Cionca Simion 1871 – ? din Igriș

Fratele Cionca Simion s-a născut la data 27 martie 1871, în localitatea Igriș,  județul Timiș - Torontal. Părinții fratelui se numeau Pașcu și Floarea, de religie ortodoxă.

Fratele Cionca Simion este dat de părinți la școală și termină cele șase clase primare.

În 15 ianuarie 1915, pe când era pe front primește, pe Domnul Isus în viață și este botezat în numele Tatălui, al Fiului și Duhului Sfânt.

A fost prizonier în lagărul din Rusia, în timpul Primului Război Mondial și a predicat acolo cuvântul Domnului și a convertit la credința în Domnul Isus mulți militari și prizonieri. În condițiile acelea, fratele Simion a botezat pe cei convertiți.  Fr. Teodor Surdu din Corbu, de lângă Toplița, s-a convertit în lagăr, la predicarea fratelui Simion și a fost botezat.

În 13 mai 1932 se căsătorește cu Floarea, născută Muntean și Domnul îi binecuvântează cu trei copii: doi  băieți și o fată.

În anul 1924 răspunde corect la toate întrebările puse de revista Farul Mântuirii. În anul 1925 răspunde la toate întrebările puse de revista Glasul Tineretului Baptist.

În anul 1927 trimite anunț la revista Farul Mântuirii, în care scrie despre botezul cu 16 suflete, care a avut loc în Biserica Baptistă din Igriș.

În 25 mai 1928 fratele este ordinat ca predicator pentru Biserica Baptistă din Igriș, plasa Periam, dar a păstorit și Biserica Baptistă din Șeitin și Saravale.

Fratele a fost și darnic,  dăruind pentru nevoile Uniunii Baptiste și alte nevoi.

Surse:

Alexa Popovici

Ioan Bunaciu

Marius Silveșan

Farul Creștin

Farul Mântuirii

Glasul Tineretului Baptist

Botez la Igriș 1930

Carol Strobel 1875 - 1949 din București

Carol Ströbel, bun credincios şi inţelept organizator, care avea o deosebită simpatie faţă de români; acesta a fost şi consilierul Bisericii Baptiste din cartierul Ferentari. Ströbel a păstorit Biserica Creștină Baptistă din strada Popa Rusu pană în anul 1928.

Ströbel Carol s-a născut în 13 august 1875 în București, fiind fiul lui Imanoil și Carolina, familie de naţionalitate germană. A studiat 5 clase primare și studii biblice.

Este încorporat în armată la Regimentul 80 Infanterie și rămâne la vatră în anul 1897 cu gradul de soldat.

Carol Ströbel s-a căsătorit pe 15 decembrie 1918 cu Wilhelmine Cernesky, cu care a avut doi fii și trei fiice.

A fost botezat în Biserica Creștină Baptistă germană din strada Popa Rusu în 1895, iar ordinat în 5 martie 1922 pentru biserica din loc, dar și pentru provincie. Între anii 1916-1928 a păstorit Biserica Baptistă Germană din București. În perioada de început a Seminarului din București, pe când Seminarul era în Biserica Germană, fratele Carol a fost profesor de muzică, dar și de gimnastică. A activat și ca dirijor de cor în mai multe biserici.

În ziua de 19 ianuarie 1922 Biserica Baptistă Română din București face o serbare aniversară de 10 ani de la înființare. În program Carol Ströbel este cel ce deschide programul serbării cu un preludiu.

Carol Ströbel a dat un teren în cartierul bucureștean Ferentari unde Biserica Creștina Baptistă „Providența” își are sediul. Un timp a lucrat și la Biserica Baptistă din Ferentari București, pe lângă predicare a înființat și corul.

A susținut plecarea fratelui Constantin Adorian la Seminarul din Hamburg și a iubit mult lucrarea Domnului între români. În anul 1916, la intrarea României în război, fratele Constantin Adorian, a fost trimis pe front, iar  fratele Carol Ströbel a păstorit cu drag Biserica Baptistă Română din București.

Fratele Carol Ströbel a avut o mare contribuție printre baptiștii români. În anul  1923 a fost la Roșia, lângă Cernăuți, ca să predice Evanghelia și să oficieze un botez în apele Prutului.

Nepoata fratelui Carol, Mariane, ne-a mărturisit că genunchii bunicului său erau bătătoriți de cât a stat pe genunchi în rugăciune. A avut meseria de cismar și lucra în această branșă.

A fost chemat de Domnul acasă în slava Sa în ziua de 19 februarie 1949. A fost înmormântat în cimitirul Evanghelic din București.

Surse:

Mariane – nepoata fratelui

Marius Silveșan

Alexa Popovici

Ioan Bunaciu

Arhivă

Farul Mântuirii

Baptiștii și Marea Unire din 1918 - Adevăruri și fapte

Prezentăm azi câteva date din carte și modul cum se poate procura. Mai jos, este redat punctul de vedere al fr. Păstor Viorel Iuga -Președinte și al fr. Dr. Costel Ghioancă – Pastor.
 Redăm cuprinsul în întregime.

Cartea se poate comanda direct la editura „Făclia”, AICI sau la cei doi autori, unde vă este mai la îndemână.

Vă mulțumim de sprijin și interes.

A Domnului să fie lauda și cinstea în veci.

Autor:  Vasile Bel și Daniel Stoica

Pagini: 204 pagini

Preț:  25.00  RON

Păstor Viorel Iuga -Președintele Uniunii Creștine Baptiste din România   

Nu sunt istoric. Nu este domeniul meu forte. Am parcurs materialul din respect pentru cei care l-au adunat şi din curiozitate. Nu mi-am irosit timpul. Documentele prezentate, fără a se fi intervenit asupra lor, sunt utile fiecărui baptist şi fiecărei persoane care doreşte să ştie cine au fost baptiştii. Am aflat cu bucurie că fraţii noştri au fost familişti convinşi, cetăţeni harnici, răbdători, oameni loiali ţării şi loiali Domnului Isus Cristos. Chiar dacă au început în număr mic şi dispersaţi, chiar dacă persecuţia a fost puternică şi de durată, liderii baptiştilor au făcut tot ce a ţinut de ei să aibă loc unirea ţării, unirea fraţilor şi recunoaşterea baptiştilor ca un cult recunoscut. Lecturarea materialului îl va ajuta pe fiecare cititor să privească trecutul cu mai mult respect şi să trateze prezentul şi libertăţile religioase cu mult mai multă responsabilitate.

Dr. Costel Ghioancă - Pastor, Biserica Baptistă „Adonai” București
Baptiștii și Marea Unire din 1918 este o lucrare bine documentată, cu argumente solide care vin să corecteze mitul baptiștilor ”ostili întregirii națiunii române”. Autorii demonstrează convingător că baptiștii au fost în favoarea Marii Uniri, atât prin participarea unor reprezentanți la eveniment, cât și prin celebrarea Unirii, după anul 1918, în diverse comunități de credincioși baptiști. Istoria descrisă de Vasile Bel și Daniel Stoica nu este doar una a sărbătorii; din păcate, asistăm și la o narațiune a supliciului, fiindcă istoria baptiștilor este brăzdată de persecuții și oprimări, în ciuda respectului acestora față de autoritățile statului. Uneori, ”vina de a fi minoritar” este suficientă pentru justificarea celor mai nebănuite represalii.
Recomand această lucrare tuturor acelora care vor să mai adauge în bibliotecile lor încă o carte-reper și îi felicit pe autori pentru reușita de a scrie, după cunoștințele mele, singura carte pe această temă.
CUPRINS
Mulțumiri
Prefață: Baptiștii și Marea Unire din 1918: Adevăruri și implicații de Dr. Marius Silveșan
Introducere

Capitolul 1 Naștere, devenire, răspândire și dificultăți
Oficialitățile maghiare ne-au dat doar libertate
False acuzații aduse baptiștilor români
  Slăbirea ființei naționale
  Baptiștii – periculoși pentru biserica română
  Baptiștii – unealta puterilor străine
  Maghiarizarea românilor
  Dezbinarea neamului
  Baptiștii nu sunt patrioți și nu pun mâna pe arme
  Baptiștii se leapădă de „legea veche” 
  Baptiștii sunt pe nedrept acuzați de toate relele
Începutul luptei împotriva baptiștilor
  Când au început să curgă aceste acuzații?
  Limbajul diferit al istoricilor față de cel al presei

Capitolul 2 Baptiștii și Marea Unire: context, culise, realități
Numărul baptiștilor români din Ungaria
Baptiștii români au făcut unirea lor în 1913
Războiul Cel Mare
Baptiștii s-au înrolat ca voluntari în armata Română
  Samuil Turdeșanu
  Gligor Criste
  Alexa Pop 
Efervescența Unirii cuprinde masele
Baptiștii au participat la Unire
Dimineața Marii Uniri a sosit
Cine a fost invitat oficial la Marea Unire?
  Ioan Popovici din Petriș (1881-1945) 
  Ștefan Ignea din Lalașinț (1865- 1935)
  Ioan Covaci din Sintești (1880 – 1956) 
  Gligor Cristea din Cristești (1897-1988) 
  Avram Oală din Gurba (1882- 1963) 
  Gheorghe Slev (1902-1987) 
  Nicolae Lighezan din Vermeș (1884-1960) 
  Petru Chiu din Crocna (1878-1964?) 
  Cântăreți ai fanfarelor baptiste 
Articolul lui Paul Bărbătei din Farul Creștin
Unirea s-a serbat de către baptiști și după 1918
  Sebarea Zilei Eroilor şi botez în Curtici, 1926 
  Serbarea din biserica Golgota, București 
  Serbările Unirii la Alba Iulia (1929) 
Serbarea impunătoare de la Alba Iulia (1939)

Capitolul 3 După Unirea din 1918: din nou persecuții față de credincioșii baptiști
Unirea s-a săvârșit, începe drumul greu și anevoios al recunoașterii.
Prigoana s-a dezlănțuit, bucuria rămâne
Baptiștii doresc libertate
Principiile credinţei baptiste
Se semnalează persecuții încă din primul an de după Unire
Se fac demersuri în țară
De ce sunt persecutaţi baptiştii?
Documente care atestă că baptiștii sunt cetățeni loiali țării
Se fac demersuri în străinătate
Scrisoarea Comitetului Executiv al Alianţei Mondiale Baptiste
J. H. Rushbrooke despre cerințele baptiștilor
A fi baptist este o infracțiune
Discuții la Legaţia Română din Londra
Politicieni vs Biserică: abordări diferite
Baptiştii români
Raportul prin care Mareșalul Antonescu scoate în afara legii Cultul Baptist
Raportul prin care Cultul Baptist primește definitiv recunoașterea

Capitolul 4 Articole relevante 
Ticăloşia Pocăiţilor
O nouă religiune receptă.
Baptiştii.
Pe urmele lui Hristos.
Lupta noastră în contra pocăiţilor.
Măsuri pentru combaterea sectelor religioase
În lupta cu sectele religioase
O adevărată primejdie – Lăţirea Baptismului
Să ne întărim legea şi credinţa
Pastorala din Caransebes
Baptismul în descompunere
Loialitate către Stat
Cuvântarea P. S. Episcop Gr. Comşa
Noua lege a Cultelor
Răspunsul sumar al Uniunii
  1. Ni s’au adus acuzaţiuni de ordin religios. 
  2. De ordin social şi cultural. 
  3. De ordin naţional. 
10 ani de la unirea tuturor românilor.
Concluzii
Bibliografie

Paul Bărbătei 1920 – 1992, din Agrişu Mare

S-a născut la 5 aprilie 1920, în comuna Agrişu - Mare, Jud Arad, fiind primul dintre cei trei copii ai lui Florea şi Floriţa  Bărbătei.

 Cursurile şcolare şi le-a început în comuna natală, după care o perioadă de timp a fost elev al Liceului «Moise Nicoară» din Arad, de unde, datorită „păcatului" de a fi baptist, şi-a urmat studiile liceale la Brad, unde şi le-a şi terminat.

 După armată, se înscrie la Facultatea de Drept a Universităţii din Cluj și cu toate îngrădirile, o termină în anul 1949.

În anul 1949, s-a căsătorit la Alba Iulia cu Maria Drîmbăreanu, cea care îi va fi o fidelă tovarăşă de viaţă.

În anul 1949  intră în slujba lui Dumnezeu, slujind totodată şi biserica “Mănăștur” – Cluj, din care face parte, mai întâi ca învăţător la şcoala biblică, apoi ca prezbiter.

Ca jurist, a servit creştinilor baptişti din întreaga ţară, prin lucrarea din cadrul Uniunii. A fost preşedinte al Comunităţii Cluj, secretar general al Uniunii şi dascăl pentru mulţi dintre absolvenţii Seminarului Teologic Baptist din Bucureşti.

A desfăşurat o activitate susţinută, atât în biserica din care făcea parte, cât şi în cadrul Comunităţii,   a predat în mod deosebit la generaţiile de studenţi şi de alţi tineri care s-au perindat prin Cluj şi pentru care fratele Bărbătei a fost simplu „unchiul Paul".

Fratele Paul Bărbătei, ne-a lăsat scris în revista ”Îndrumătorul Creștin Baptist”, multe articole de istorie baptistă, bine documentate.

Își amintea că atunci când era copil, era învățat la Școala Duminicală pentru copii, de fr. Vasile Berbecar, lucru care îi făcea mare cinste și își  amintea cu mult drag de el.

Momentul chemării în veşnicie, l-a surprins în activitate la Tribunalul din Cluj.

La înmormântarea celui care a fost Paul Bărbătei,  care a avut loc în Biserica Creştină Baptistă din Mănăștur Cluj,  la 4 aprilie 1922, au participat pe lângă rudele familiei și apropiați și pastori din Comunitatea Cluj: fr. Mihai Huşan, Ioan Cosma, Vasile Vădan, Ioan Mânzat,  precum şi alţii, dintre care cei mai proeminenţi sunt fraţii: Beniamin Poplăceanu (Sibiu), dr. Ioan Bunaciu (Bucureşti), dr. Iosif Ţon şi Nicolae Gheorghiţă (Oradea), Cornel Mara (Braşov), Gheorghe Fişcă (Sighişoara). 

Alte informații se pot citi AICI, scrise de fr. dr. Marius Silveșan.

 Florea Bărbătei

A fost tatăl fratelui Paul Bărbătei, din  Agrişu Mare.

A fost ordinat ca pastor în 15 martie 1925 pentru Biserica Baptistă din Agrişu Mare. Comisia de ordinare s-a compus din frații: Teodor Sida, Ioan Ungureanu din Sebiș. Au mai participat frații: Teodor Moțocan, Teodor Iov, lucrători în cerc.

Dacă citiți aceste două biografii și aveți date suplimentare, vă rog să ni le dați.

Mulțumesc.

Surse:

G. Bacis

Creștinul Azi

Farul Creștin

Farul Mântuirii