Vulpescu Gheorghe 1885 – 1928, din Vălenii de Munte

Fratele Vulpescu Gheorghe s-a născut în anul 1885.

Se căsătorește și Domnul îi dăruiește  6 copii.

Aude Cuvântul Domnului de la soția dumnealui, care era adventistă, din anul 1916, dar nu a fost de acord cu ceea ce îi spunea soția. În anul 1922, la ușa prăvăliei dumnealui, se certa pe teme religioase, soția cu cineva. În grabă a trecut un soldat și a intrat în vorbă cu cei doi și      le-a spus: „Dacă voiți să cunoașteți adevărul, mergeți la București, pe strada Berzei, nr. 29, și acolo veți găsi oameni care vă vor explica.” Așa a ajun să înțeleagă Cuvântul și să se întoarcă la Domnul Isus cu toata ființa.

În anul 1923, la vârsta de 38 de ani, a primit Cuvântul Domnului și s-a botezat. A lăsat pasiunea și meseria dumnealui de comerciant și a activat în lucrarea de misiune, în județul Prahova.

În ziua de 1 octombrie 1925, fratele Vulpescu Gheorghe este ordinat de către un grup de păstori, conduși de fratele Constantin Adorian.

La Conferința Cercului România Veche, ținută la Vălenii de Munte, în 30 septembrie 1925, fratele Vulpescu Gheorghe este ales membru în comitet.

În valea Teleajenului, fratele Vulpescu Gheorghe a botezat 5 persoane, iar apoi a urmat în sala Bisericii Baptiste din Vălenii de Munte, un serviciu de Evanghelizare, unde au vorbit frații: N. Iancu și C. Dumitrescu.

În ziua de Anul Nou 1926, femeile din societatea „Dorca” din Vălenii de Munte, au făcut o serbare în folosul săracilor. Fratele Gheorghe a vorbit despre rolul femeii în creșterea copiilor.

A treia zi de Crăciun a anului 1926, frații din Vălenii de Munte, împreună cu fratele Gheorghe, au împărțit daruri la peste 80 de copii și  a vorbit despre ce a făcut Dumnezeu pentru omenire, trimițând pe Fiul Său în lume, ca să o mântuiască din sclavia păcatului.

În ziua de 17 iulie 1927, fratele botează la Vălenii de Munte, 7 persoane.

În 5 ani, fratele Vulpescu Gheorghe a înființat, prin ajutorul Domnului, 10 biserici cu 62 de membrii, iar în Vălenii de Munte, a cumpărat un local pentru biserică. Localul Bisericii Baptiste din Vălenii de Munte a fost deschis în 13 iulie 1924.

A fost un caracter creștin devotat și integru, a ostenit cu drag pe Ogorul Evangheliei, a dăruit bani pentru lucrare.

Fr. Vulpescu Gheorghe a fost și un harnic colaborator la revista Cultului Creștin Baptist din România, „Farul Mântuirii”, scriind numeroase articole.

În revista „Farul Mântuirii” din  anul 1925, sunt scrise câteva articole de Eliza Gh. Vulpescu,  cl. III liceu, Vălenii de Munte.

În ziua de 14 iulie 1928, este chemat acasă la Domnul. Înmormântarea a avut loc la 15 iulie, în Vălenii de Munte.

Surse:

Farul Mântuirii

Alexa Popovici

Botez 1928

Friedrich Wilhelm Schuller 1880 -1957, din Bod

Fratele  Friedrich W. Schuller, s-a născut la 30 Iulie 1880, la Bod, jud. Brașov.

A făcut  şcoala la Braşov.

În anul 1893, părinţii lui s-au mutat la Bucureşti, unde li se oferiseră condiţii mai bune de trai.

La etatea de 14 ani, F. W. Schuller a intrat ca practicant în serviciul unui comerciant, unde în decurs de 7 ani a ajuns contabilul firmei.

În anul 1901 a ajuns la credinţă în Biserica Baptistă din str. Popa Rusu nr. 22, unde a fost botezat.

Cu o sârguință extraordinară a învăţat şi a citit tot timpul liber, pentru a dobândi toate cunoştinţele necesare unui om, care doreşte să fie de folos în societate.

În anul 1905 se căsătorește cu Maria Hehn, fiica colportorului de Biblii din Bucureşti şi membră credincioasă a Bisericii Baptiste din Popa Rusu. După alţi doi ani. F. W. Schuller vine definitiv la Bucureşti.

Din căsătorie au rezultat  opt copii.

F. W. Schuller a desfăşurat o activitate vie în Biserica Baptistă din Popa Rusu. Aici a organizat  Şcoala de Duminică, a cărui conducător a fost.

După întoarcerea fratelui Constantin Adorian de la Seminarul din Hamburg, a colaborat cu acesta la întărirea bisericii.

Pentru a întări legături cu fraţii din alte ţări, a participat împreună cu o delegaţie, în frunte cu fratele C. Adorian, la congresele baptiste din Berlin şi Stockhojm.

F. W. Schuller a colaborat apoi şi la traducerea cântărilor din limba germană în limba română, astfel că s-a putut înjgheba o lucrare, care mai târziu a fost numită „Cântarea Sionului“ şi răspândită în comunităţile baptiste române. Şi din punct de vedere editorial, F. W. Schuller, a contribuit la editarea revistei Cultului Baptist din România  „Farul Mântuirii“ , căutând şi pe această cale să răspândească cuvântul Domnului.

Chemat la Seminarul Baptist din Bucureşti, pentru a colabora în corpul profesoral al Seminarului, F. W. Schuller a activat un timp la Seminar, în calitate de profesor de omiletică.

După decesul primei soţii, s-a căsătorit cu sora Ida Hurley.

La ora 4 dimineaţa în ziua de 22 august 1957, Domnul l-a chemat acasă în patria Lui cerească.

F. W. Schuller, a fost un om cu o excepţională putere de muncă şi cu o energie şi voinţă deosebită. El a învăţat până în ultima clipă a vieţii sale, pentru a fi la

înălţimea cerinţelor timpului.. Viaţa lui a fost un exemplu de consacrare și servire a bisericii.

Friedrich   Wilhelm Schuller, a fost cumnatul şi colaboratorul intim al

fratelui Constantin Adorean.

 Soția dumnealui a fost activă în lucrarea cu surorile.

Surse:

Alexa Popovici

Îndrumătorul Creștin Baptist

Farul Creștin

Bradu Gheorghe1911 – 1981, din Havârna

Fratele Bradu Gheorghe s-a născut la data de 13 aprilie 1911, în comuna Havârna, judeţul Botoşani.

În anul 1936 s-a întors la Domnul Isus cu po­căinţă şi credinţă, iar în anul 1938 a fost botezat de fratele păstor Băjenaru Nicolae.

Pentru râvna sa neobosită în lucrarea Domnu­lui, a fost ordinat ca păstor în anul 1952, de comisia formată din fraţii : Ungureanu Silvestru şi Cozmoleanu Haralambie.

În viaţa sa familială a fost binecuvântat de Domnul cu cinci copii.

Ca păstor, a lucrat pe ogorul Evangheliei în Bisericile : Havârna, Alba-Hudeşti, Stânca, Tătărăşeni, Negreni şi Hlipiceni, începând din anul 1952, până în anul 1972, când a fost pensionat.

In ziua de 1 iulie 1981 a trecut la cele veşnice pentru odihnă şi răsplată din mâna Mântuitorului Isus Hristos, pe care L-a slujit cu toată dragostea.

In ziua de 3 iulie 1981, corpul său neînsufleţit a fost condus       la cele veşnice.

Serviciul de înmormântare a fost condus de fratele Chibici Samuel, vicepreşedintele Comunităţii de Bucureşti, fratele Hapenciuc Orest, Bodnariuc Victor, Mitrofan Mihai şi Mitrofan Gheorghe, păstori activi din Bisericile Domnului din judeţele Botoşani şi Suceava.

Corul din Biserica Baptistă din Havârna şi fan­fara fraţilor din Bosanci, au împodobit serviciul religios ocazional de înmormântare.

La serviciul de înmormântare a luat parte un mare număr de fraţi din Bisericile pe care fratele Bradu Gheorghe le-a păstorit.

Surse:

Chibici Samuel

Îndrumătorul Creștin Baptist

90 de ani de la Primul Congres al Femeilor Baptiste Române din România

Cu întârziere prezint procesul verbal încheiat la sfârșitul primului Congres al surorilor. S-au împlinit 90 de ani, de când a avut loc. Este o parte importantă a istoriei Poporului Baptist din România. Dumnezeu a binecuvântat lucrarea baptistă cu putere, ca să meargă crescând, să fie activă și să se impună ca un popor ce slujește cu credincioșie Domnului.

  

Secretar de zi: Hertha Balc şi Anuţa Costin.

Congresul a ales următoarea conducere:

Preşedintă, sora Esfira Slev

Vice-preşedintă, sora Hertha Balc

Preşedintă de onoare, sora Ruth D. Hurley

Casieră, sora Elena Sezonov

Secretară, Anuţa Costin

 Controloare (Cenzori) surorile: Mihu şi Ludovica Cristea,

            

                       PROCES VERBAL[1],

„Adresat în localul Bisericii Baptiste Române din Curtici, în ziua de 17 Aprilie 1928, prin secretarele de zi Hertha Balc şi Anuţa Costin.

Sunt de faţă 82 delegate ale Societății Femeilor Baptiste Române.

Congresul se deschide cu oră de rugăciune, ţinută de sora Elena Sezonov.

Păstorul bisericii locale, fr. I. Ungureanu, urează bun venit congresistelor, după care urmează desfăşurarea programului de preşedinta de zi, sora Eliza Alexandratos şi Piroşca I. Popa.

1. Prezentarea delegatelor şi citirea rapoartelor. Fr. I. Popa, preşedintele Uniunii Baptiste Române salută Congresul în numele Uniunii.

2. Secretara de zi, Anuţa Costin, descrie pe scurt mersul Societății Femeilor în trecut.

Sora Elena Sezonov citeşte un referat despre rolul femeii în biserică.

Sora Ana Mic, citeşte un alt referat despre scopul organizaţiei Uniunii Femeilor.

Sora Ruth D. Hurley îşi exprimă prin câteva cuvinte bucuria ce o simte în mijlocul nostru, având fericita ocazie de a participa la primul Congres al Uniunii Femeilor Baptiste, ceea ce în America a luat de mult fiinţă.    

Sora Ana Crâsnic, dezvinovăţeşte surorile neorganizate.     

Fr. I. Ungureanu spune să avem încredere într-un viitor mai bun şi dă îndemn surorilor să înfiinţeze Soc. femeilor în tot locul.

Sora Popovici roagă pe fratele I. Popa, preşedintele Uniunii, a-i îndemna pe fraţii lucrători să sprijinească şi ei lucrul între femei.

Sora Bordaş, arată mersul soc. femeilor maghiare şi recomandă citirea Bibliei, priveghere, rugăciune şi lucru. Ne arată foarte frumos metoda de a servi pe alţii, ceea ce e datoria noastră sfântă ca ucenice a lui Isus Christos, membre în biserica nou-testamentală.

După aceasta, preşedinta de zi propune să se aleagă comitetul de organizaţie: ca preşedintă este propusă sora Esfira Slev, vicepreşedintă, sora Hertha Balc, preşedintă de onoare, sora Ruth D. Hurley, casieră, sora Elena Sezonov, secretară, Anuţa Costin, controloare surorile: Mihu şi Ludovica Cristea, care sunt aprobate cu unanimitate de voturi.

Se mai propune să se aleagă un comitet compus din 9 persoane ca sfetnice din mai multe regiuni:

Arad – P. I. Popa, Buteni – Brânda. Jud. Hunedoara – I. Bogdan. Banat – Ana Mic. Petriş – Popovici. Curtici – Iuliana Ungureanu. Caransebeş – Mihuţ. Şiclău – Coară A. şi Bihor – Mitran, care se aprobă cu unanimitate de voturi.

Sora Ana Mic propune ca viitorul comitet de conducere să facă un model de organizaţie.

Se propune de fr. I. Ungureanu să se trimită telegrame, din partea congresului:

1. M. S. Regina Maria prin care asigură M. S. că ele îşi vor creşte fiii lor în iubire faţă de Tron şi Patrie.

2. A. S. R. Principesa Elena, prin care se exprimă că vor sprijini prin rugăciunile lor pe A. S. ca să-şi poată creşte fiul în temere de Dumnezeu.

3. Domnului Ministru al Cultelor, Lepădatu, căruia îi mulţumeşte pentru bunăvoinţa avută de a ne da dreptul să ţinem acest congres.

Congresul mulţumeşte fr. I. Ungureanu pentru acest măreţ sfat şi telegramele se şi trimit. Se mai propune a se trimite o scrisoare de mulţumire din partea Congresului către Uniunea Femeilor Baptiste din America, care au sprijinit cu bunurile lor lucrul Domnului şi în ţara noastră, ridicând un seminar pentru fete.

Se propune să fie aleşi cinci sfetnici din comietul ţăresc şi sunt propuşi: fr. preşedinte I. Popa, I. Ungureanu, Dan T. Hurley, I. R. Socaciu şi P. Balc, care au fost votaţi cu unanimitate de voturi.

Fr. I. Popa promite că va pune înaintea congresului frăţesc, sprijinul nostru al femeilor.

Se propune o cotizaţie de 10 lei de membru pe an şi este aprobat cu unanimitate.”

Cine sunt surorile din conducere?

1. Esfira Slev, este soția fratelui Toma Slev,  fost profesor, director la Seminarul Teologic Baptist din București, colaborator la revistele baptiste. Esfira Slev provine din familia Sezonov Luca.

3. Ruth D. Hurley, face parte din corpul profesoral al Școlii de fete din București. Este soția fratelui Dan T. Hurley, cel care a fost trimisul Bordului de Misiune American la noi în țară, fiind și Directorul Seminarului Teologic Baptist din București.

---

[1] 
Farul Mântuirii, Anul IX, No. 10, 15 mai 1928,  pag. 6