Duminică 18 octombrie 2024, cu
ajutorul Domnului se vor sărbători 30 de ani ai locației BISERICII CREȘTINE
BAPTISTE „MARANATHA” din Suceava. Vor fi prezenți frații: -SORIN BADRAGAN (UBCBR), Cătălin Croitor
(președintele Comunității Baptiste de Suceava), fratele păstor pensionar DAN
BOINGEANU și frați slujitori care au prins de la început la construcția
clădirii.
În anul 2026, Biserica Creștină
Baptistă „Maranatha” din Suceava împlinește 47 de ani.
În anii 1958–1960 s-au mutat în Suceava
mai multe familii, precum Ioan Tuchlei, Victor Bodnariuc, Ștefan Hostiuc, Petru
Antonese, Gheorghe Mitrofan, Vasile Măriei, Mihai Măriei, Vasile Lăzurcă, Mihai
Mitrofan, Samuel Chibici și alte familii din împrejurimi sau din alte orașe,
cum a fost cazul familiei Ghender, ce a venit de la Arad și a tânărului
lordache Alexa, venit de la Lupeni, care mergeau la închinare la Biserica
Baptistă din Ipotești.
Astfel, în anul 1964 au început să
se întocmească actele necesare pentru recunoașterea și aprobarea în oraș a unei
Biserici Creștine Baptiste. Acest ideal a fost purtat de mult în inimile unora,
în acest scop unii și-au vândut moștenirea sau chiar casa și s-au mutat în
oraș, cum este și cazul fratelui Victor Bodnariuc.
Inițiativa de a începe,
asumându-ne riscuri pentru înfăptuirea acestui ideal, a venit la îndemnul
fratelui Orest Hapenciuc, care atunci era păstor al Bisericii Creștine Baptiste
din Ipotești, de care aparțineau mai toți cei ce locuiau în oraș. Însă lucrurile
nu erau simple pentru a deschide o nouă biserică.
Regimul, reprezentat de Departamentul
Cultelor, care se ocupa de problemele religioase și îl avea ca inspector pe
împuternicitul Valerian Galan, nici nu voia să audă de așa ceva. Dimpotrivă,
autoritățile doreau să reducă numărul bisericilor și nicidecum să-l mărească
sau, în cel mai rău caz, să-l mențină pe cel existent. Totuși, dorința de a
avea o biserică locală ardea în fiecare din noi. Întâlnirile în casele
familiilor trebuiau organizate cu grijă, căci eram în atenția informatorilor
și, imediat ce se auzeau cântări, apărea milițianul să ne ancheteze. Dar cine,
când și unde să înceapă strângerea credincioșilor?
Am discutat acest plan cu fratele
Victor Bodnariuc, care fusese secretar al Comunității Baptiste pe zona
județului Suceava și care se desființase în urma arondării comunităților mai
mici, el încă fiind omul de legătură cu Departamentul Cultelor, când a auzit de
intenția noastră de a întemeia o biserică în oraș, a spus categoric: „încă nu
este timpul. Și dacă începeți, eu nu voi recunoaște nimic, în caz că voi fi
anchetat!” Să acționăm fără aprobare, în mod clandestin, era riscant și nu
puteam prevedea o reușită. A rămas să ne mai consultăm, să mai așteptăm și să
ne rugăm Domnului pentru înfăptuirea acestei dorințe.
Totuși, într-o zi, venind prîn
Suceava, fratele Vasile Croitoru al lui Gheorghe din Bosanci, care și el urma
cursurile la Seminarul Teologic Baptist din București, întrebându-ne de gândul
începerii Bisericii în oraș, lucru pe care îl știa și el, ne-a mustrat,
spunându-ne că suntem fricoși și lipsiți de curaj și ne-a spus că nu vom face
nimic niciodată dacă stăm cu mâinile încrucișate. Prin felul său, Prin vorbele
lui pline de îndrăzneală, Domnul Dumnezeu ne-a inspirat atâta curaj, încât de
la acea dată am pornit acțiunea de a întocmi actele necesare pentru deschiderea
Bisericii. Am mers din familie în familie și am întocmit un tabel în patru
exemplare, cu semnătura fiecăruia dintre cei care își dădeau consimțământul în
acest scop. Cei înscriși inițial au fost în număr de 31 de membri, suficienți
pentru a constitui o Biserică, deoarece prevederile legale cereau cel puțin 21
de membri.
Tabelul a fost întocmit, dar era
necesar și un memoriu care să justifice cererea noastră. Motivele erau:
distanța mare până la cea mai apropiată biserică, în Ipotești, familii cu copii
mici, frați în vârstă și bolnavi care locuiau tocmai în Ițeam, ploi, viscole,
zăpezi și lipsa mijloacelor de transport până la Ipotești, precum și începuturi
de adunări prin case, situație ce nu putea fi supravegheată de păstor. Ca drept
fundamental, s-a mai amintit că unii lucrau la întreprinderi cu foc continuu,
pe trei schimburi, iar serviciile religioase fiind recunoscute numai duminica
dimineața, erau văduviți de dreptul de a se închina la Casa de Rugăciune, având
această posibilitate doar o dată la trei săptămâni. Dar cine să facă acest
memoriu ca să fie cât mai acceptabil, căci dintre noi nici unul nu eram
obișnuiți cu redactarea unor astfel de texte? Am apelat la șeful de serviciu al
contabilității de la Oficiul Farmaceutic unde lucram, Aurelian Minolovici, om
deștept și cu simpatie față de credincioși, care a acceptat să îl redacteze. El
ne-a compus acest memoriu, deși era riscant și putea include unele urmări
neplăcute, deoarece asemenea fapte puteau fi interpretate ca o încălcare a
ideologiei comuniste și atașarea la unele idei subversive.
Cu acest memoriu am mers la fratele
Victor Bodnariuc și împreună, după ce am mai modificat din termenii care nu
corespundeau limbajului creștin și mai adăugând din ceea ce era de semnalat, am
definitivat și memoriul. După aceasta a trebuit și un proces-verbal de
constituire a noii Biserici, ce s-a făcut în cadrul unei adunări generale
ținute în biserica mamă
din Ipotești. La acestea, Biserica
a trebuit să-și dea și ea acordul și să garanteze buna conduită și comportarea
corespunzătoare a credincioșilor ce vor să se desprindă de ea.
După ce toate documentele au fost
pregătite, Biserica a înaintat printr-o adresă la Comunitatea Creștină Baptistă
de București trei exemplare din acte, din care unul rămânea acolo, iar două
exemplare, însoțite de un aviz favorabil, erau trimise la Uniunea Bisericilor
Creștine Baptiste, for al Cultului nostru la nivel național.
Aceasta, la rândul său, cu o
recomandare specială, trimitea actele spre aprobare la Departamentul General al
Cultelor.
Starea a rămas mult timp încordată,
dar sub anumite presiuni și lămuriri, în urma faptului că fratele Victor a luat
autorizația de la Biserica Creștină din Marginea, închizând aici Casa de
Rugăciune, și dând-o la inspectorul de culte pentru a ne aproba deschiderea
Bisericii Creștine Baptiste în orașul Suceava, lucrurile s-au mai aplanat.
Procedura aceasta era o pretenție a autorităților, de a închide într-un loc o
Biserică, pentru a aproba înființarea alteia în altă parte.
Îndeplinindu-se și această cerință
foarte neplăcută, după șapte ani de așteptare, insistență și rugăciune, în
sfârșit, în luna ianuarie 1972 am primit autorizație de funcționare a Bisericii
Creștine Baptiste în orașul Suceava.
Astfel, pe data de 29 ianuarie
1972, a avut loc serviciul de inaugurare a Bisericii, în localul de pe Strada
Tăbăcarilor nr. 22, într-un suflu sfânt, cald și plin de bucurie, la care au
participat, din partea Uniunii, Nicolaie Covaci, ca președinte, loan Șandru și
loan Bolea, din partea Comunității, păstorii Orest Hapenciuc și Victor
Bodnariuc, precum și alți musafiri de prin împrejurimi.
În anul 1989, fratele Victor
Bodnariuc a ieșit la pensie, iar în locul lui a devenit păstor fratele Dan
BOINGEANU timp în care a început să se reînvioreze lucrarea cu tineretul și cu
copiii. În cele din urmă, după Revoluție, prin harul lui Dumnezeu și mila
fraților străini în anul 1991 din inițiativa fraților Dan Boingeanu, Victor
Bodnariuc, Iordache Alexa și a comitetului au început demersurile pentru
aprobarea construirii unei noi Case de Rugăciune pe strada Dragoș Vodă. Prin
Duhul Domnului, forța spirituală a bisericii s-a mărit, iar Mântuitorul Și-a
revărsat diferite daruri în biserică. S-au format coruri, o fanfară și o
orchestră, grupuri de slujire a copiilor precum și diferite grupuri de misiune
ale tineretului.
La data de 20 octombrie 1996 a
avut loc deschiderea oficială a Bisericii Baptiste „Maranatha” și s-a
desfășurat primul serviciu divin.
În această biserică s-a botezat
fratele păstor Sorin Bădrăgan în anul 1993.
Zile de
har și binecuvântare în Comunitatea de Suceava
În zilele de 18, 19 şi 20 martie, 1999 în
Biserica nr. 1 Maranatha dîn Suceava, păstor fiind Dan Boingeanu, s-au adunat
aproape toţi pastorii şi cei ce fac misiune din această Comunitate. Motivul
pentru care frăţietatea dîn Suceava a fost prezentă in număr aşa mare a fost
expunerea susținută de frații misionari americani: Roy Hope, Dasi Ginn şi Ron
Gunter.
În prima expunere fr. Ray Hope a
prezentat tema: "Cum să zidim o biserică statornică într-o lume
schimbătoare”. Fratele Ray și-a bazat expunerea pe textul din 1 Timotei
6:12-21.
Printre altele fr. Ray a arătat: -
Această chemare este a lui Dumnezeu şi fără ajutorul Lui eşuăm.
- Noi trebuie să fim glasul lui
Dumnezeu în această lume
- Dacă vrem să clădim o biserică
tare, noi trebuie să fim tari
- Scopul bisericii este de a-i
câștiga pe oameni pentru Hristos.
Fr. Dasi a prezentat tema: ”Cum
găsim siguranță într-o lume nesigură?”.
Fr. Ron Gunter a ales subiectul:
’’Strategia plantării de noi biserici”.
Apoi au fost prezentate și teme
precum:
- Despre ascultare şi neascultare
(Numeri cap. 13 şi 14)
- Succesul în slujire (F. Ap.
4:23-32)
- Momente de criză care apar în
biserici (F. Ap. 16:25-33)
- Războiul spiritual (Efeseni
1:4-12)
- Conducerea spirituală (Matei
7:28-29)
- Slujirea împreună (1 Corinteni
12:4-7)
În ziua de 20 au fost invitate și
soțiile noastre, iar conferinţa cu surorile a fost ţinută de soţiile
misionarilor americani. Au fost clipe frumoase, de neuitat, iar Cuvântul
Domnului a fost la loc de cinste. GHEORGHE
AGHENȚ
La data de 23 mai 1999, în Biserica
Creştină Baptistă Maranatha dîn Suceava a avut loc un botez nou-testamental,
prilej cu care 24 de suflete L-au mărturisit pe Domnul Isus ca Mântuitor
personal. Actul botezului a fost oficiat de fratele păstor Dan Boingeanu, iar
Evanghelia a fost propovăduită de fratele Viorel Candreanu.
La data de 4 iulie 1999, în
Biserica Maranatha dîn Suceava a avut loc ceremonia de înmânare a diplomelor
pentru absolvenții Institutului Teologic Baptist din Bucureşti, promoţia 1999.
Ei au fost însoțiți de rectorul institutului, fratele dr. Vasile Talpoş.
Frații păstori care au slujit
în Biserica MARANATHA Suceava amintim printre primii:
1. Mihai
Mitrofan Născut la 22 iunie 1930, la
Bosanci, jud. Suceava.
Părinții: Gherasim și Maranda, de
naționalitate română și confesiune baptistă.
Studii:
- 7 clase primare în
localitatea natală.
- Liceul Teoretic.
- Seminarul Teologic
Baptist din București (1949-1951, 1954-1955, 1957-1958).
16 septembrie 1945 - este
botezat în localitatea natală de către fratele Silvestru Ungureanu.
28 octombrie 1958 - se căsătorește
cu Hortenzia Croitor, împreună având 6 copii: Viorel (1959), Victor (1960),
Mircea (1963), Liviu (1965), Dorin (1966) și Virgil (1974).
1971 - este ordinat ca
pastor al bisericii din Calafindești, jud. Suceava.
29 ianuarie 1972 - pentru un an de
zile Biserica Baptistă nr. 1 dîn Suceava se întâlnește la locuinţa lui.
1971-1978 - este pastor
al bisericii din Pătrăuții Sucevei, jud. Suceava.
1971-1989 - este pastor
al bisericilor din Câmpulung Moldovenesc, Măriței, Bosanci, Calafindești și
Șerbăuți.
1974-1989 - este pastor
al bisericilor din Pojorâta și Vatra Dornei.
1989 - se pensionează și emigrează în SUA, de unde se întoarce după puțin timp. Apoi slujește ca pastor pensionar în zona județului Suceava. Decedat la 9 februarie 2019.
2.
Victor Bodnariuc, Născut la 12 august 1926, la Ipotești, jud.
Suceava.
Părinții: Mihai și Mafta, de
naționalitate română și confesiune ortodoxă.
Studii: - şcoala primară în localitatea natală. - Seminarul Teologic Baptist din București
(1947-1949, 1957-1959).
17 iunie 1945 - este
botezat în localitatea Prelipca de către fratele Ungureanu Silvestru.
1951 - se căsătorește la
Ipotești cu Aurelia Chibici (fiica pastorului Grigore Chibici), împreună având
o fată, Cornelia (1953).
1951 - este ales secretar
al Comunității de Suceava.
1951-1962 - este misionar
al Comunității, slujind acolo unde este nevoie.
1961 - este ales și
ordinat pastor al bisericii din Vicovul de Sus, având arondate și bisericile
din Câmpulung, Pojorâta și Dorna Cândrenilor.
1962 - în urma decesului primei
soții, se recăsătorește la Pojorâta cu Raveica Flocea, împreună având 3 copii:
Dorin (1963), David (1965) și Dorina (1974).
1962-1975 - este vicepreședinte al Comunității de București. 1972-1989 - este pastor al bisericii dîn Suceava. 1988 - se pensionează. Decedat la 18 ianuarie 2000.
3.
Dan BOINGEANU.
4.
Ionuț Amateesei.
5.
Marius Bojoga.
6.
Pastorul Cătălin Croitor a obținut licența și
masteratul în teologie la Seminarul Baptist din cadrul Queen's University,
Belfast, Irlanda de Nord, a debutat ca păstor la Biserica Baptistă
„Maranatha" Suceava, iar de 10 ani slujește Biserica Baptistă
„Betleem" Suceava, acordând în ultimii 2 ani asistență spirituală și
Bisericii „Betel" din Câmpulung Moldovenesc.
Surse:
Daniel Stoica
Costin Dumitru
Gheorghe Mitrofan
Vasile Bel
Creștinul Azi
Harul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu