Gligoriu Ardelean din Jupăneşti

Dumnezeu mi-a pus la îndemână acest articol scris în anul 1915. Fratele Gligoriu Ardelean a murit în spitalul din Lugoj. Cinci culte care aveau cimitir nu au dat voie la părinții fratelui ca să-l îngroape. Dumnezeu însă lucrează minunat pentru a i se vesti Evanghelia.

Recomand acest articol de mai jos  la toți cititorii mei, deși este un mesaj dur totuși ne va folosi pentru creșterea noastră spirituală. Acest articol poate schimba și istoria Bisericii Baptiste din Jupănești.

„Un frate tânăr de 19 ani, a ruculit (a fost încorporat)  la Lugoj, cu numele Gligoriu Ardelean, din comuna Jupăneşti lângă Făget. Aici îmbolnăvindu-se  a trecut la vecinicie. Iar îngrijitorii spitalului văzându-l  în slăbeţe (slăbit) au înştiinţat pre un preot, că este un ostaş greu bol­nav, şi preotul a venit îndată la pa­tul fratelui bolnav şi fu respins,  dovedind că el e pocăit, şi medicul militar văzând că fr. nu primește pe preot, a știut că mai are în spital pe un pocăit, s-a dus el  îndată și l-a îndemnat să meargă la fratele lui, care are să treacă curând de aici și să șadă acolo până vin părinții lui. Fratele îndemnat a fost din Rădmănești și a vorbit puțin cu el. Fratele i-a spus ce i s-a întâmplat cu preotul și după aceea a trecut.

Părinții lui voind a-l cerceta sâmbătă dimineața ca bolnav, au sosit și l-au găsit mort. După ce au sosit ei  dând în știre că e fiul lor, îndată fură întrebați, cu care popă voiesc să-l înmormânteze. Ei ziseseră că cu frații. Dară au primit răspuns că nu-l primesc nici unii din preoți în mormintele lor. Dară deși sunt aici în Lugoj 5 religii: Ortodocși, Uniți, Romano Catolici, Reformați și Evrei, s-au rugat părinții, fiind și ei frați ca să-l primească barem iudeii, dară și ei îl respinseră.

Nefiind primit nici de unii, s-a împlinit cu el ca și cu Domnul Isus;  că nici în hotarul Lugojului nu fu primit, nici a merge prin oraș cu el decât au ieșit frații cu el afară la câmp și la hotar, între Lugoj și Jabăr a fost înmormântat în mormânt nou.

Părinții lui au înștiințat  în jur pe frați, fiind frați soldați în Lugoj și surorile, din Gladna, Furdia,  Păgânești și din Caransebeș la înmormântare.

Actul înmormântării a fost în cea mai mare liniște. De față era și un preot catolic și o mulțime de popor, care asculta cu bucurie Cuvântul Domnului care s-a mărturisit în curtea spitalului de fratele Milente Eva  din Utvin, ca ostaș în Lugoj. Auzind mulți din popor Cuvântul s-au pătruns la inimă încât au mers până la mormânt deși era o cale de un ceas, dar nu s-au cruțat, fiind curioși să vadă sfârșitul. La groapă au vorbit mai mulți frați.

Să dea Domnul Isus binecuvântarea Sa peste ei, ca să nu le fie călătoria spre condamnare, decât să le fie spre mântuire, Domnul să le ajute lor și tuturor fraților, ca în fapte și iubire să depună bună mărturie înaintea tuturor oamenilor,  lăudând și mărind pe Dumnezeu prin Domnul nostru Isus Cristos aici și în vecie.

Scris de Ignat Arsenie, oraș Lugoj.

Surse:                                                                                                                                                                                           

Adevărul revistă baptistă 1915

Daniel Stoica

Lista numelor a ajuns la 100

Prin ajutorul Domnului și bunăvoința cititorilor, blogul Istorie Baptistă deschis la data de 03 Martie 2016 a ajuns la 252 de articole postate.

Dintre acestea 100 sunt nume de frați și surori lucrători, oameni simpli, care au fost credincioși baptiști și au rămas unele fapte ale lor în istoria noastră baptistă. Ei au trecut cu bine prin lumea aceasta, ș-au sfârșit alergarea în credința cea adevărată dată de Dumnezeu.

Această listă o poți deschide de AICI sau în bara de sus a blogului unde în partea dreapta este butonul „Lista numelor”.

Am scris de mai marii noștri baptiști, oameni care au fost în fruntea poporului baptist precum Vasile Berbecar, Constantin Adorian primul președinte al baptiștilor, dar și despre sora Ileana din Bucovina, care nu a renunțat la credința în Domnul cu prețul vieții ei.

Mie mi s-a părut că aceste fapte merită să fie cunoscute de noi astăzi, de aceea am căutat și caut alte și alte nume pentru ca să le postez cu mult drag și pasiune.

Pun înaintea dumneavoastră, cititorilor mei această listă și ca să fiu ajutat de dumneavoastră. Caut nume, oameni credincioși a căror trăire este vrednică să fie cunoscută, oameni despre care ați auzit, sau sunt din familia dumneavoastră, nu mai stați ,ci trimiteți biografia și o vom publica.

Aici nu este vorba despre a lăuda, de a ne mândri, de a ne ruga lor, ci de a-i face public, pentru că faptele lor sunt vrednice.

4. Totuşi ai în Sardes câteva nume care nu şi-au mânjit hainele . Ei vor umbla împreună cu Mine, îmbrăcaţi în alb, fiindcă sunt vrednici.
(Apocalipsa 3:4, VDCC)

Bokor Barnaba 1911 – 1966 din Secuieni

Fratele Bokor Barnaba a fost pastor la bisericile baptiste maghiare din București, Cluj și Oradea.

S-a născut la data de 7 februarie 1911, în comuna Secueni.

A făcut şcoala elementară  urmând cursurile la Liceul Gojdu din Oradea şi apoi la Colegiul reformat din Cluj.

În anul 1926 a fost botezat de către pasto­rul Karol Molnar, după care simţind chemarea Domnului Isus Hristos pentru slujba Evan­gheliei s-a predat în lucrarea lui Dumnezeu.

În anul 1935 este ales ca păstor la Biserica Baptistă Maghiară din București.

În anul 1936 a fost ordinat ca pastor de către fraţii : Lucaşa Sezonov, Lakatos Ludovic şi Laszlo Iosif, în timp ce păstorea Biserica Creş­tină Baptistă de limbă maghiară din Bucureşti. Tot în acest an fratele a avut și un  botez.

Seminarul Teologic Baptist din Bucureşti l-a absolvit în anul 1937 şi curând după aceasta s-a căsătorit cu sora Lakatos Iuliana, în care a găsit nu numai o soţie bună, ci şi un bun ajutor în lucrarea sfântă.

Începând cu anul 1937 a fost chemat pentru păs­torirea Bisericii Creştine Baptiste de limbă maghiară din Cluj, unde a lucrat până în anul 1940.

În ziua de 30 iulie 1939 participă alături de alți frați păstori la un botez în Cluj unde are un cuvânt din partea Domnului.

În luna august a venit în țara noastră un grup de frați din Anglia, care au făcut un turneu prin mai multe localități. La Oradea în ziua de 6 august 1939 a fost zi de mare sărbătoare și frații s-au întrunit în „Sala Cercului Catolic din Oradea”. Au participat ascultători din oraș și din țară. Au fost prezenți și frați din partea Uniunii Bisericilor Baptiste printre care și fratele Bokor Barnaba ,care a avut un mesaj în programul de după masă. La încheiere, fratele a avut cuvântul de mulțumire.

În anul 1940, a preluat pastoratul Bisericii Creştine Baptiste din Oradea. În această biserică a pus în slujba Domnului tot talentul şi toată puterea sa spirituală şi fizică. De la amvonul bisericii, a vestit cu toată cre­dinţa pe Domnul Isus Hristos cel răstignit şi înviat. Deşi a avut o inimă în permanenţă bolnavă, a împărţit la toţi şi pretutindeni mângâiere, îmbărbătare şi bucurie, prin tot ceea ce a făcut în mijlocul frăţietăţii.

În anul 1951 este ales ca vicepreședinte al Cultului Creștin Baptist. Timp de 15 ani a fost şi vice­preşedinte al Uniunii Comunităţilor Creştine.

În anul 1965 a avut bucuria să sărbătorească în mijlocul bisericii aniversarea a 25 de ani în slujba de pastor al Bisericii Creştine Baptiste nr. 1 din Oradea.

Timp de 15 ani a fost preşedintele Comuni­tăţii Creştine Baptiste de limbă maghiară din Oradea, iar după unificarea celor două comu­nităţi a rămas în funcţia de vicepreşedinte, pe care a îndeplinit-o până la trecerea din viaţa pământească.

Mulţi ani la rând a fost şi profesor la Seminarul Teologic Baptist din Bucureşti.

A lucrat mult împreună cu bisericile baptiste de limbă română și cu  pastori baptiști români.

În plină maturitate spirituală, fr. Bokor Bar­naba a fost chemat acasă la Domnul său, deși bisericile, comunitatea şi Uniunea mai aveau încă nevoie de el. Dar la porunca divină el s-a supus şi a plecat.

În ziua de 9 aprilie 1966, pe patul unui spi­tal din Cluj, unde a fost internat pentru trata­ment, a trecut în veşnicie, mutându-se acasă la Domnul, fratele Bokor Barnaba, pastor al Bisericii creştine Baptiste din Oradea, vicepre­şedinte al Comunităţii Creştine Baptiste din Oradea şi vicepreşedinte al Uniunii Comuni­tăţilor Creştine Baptiste din Republica Socia­listă România.

Vestea neaşteptată a încetării din viaţă a fratelui Bokor Barnaba a umplut de o adâncă durere inimile întregii noastre frăţietăţi din ţară.

 Marţi, 12 aprilie a.c. la orele 16, la Capela cimitirului Rulicovski din Oradea, a avut loc, în prezenţa unui mare număr de credincioşi, serviciul divin de înmormântare.

Surse:

Alexa Popovici

Ioan Bunaciu

Farul Creștin

Îndrumătorul Creștin Baptist

Sînt baptist! Voi merge la Referendum! de Prof. univ. dr. Marius David Cruceru

Am avut în plan să scriu și eu poziția mea, referitor  la referendumul de sâmbătă și duminică, 6 și 7, octombrie 2018,  dar nu am reușit din cauza timpului. În istoria omenirii, au intervenit evenimente foarte importante, care au rămas repere în istorie. Pe vremea lui Neemia, evreii întorși din robie, au zidit zidul Ierusalimului, dar  o grupare a fost împotrivă. Versetul de mai jos, arată cum au rămas ei în istorie.

„alături de ei au lucrat tecoiţii, ai căror fruntaşi nu s-au supus în slujba Domnului.” (Neemia 3:5)

În anul 1918, a avut loc Marea Unire. Un grup de pastori și-au luat enoriașii și în ziua Unirii au fost prezenți la Alba Iulia. Unii au zis că e politică, la ce să mergem, alții au zis, ce mai osteneală. Dar când s-a votat în Parlamentul României Legea Cultelor, Comitetul Uniunii din anul 1928, a putut spune clar: „Baptiștii au fost la Unire”. Prin acest demers li s-a închis gura acelor voci care spuneau despre baptiști că sunt agenți ai străinătății și nu sunt buni români.
Vine acest referendum, va trece, istoria va consemna acțiunea baptiștilor față de acest eveniment. Eu cred că mai marii poporului baptist, acționează corect și de aceea, vom vota DA.

 Fratele Marius David Cruceru, are un articol de bună calitate pe „Știri pe surse”, adică AICI, vă invit să-l citiți, acesta este și punctul meu de vedere.
Este redat cu aprobarea autorului așa cum apare pe „Știri pe surse.”

„S-a scris și s-a vorbit foarte mult despre acest eveniment democratic unic. Valurile de opinii au venit din diferite părți: persone publice, formatori de opinii, asociații, reprezentanți ai unor culte religioase, unii legitimi, alții nelegitimabili. Unii dintre coreligionarii mei s-au hotărît să nu meargă la Referendum și încearcă să viralizeze mesajele lor pe rețelele de socializare, încercînd să se afișeze drept reprezentanți ai baptiștilor ”luminați”. Ba chiar unii dintre români au început să creadă că o bună parte a baptiștilor, protestanții în general, vor boicota referendumul.
Sînt baptist din tată în fiu. Baptiștii sînt creștini protestanți, care mărturisesc Dumnezeul Treimic și dubla natură a Domnului Isus Cristos. Sîntem niceeni și calcedonieni. Credem în revelația ajunsă la noi prin Sfintele Scripturi și credem în ineranța și inailibilitatea Bibliei.

Dacă pornim de la acest dat, ca baptiști români ne înscriem într-o tradiție comună cu alte confesiuni conservatoare în cele privitoare la familie. Sîntem monogami și credem în faptul că familia este instituită de Dumnezeu și își capătă legitimitate doar atunci cînd este formată dintr-un singur bărbat și o singură femeie pentru toată viața, pînă cînd moartea îi desparte pe aceștia doi.
Baptiștii, în marea lor majoritate încă de la primele lor mărturisiri de credință, au fost pentru separarea Bisericii de Stat, dar întotdeauna au fost interesați de drepturile omului, de bunul mers al cetății, au fost supuși rînduielilor sociale și politice, pînă cînd acestea au intrat în conflict cu a lor conștiință.
Din această pricină sîntem interesați să avem legi drepte și corecte într-un stat laic, legi care să protejeze modul în care noi credem că Dumnezeu a instituit familia. Sîntem interesați de un climat sănătos social și politic în care să ne putem crește copiii și nepoții.
Credem în inițiativa cetățenească și nu sîntem nepăsători de bunul mers al societății, practicînd o segregare și o separare față de viața comunității în care Dumnezeu ne-a așezat, doar atunci cînd cetatea devine represivă și agresivă față de persoană.
Din această pricină am fost activi la adunarea celor 3 milioane de semnături. Din această pricină am fost activi în promovarea tuturor pașilor necesari pentru a avea acest referendum.
Din aceste motive eu, apropiații mei, baptișii în marea lor majoritate (trebuie notat că unii dintre cei care sînt ”voci” antireferendum fie AU FOST baptiști și s-au retras din cult, fie sînt excluși din cult!) vom merge la vot și vom vota DA pentru familie, așa cum este aceasta definită de Sfintele Scripturi.
Pe de altă parte sîntem foarte conștienți că o ștampilă pe o foaie nu va rezolva toate problemele familiei din România. Da, este adevărat! Tocmai pentru asta, ne vom încuraja unii pe ceilalți să petrecem timp cu ai noștri și după referendum, încercînd să refacem altarele familiei, să ne păstrăm tezaurul comuniunii și al valorilor pe care le vom fi pierdut în ultimul timp.
De asemenea, date fiind vremurile și contextul, știm că aceasta va fi ultima ocazie de acest fel. Niciodată, din cîte se pare, în generațiile următoare, românii nu vor mai avea ocazia să introducă definiția familiiei în acest fel în legea fundamnetală a țării.
Așadar, să nu ne trezim că ne ascundem în filozofări inutile și retorici deșarte în încercarea de a fi mai cu moț cu orice preț. Acest referendum nu este și nu poate fi confiscabil de niciun partid politic, de nicio persoană publică, oricît de celebră și puternică va fi fost aceea, acest referendum este al nostru, al românilor care încă mai credem în valorile tradiționale și biblice, este și al nostru, al baptiștilor români.
Ieșiți la vot! Votați în conformitate cu legea divină și cu cea a conștiinței voastre!
Prof. Univ. dr. Marius David Cruceru”

Baptiștii. Repere Istorice și Identitare, de Sorin Bădrăgan

Lucrarea conferențiarului universitar Sorin Bădrăgan, decan al Institutului Teologic Baptist din București și pastor al Bisericii Creștine Baptiste „Providența” din București, a apărut mai demult, cartea a ajuns la Rohia, tot mai demult, dar cu mii de scuze, acum o prezint. Prezint cu drag cartea, pentru că este încă o cărămidă pusă la istoria poporului baptist din România.

Pe autorul cărții îl puteți cunoașteți AICI, cereți prietenia, fratele este prietenos din fire.

Fr. Marius Silveșan, pe blogul dumnealui, a prezentat ceva mai mult, vedeți AICI.

Cartea este scrisă la nivel academic, dar spune autorul: „Sunt recunoscător lui Dumnezeu” și asta i-a fața oricărei minți sclipitoare. Apreciez smerenia autorului și buna dumnealui conduită. În adevăr, doar lui Dumnezeu trebuie să îi dăm întâietate în toate.

Cartea face și o inventariere a moștenirii „credinței date sfinților”.

Această carte ajută la o înțelegere mai bună a credinței pe care o au baptiștii.

Cartea costă 25 de lei și se găsește spre vânzare la Institutul Teologic Baptist din București.

 „Eu sunt Alfa şi Omega, Cel dintâi şi Cel de pe urmă. Ce vezi scrie într-o carte şi trimite-o celor şapte Biserici: la Efes, Smirna, Pergam, Tiatira, Sardes, Filadelfia şi Laodiceea.” (Apocalipsa 1:11)