miercuri, 12 aprilie 2017

La Cină, cu Împăratul smerit și blând




În ziua de joi din Săptămâna Patimilor, Domnul Isus, Împăratul smerit și blând al lui Israel, a stat cu ucenicii la masă, spunându-le  că mult și-a dorit să ajungă  acest ceas. Ceasul șederii noastre alături de acest Împărat este mult așteptat de El. El ne așteaptă, ne caută cu multă atenție, dar ce vom face noi? Atenția Lui este îndreptată cu multă dragoste spre fiecare din noi și de aceea stă cu multă răbdare și bate ca să-i deschidem, așteaptă să-i confirmăm invitația și să fim prezenți la ceasul Cinei. Nu uita, acest Împărat este Împăratul Universului.
1. Vom alege să stăm la masă cu Împăratul smerit și blând? sau
2. Vom alege să trăim în lucruri neîngăduite de Dumnezeu.
Cuvântul Domnului ne avertizează și ar fi bine să luăm seama.

3. Ajunge, în adevăr, că în trecut aţi făcut voia neamurilor şi aţi trăit în desfrânări, în pofte, în beţii, în ospeţe, în chefuri şi în slujiri idoleşti neîngăduite.
4. De aceea se miră ei că nu alergaţi împreună cu ei la acelaşi potop de desfrâu şi vă batjocoresc.
5. Dar au să dea socoteală înaintea Celui ce este gata să judece viii şi morţii.

(1 Petru 4:3-5, VDCC)



28. Fiindcă n-au căutat să păstreze pe Dumnezeu în cunoştinţa lor, Dumnezeu i-a lăsat în voia minţii lor blestemate, ca să facă lucruri neîngăduite.
29. Astfel, au ajuns plini de orice fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de lăcomie, de răutate; plini de pizmă, de ucidere, de ceartă, de înşelăciune, de porniri răutăcioase; sunt şoptitori,
30. bârfitori, urâtori de Dumnezeu, obraznici, trufaşi, lăudăroşi, născocitori de rele, neascultători de părinţi,
31. fără pricepere, călcători de cuvânt, fără dragoste firească, neînduplecaţi, fără milă.
32. Şi, măcar că ştiu hotărârea lui Dumnezeu, că cei ce fac asemenea lucruri sunt vrednici de moarte, totuşi, ei nu numai că le fac, dar şi găsesc de buni pe cei ce le fac.

(Romani 1:28-32, VDCC)

10. Cercetaţi ce este plăcut înaintea Domnului
11. şi nu luaţi deloc parte la lucrările neroditoare ale întunericului, ba încă mai degrabă osândiţi-le.
12. Căci e ruşine numai să spunem ce fac ei în ascuns.
13. Dar toate aceste lucruri, când sunt osândite de lumină, sunt date la iveală; pentru că ceea ce scoate totul la iveală este lumina.

(Efeseni 5:10-13, VDCC)


I. Împăratul smerit și blând, așteaptă mult,  cu dor nespus, într-un mod special ceasul să fim împreună la masa Lui.

15. El vorbi astfel: „Mult am aşteptat ceasul acesta, cu dor nespus, căci am ţinut în mod special să iau cina aceasta pascală împreună cu voi, înainte să înceapă suferinţele mele.
(Luca 22:15, NTIT)


Alte traduceri ale acestui verset:

15. Şi au zis lor: „Cu dor am dorit să mănânc aceaste paşti cu voi, mai înainte de patima Mea. (Luca 22:15, BB1795)
15. Şi a grăit către ei: Cu dor am dorit să mănânc cu voi acest Paşte, mai înainte de patima mea. (Luca 22:15, BRC)
15. Şi le-a spus: Cu multă dorinţă am dorit să mănânc acest paşte cu voi înainte de a suferi eu; (Luca 22:15, BTF)
15. Şi El le-a zis: „Am tînjit cu dor să mănînc Paştele acesta cu voi înainte ca să sufăr, (Luca 22:15, NT-CLV)
15. Şi a zis lor: Cu poftă am poftit aceste Paşti să le mănânc cu voi, mai-nainte de patima mea. (Luca 22:15, NTS)
15. El le-a zis: „Am dorit mult să mănânc paştile acestea cu voi înainte de patima Mea; (Luca 22:15, VDCC)


Dacă Domnul dorește cu atâta ardoare să fii la masa Lui, nu îl refuza pentru că refuzul te va face să nu intri și să nu guști din Cina Lui.

15. Unul din cei ce şedeau la masă cu El, când a auzit aceste vorbe, I-a zis: „Ferice de acela care va prânzi în Împărăţia lui Dumnezeu!”
16. Şi Isus i-a răspuns: „Un om a dat o cină mare şi a poftit pe mulţi.
17. La ceasul cinei, a trimis pe robul său să spună celor poftiţi: „Veniţi, căci iată că toate sunt gata.”
18. Dar toţi, parcă fuseseră vorbiţi, au început să se dezvinovăţească. Cel dintâi i-a zis: „Am cumpărat un ogor şi trebuie să mă duc să-l văd; rogu-te să mă ierţi.”
19. Un altul a zis: „Am cumpărat cinci perechi de boi şi mă duc să-i încerc: iartă-mă, te rog.”
20. Un altul a zis: „Tocmai acum m-am însurat şi de aceea nu pot veni.”
21. Când s-a întors robul, a spus stăpânului său aceste lucruri. Atunci stăpânul casei s-a mâniat şi a zis robului său: „Du-te degrabă în pieţele şi uliţele cetăţii şi adu aici pe cei săraci, ciungi, orbi şi şchiopi.”
22. La urmă, robul a zis: „Stăpâne, s-a făcut cum ai poruncit, şi tot mai este loc.”
23. Şi stăpânul a zis robului: „Ieşi la drumuri şi la garduri, şi pe cei ce-i vei găsi, sileşte-i să intre, ca să mi se umple casa.
24. Căci vă spun că niciunul din cei poftiţi nu va gusta din cina mea.”
(Luca 14:15-24, VDCC)


II. Locul Cinei este ales de Împărat.

17. În ziua dintâi a praznicului Azimelor, ucenicii au venit la Isus şi I-au zis: „Unde vrei să-Ţi pregătim să mănânci paştile?”
18. El le-a răspuns: „Duceţi-vă în cetate la cutare om şi spuneţi-i: „Învăţătorul zice: „Vremea Mea este aproape; voi face Paştile cu ucenicii Mei în casa ta.”
19. Ucenicii au făcut cum le poruncise Isus şi au pregătit paştile.
20. Seara, Isus a şezut la masă cu cei doisprezece ucenici ai Săi.

(Matei 26:17-20, VDCC)


III. În timpul Cinei nu încerca să gândești rău  Împăratului sau cum ai putea să-i faci rău.

21. Pe când mâncau, El a zis: „Adevărat vă spun că unul din voi Mă va vinde.”
22. Ei s-au întristat foarte mult şi au început să-I zică unul după altul: „Nu cumva sunt eu, Doamne?”
23. Drept răspuns, El le-a zis: „Cel ce a întins cu Mine mâna în blid acela Mă va vinde.
24. Negreşit, Fiul omului Se duce după cum este scris despre El. Dar vai de omul acela prin care este vândut Fiul omului! Mai bine ar fi fost pentru el să nu se fi născut!”
25. Iuda, vânzătorul, a luat cuvântul şi I-a zis: „Nu cumva sunt eu, Învăţătorule?” „Da”, i-a răspuns Isus, „tu eşti!”

(Matei 26:21-25, VDCC)

El știe ce este în inima ta și dacă îți descoperă nelegiuirea pocăiește-te pentru că el vrea să cineze cu tine și în Împărăția lui Cerească.

29. Vă spun că, de acum încolo nu voi mai bea din acest rod al viţei, până în ziua când îl voi bea cu voi nou în Împărăţia Tatălui Meu.”
(Matei 26:29, VDCC)


IV. După ce ai stat la masă cu Împăratul să nu-L contrazici pentru că El are dreptate, întreabă-te mai bine cine ești.
În timpul cinei nu încerca să corectezi acțiunile Împăratului pentru că el știe ce face.
El are încuviințarea Tatălui și Fiul face ce vede pe Tatăl făcând.

19. Isus a luat din nou cuvântul şi le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că Fiul nu poate face nimic de la Sine; El nu face decât ce vede pe Tatăl făcând; şi tot ce face Tatăl face şi Fiul întocmai.
20. Căci Tatăl iubeşte pe Fiul şi-I arată tot ce face; şi-I va arăta lucrări mai mari decât acestea, ca voi să vă minunaţi.

(Ioan 5:19-20, VDCC)


Apostolul Petru a încercat în atitudinea lui de smerenie să nu îl lase pe Domnul Isus să-și facă lucrarea încredințată de Tatăl Lui, dar a fost corectat cu blândețe.

3. Isus, fiindcă ştia că Tatăl Îi dăduse toate lucrurile în mâini, că de la Dumnezeu a venit şi la Dumnezeu Se duce,
4. S-a sculat de la masă, S-a dezbrăcat de hainele Lui, a luat un ştergar şi S-a încins cu el.
5. Apoi a turnat apă într-un lighean şi a început să spele picioarele ucenicilor şi să le şteargă cu ştergarul cu care era încins.
6. A venit deci la Simon Petru. Şi Petru I-a zis: „Doamne, Tu să-mi speli mie picioarele?”
7. Drept răspuns, Isus i-a zis: „Ce fac Eu, tu nu pricepi acum, dar vei pricepe după aceea.”
8. Petru I-a zis: „Niciodată nu-mi vei spăla picioarele!” Isus i-a răspuns: „Dacă nu te spăl Eu, nu vei avea parte deloc cu Mine.”
9. „Doamne”, I-a zis Simon Petru, „nu numai picioarele, dar şi mâinile şi capul!”
10. Isus i-a zis: „Cine s-a scăldat n-are trebuinţă să-şi spele decât picioarele, ca să fie curat de tot; şi voi sunteţi curaţi, dar nu toţi.”
11. Căci ştia pe cel ce avea să-L vândă; de aceea a zis: „Nu sunteţi toţi curaţi.”
12. După ce le-a spălat picioarele, Şi-a luat hainele, S-a aşezat iarăşi la masă şi le-a zis: „Înţelegeţi voi ce v-am făcut Eu?
13. Voi Mă numiţi „Învăţătorul şi Domnul” şi bine ziceţi, căci sunt.
14. Deci dacă Eu, Domnul şi Învăţătorul vostru, v-am spălat picioarele, şi voi sunteţi datori să vă spălaţi picioarele unii altora.
15. Pentru că Eu v-am dat o pildă, ca şi voi să faceţi cum am făcut Eu.
16. Adevărat, adevărat vă spun că robul nu este mai mare decât domnul său, nici apostolul mai mare decât cel ce l-a trimis.
17. Dacă ştiţi aceste lucruri, ferice de voi dacă le faceţi.

(Ioan 13:3-17, VDCC)


La ceasul Cinei, este bine să ascultăm de glasul celui ce ne-a invitat, atunci ne vom bucura cu El veșnic.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu