagelósa, se vedă lumina
adeverului și să se reântoarcă la sânulu basericei catolice.”


Citim în Argumentul (introducere) scris la  Evangelia populară sau Sacra Scriptură a Noului Testamentu tradus de Genadie, Episcopul de Argeș 1868 următoarele:

„De aici dar rezultă, că Evanghelia fiindu partea cea mai de căpetenie a Noului Testamentu, ori ce creștin e dator să o cunoască cât se poate mai bine”.


La Cristos, la Evanghelie venim cu plăcere, pe El îl căutăm, Cuvântul Lui vrem să urmăm, iar dacă catolicii și ortodocșii ne cheamă, ascultăm ce zic ei, dar nu facem ce fac ei.
Deci toate lucrurile pe care vă spun ei să le păziţi, păziţi-le şi faceţi-le; dar după faptele lor să nu faceţi. Căci ei zic, dar nu fac.” (Matei 23:3, VDCC)

miercuri, 18 ianuarie 2017

Carol Telbisz, (1854-1914) a făcut bine baptiștilor



Într-un articol despre baptiști am găsit numele unui om care a făcut bine baptiștilor în vremea lor de formare (1860-1900) ca popor credincios pe meleagurile noastre străbune.
Născut într-o familie de țărani săraci la Cenad, de origine bulgară, cu puține șanse de la viață, dar  Dumnezeu i-a dat  darul să învețe și a ajuns foarte sus; doctor în drept la Viena și a fost propus să candideze,  dar fiind fiu de țăran fără titlu nobiliar nu putea accede la o funcție electivă. Oamenii care au crezut în el i-au acordat titlul de „nemeş” şi astfel a devenit primar în anul 1885, iar mandatul său s-a prelungit până în 1914.
De religie nu am găsit ce este, doar că cei de la Tribuna Poporului spun despre el: „păgânul primar al Timișoarei”. Poate avea o religie, poate nu, dar făcea dărnicie cam la toate bisericile conform cu ce spune presa din accea vreme. Am cerut ajutor la doamna Conf.dr. Mihaela Bucin,  şef de catedră, Catedra de Limba şi Literatura Română,  Facultatea Pedagogică Juhász Gyula,  după materialele ce le-a consultat,  ar putea fi catolic: „nu găsesc că primarul Telbisz ar fi avut credință, era catolic prin tradiție”.

Deși articolul este scurt și ostil atât primarului cât și baptiștilor, el ne descoperă lucruri de valoare pentru noi. Articolul este scris în 1898 sub numele: „Treceri cu duiumul”. Iată-i conținutul:
 „După cum ni se scrie din Timișoara , în vremea din urmă, locuitorii din suburbii, tot mai mult să lasă ademeniți de momelile predicatorilor baptiști. Nu mai departe, miercurea  trecută o familie a trecut la nazaricuși,  ear la  baptiști au trecut patru deodată. E mare temere, că numărul rătăciților va crește, căci păgânul primar al Timișoarei, cu a căror prilej el îi încurajează și îi îndeamnă că numai „unguritatea” și „simțul național maghiar” să și-l conserve”. 
Poporul baptist încurajat și  îndemnat de un primar simplu la origine, dar care a rămas în istorie ca unul care a dezvoltat orașul Timișoara, ridicându-l pe locul 3 după Viena și Budapesta. Dacă atât am găsit despre acest om în relația lui cu baptiștii și cum articolul este  negativ, cred că a făcut în adevăr bine neamului nostru baptist. Așa că-l prezint cu dragoste spre a cunoaște oameni de bine.

4. Aceştia au venit la Isus, L-au rugat cu tot dinadinsul şi au zis:
                      „Face să-i faci acest bine;
5. căci iubeşte neamul nostru şi el ne-a zidit sinagoga.”

                                 (Luca 7:4-5, VDCC)
          
Mulțumim Domnului care ridică oameni prin care își crește poporul Său.

Vedeți alte surse de informare: Aici. Aici, Aici.