Baptiștii din Valea Agrijului se îmbracă în straie de sărbătoare, o carte și un eveniment în 10 septembrie 2023

 

Dumnezeu Sfântul a făcut posibil ca Lumina Evangheliei să ajungă pe Valea Agrijului în jurul anului 1887. Această Lumină era diferită de cea existentă, prin faptul că cei care o primeau încercau să trăiască după învățătura ei. Atunci a început lucrarea baptistă și s-a dezvoltat prin punerea în practică a Cuvântului pronunțat de Domnul Isus: „Predicați Evanghelia la orice făptură” și a mers crescând până azi.

Trăitorii de azi ai moștenirii baptiste au considerat ca în ziua de 10 septembrie 2023 să facă un popas în localitatea Agrij, județul Sălaj, prin care să mulțumească Dumnezeului Cerului pentru călăuzire și să facă un legământ ca ei și familiile lor, vor duce Evanghelia mai departe până la venirea Domnului. Doamne ajută!

La eveniment se va prezenta o carte scrisă de Corina Brumaru, drd. în istorie, la inițiativa fratelui păstor Marinel Cucuian, carte la care au contribuit toți frații păstori de pe Valea Agrijului (Ioan Ciupe, Levi Marian, Marinel Cucuian, Beniamin Pastor, Ioan Pastor și Liviu Iepure). Ideea de a sărbători peste 100 de ani de credință baptistă pe Valea Agrijului a fost inițiativa fratelui păstor Liviu Iepure, care se va ocupa de organizarea în întregime a acestui eveniment.

Informațiile s-au găsit în arhivele celor 11 biserici prezentate cu un istoric, dar și în inima fraților și surorilor în vârstă, care au trăit și trudit în această zonă. Mărturii ale credincioșilor care au hotărât să trăiască în ascultare de Cuvântul Domnului, chiar dacă contextul în care au trăit nu le-a fost prielnic.

Cartea este la tipar și prin călăuzirea Domnului va fi gata în câteva zile. Are 244 de pagini în care sunt cuprinse informații despre istoria celor 11 biserici care sunt pe această vale, păstorii și lucrătorii din această zonă, documente, poze cu evenimente care ajută la înțelegerea frumoasei istorii a celor 136 de ani. 

Levi Marian, Ilieș Ioan, Alexa Taloș și ?

Veți putea vedea fețele a unor păstori trecuți la Domnul, dar și evenimente, ca botez clădiri și altele.

La serbarea din 10 septembrie 2023 se va putea cumpăra cartea la un preț acceptabil și vă veți bucura de părtășia fraților care sunt invitați atât din țară, cât și străinătate.

14. Dumnezeul oștirilor, întoarce-Te iarăși! Privește din cer și vezi! Cercetează via aceasta!
15. Ocrotește ce a sădit dreapta Ta și pe fiul pe care Ți l-ai ales!… (Psalmii 80:14-15, VDCC)

Lucrarea „Oastea Domnului” din Rohia, Maramureș

Oastea Domnului, Anul 1, nr. 25, 1930-06-22, 

 

Revista „Lumina Satelor”, editată la Sibiu de preotul Iosif Trifa inițiatorul „Oastei Domnului” vede lumina tiparului în ziua de 2 ianuarie 1922 apărând până în luna noiembrie a anului 1952.

Primul număr al revistei „Oastea Domnului” apare în ziua de 25 decembrie 1929 iar aceasta va fi tipărită  până în anul 1947 atunci  când îi este sistată  publicarea - alături de alte publicații religioase - de către comuniștii români.

Prima revistă ajunsă la sătenii din localitatea Rohia, județul Someș, capitala de județ fiind Dej este „Lumina satelor”. Această revistă mișcă profund sufletul unor săteni care apoi fac o cerere către preotul Iosif Trifa prin care solicită să fie primiți și ei în Oastea Domnului.

Iată conținutul cererii și numele celor care au făcut-o:

„Prea cucernice părinte și bunul nostru îndrumător!

Cetind foaia Lumina Satelor și văzând pe ceilalți Ostași ce frumos trăiesc în pace și liniște fără de sudalme și fără de beții și alte răutăți ale lumii acesteia ne-am cugetat și noi ca să intrăm în rândurile lor cu toții să luptăm contra Diavolului.

Grigore Cozma, Ioan Șleam, Ioan Man, Condrate Pop, Cozma Miron, Ioan Gherman, toți din comuna Rohia județul Someș[1].”

În anul 1928 sunt 16 membri înscriși la oaste urmând ca în anul 1929 alte persoane trimit cerere de primire.

 „Prea cucernice părinte Trifa, noi subsemnații văzând purtările și cum cetesc și cântă din cărțile de la sf. Voastră 16 ostași din comuna noastră, vă rugăm părinte să ne primiți și să ne înscrieți și pe noi la Oastea Domnului. Nicolae Pașca și soția Domnica, Tudora lui Miron Cosma, Măriuca lui Dumitru Manu, Maria Pașca văduvă, Ioana lui Todor Pop, toți din comuna Rohia[2].” 

  

Oastea Domnului se extinde în toată zona orașului Târgu Lăpuș sau cum i  se mai  spunea atunci „Lăpușul Unguresc”. Pe la începutul anului 1930 în localitatea Dealu Mare se face „Adunarea Ostașilor” la care participanți sunt din toate localitățile din jur: Rohia, Borcut, Poiana  Blenchii și altele. La ora nouă participă la Liturghia oficiată în Biserica Greco-Catolică a cărui preot a îmbrățișat trăirea Oastei Domnului. După masă aceștia s-au adunat într-un imobil spațios unde a încăput toată adunarea. În cadrul acestei adunări s-a cântat și s-a predicat iar printre vorbitori a fost și Grigore Cosma din Rohia care a spus o predică foarte interesantă.[3] 

Reforma spirituală stârnită de la Sibiu prin preotul Iosif Trifa este primită și în sânul Mănăstirii de la Rohia. Ieromonahul Sofronie Morariu a orânduit o adunare de Ostași în Dumineca Ortodoxiei unde au venit ostași din: Răzoare, Borcut, Dealu Mare, Rogoz, Preluca și alte localități. După oficierea Liturghiei s-a ținut o adunare a ostașilor unde au cântat și predicat.[4] Sursa citată mai menționează că sora Terezia I. Pop și-a iertat soțul pe care îl părăsise și s-a reîntors în căminul conjugal.

Pate aici au început să se adune Oastea Domnului la Mănăstirea Rohia și să facă adunări cu ocazia sărbătorii: „Adormirea Maicii Domnului” care s-a păstrat până în vremea comunistă. Eram copil și îmi aduc aminte cum se auzeau cântările ostașilor. Adunarea ostașilor se făcea într-o poiană  frumoasă din vale unde a funcționat după anul 1990 gaterul, care acum este nefuncționabil.

În ziua de 15 august 1930 cu ocazia adunării de la Mănăstirea Rohia a ostașilor din județele Satu Mare și Someș au sfințit steagul lor.[5]

Pionul important în adunarea Ostașilor la Mănăstire a fost „Fr. Grigore Cosma, ostaș al Domnului”.[6]  Aici au început să vină în anul 1933 și ostași mai de departe care călătoreau cu trenul până la Dej sau Baia Mare de unde veneau apoi cu autobuzul. Programul ținea din după masa zilei de 14 august și continua în ziua sărbătorii de 15 august.

Văzând avântul și interesul oamenilor de a veni la Rohia, ostașii Rohieni nu au stat pasivi și în anul 1934 au invitat tot nordul Ardealului să vină la o mare serbare în zilele de 31 martie și 1 aprilie 1934 unde vor fi și cărți de vânzare din patrimoniul Oastei Domnului.[7]

Mișcarea Oastei Domnului continuă să crească în Rohia până în anul 1935 și puțin peste, atunci când cei mari din conducerea Bisericii Ortodoxe concluzionează că mentorul acestei mișcări, preotul Iosif Trifa, a alunecat de la calea adevărului pe povârnișul rătăcirii.[8] Această sursă menționează că preotul Trifa a fost caterisit în urma cărui fapt exista riscul pornirii unei revolte în sânul Oastei.

În anul 1935 apare un articol în ziarul „Gazeta Transilvaniei” pe prima pagină fiind titrat: „Oastea Domnului la răspântie”[9]. În articol se citează un pasaj din comunicatul organului Național Bisericesc Sibiu: „.. păr. Trifa în ultima vreme a început să lucreze în taină în direcția desfacerii mișcării „Oastea Domnului” de autoritatea bisericească, pentru a și-o face teren cu totul privat, nesupravegheat de biserică”.

În 1935, Mitropolia înaintează dosarul cu caterisirea preotului Iosif Trifa la Sfântul Sinod, după un conflict amar cu superiorul său, mitropolitul Nicolae Bălan. În ședința sa din 13 martie 1936, Sfântul Sinod confirmă sentința de condamnare la caterisire cu nr. 4/1935 a Consistoriului Mitropolitan din Sibiu.[10]

Aceste lucruri și altele s-au petrecut și în Rohia, acest fapt fiindu-mi  povestit de bunica mea Teodora: „Am fost la adunarea de ostași cu soțul și acolo s-au pus niște întrebări printre care: „Maria, mama Domnului este mijlocitoare?” la care s-a răspuns: „Numai Domnul Isus este Mijlocitor”. Bunica i-a spus soțului ”Haide să mergem de aici că nu este pentru noi”. Bunicii mele nu i-a plăcut pentru că se predica ca la pocăiți.  

Mama mea Voichița[11], fiica lui Teodora a lui Ionul Cionii își amintește aceste crâmpeie din trecut, unele nume de mai sus, își mai aduce aminte că în jurul anului 1940 copil fiind, mergea cu mama ei la adunarea ostașilor. Mama mea, care acum e străbunică își  mai amintește ca făcând parte din Oastea Domnului următorii: Alexa lui Floare și soția lui, Ioan Ciceu și soția lui Lenuța, Ana Iovuțului, Șandor din Gura uliței, Dochia lui Ilisuca.

Revista Lumina Satelor din anul 1942 nu mai pomenește despre adunarea ostașilor la Rohia, numai de vizita episcopului Nicolae Colan.[12]

Cam prin anul 1970 în localitatea Rohia a mai fost o singură familie, Pop Ioan și Ioana a lui Dochiții, și Voichița Bel unde se mai întâlneau ostașii. Frații și ostașii Ioan și Iana Pop sunt ultimii Ostași din localitate, care s-au stins departe de meleagurile unde au trăit. Fratele Ioan a predicat și a ținut vie flacăra Oastei. Singurul lor copil Vasile locuiește în localitatea Târnăveni și i-a dus acolo ca să-i îngrijească.

La mama Voichița mai veneau frați ostași din Chiuiești din familia lui Danciu a lui Trestenu care avea doi copii în Târgu Lăpuș pe Ioan și Vasile, care azi conduc adunarea de Ostași din oraș.

---

[1] Lumina Satelor, Anul 6, nr. 41, 1928-10-07, p. 5.

[2] Lumina Satelor, Anul 7, nr. 15, 1928-04-07, p. 7.

[3] Oastea Domnului, Anul 1, nr. 17, 1930-04-20, p. 17.

[4] Oastea Domnului, Anul 1, nr. 25, 1930-06-22, p. 3.

[5] Oastea Domnului, Anul 1, nr. 31, 1930, p. 31.

[6] Oastea Domnului, Anul 4, nr. 33, 1933-08-13, p. 3.

[7] Oastea Domnului, Anul 5, nr. 12, 1934-03-18, p. 6.

[8] Revista Teologică, Anul XXVII, Nr. 10, octombrie 1937, p. 408.

[9] Gazeta Transilvaniei, Anul XCVIII, Nr. 7, Brașov joi 24 ianuarie 1935, p. 1.

[10] Iosif Trifa - Wikipedia și https://www.preotiosiftrifa.ro/scurta-biografie-iosif-trifa/

[11] 15 iulie 2023.

[12] Lumina Satelor, Anul 21, nr. 40, 1942, p. 3.

Rusu Ioan 1905 - 1980 din June

 

Fratele Ioan Rus s-a născut în ziua de 12 ianuarie 1905 în localitatea June, județul Hunedoara. Părinții se numeau Gheorghe și Cornelia, de naționalitate română.

Absolvă patru clase primare și Seminarul Teologic Baptist din București în anul 1937.

Aude Cuvântul Domnului și se hotărăște să-l urmeze pe Domnul Isus în apa botezului. Este botezat în ziua de 22 iunie 1922 în localitatea Lupeni, județul Hunedoara. A fost botezat de pastorul Covaci Ioan.

Este contigentul militar 1927, recrutat de cercul Hunedoara, la Regimentul 9 infanterie. Rămâne la vatră cu gradul de sergent.

În luna ianuarie 1933 se căsătorește cu Letiția și Domnul le-a dat patru copii: Ioan, născut în anul 1934 în localitatea Deva, Liviu, născut în anul 1936 în localitatea Deva, Fibia, născută în anul 1938 în localitatea Lupeni și Maria, născută în anul 1948 în localitatea Alba Iulia.

În anul 1932 este ales de Biserica Creștină Baptistă din Brad, județul Hunedoara, ca predicator, iar în luna iunie 1934 este ordinat și lucrează ca păstor până în anul 1937. În anul 1937 este ales de Biserica Creștină Baptistă din Lupeni, pe care o păstorește până în anul 1945. Între anii 1934 – 1936 păstorește Biserica Creștină Baptistă din Țebea, unde lucrarea merge bine și fratele a oficiat de mai multe ori botezuri. După anul 1945 a fost păstor la Biserica Creștină Baptistă din Alba Iulia.

Pleacă în veșnicie în anul 1980. Data este făcută după un calcul, nu am găsit scris undeva anul morții fratelui Ioan Rus.

Prezentarea făcută de fratele profesor Ioan Bunaciu[1]

Avem puține date biografice despre el. S-a născut într-o comună lângă Brad; în tinerețe a lucrat în mină; a făcut seminarul teologic baptist din București, în jurul anilor 1935, fiind coleg la seminar cu Alexa Popovici. Chicin Gheorghe și alții. După terminarea seminarului a fost păstor la biserica baptistă din Lupeni. În acea perioadă, a scris cartea ”Putere și Lumină”, cu gânduri din epistolele Apostolului Pavel. Pentru acel timp, era cea mai bună carte din literatura baptistă română. În 1938 a scris cartea ”Logodnă, Căsătorie și Divorț”.

În 1938 a fost ales misionar al școlilor duminicale. Alexa Popovici vorbește în cartea sa ”Istoria Baptiștilor din România”, volumul II că, Rusu Ioan în timpul prigoanelor lui Antonescu a făcut parte din grupul de păstori care au adunat ajutoare pentru credincioșii baptiști din închisori.

După 1944 îl găsim activ în lucrarea Domnului, mai ales în rezolvarea unor probleme din bisericile noastre în legătură cu autoritățile, pentru că el în timpul dictaturii lui Antonescu împreună cu Mârza Ilie de la Deva s-au împrietenit cu Dr. Petru Groza care în acel timp locuia la Deva și el era în opoziție cu guvernul lui Antonescu. După ce dr. Petru Groza a ajuns prim-ministru în 1945, Rusu avea ușă deschisă la el. Pentru aceste relații ce le-a avut cu dr.  Petru Groza a fost ales la congresul din 1948, care s-a ținut la Buteni, secretar general adjunct al Cultului Baptist, iar la Congresul din 1951, ce s-a ținut la București a fost ales secretar general plin. Era un bun diplomat, în discuțiile cu autoritățile știa să pună problemele, apăra pe toți păstorii și interesele tuturor bisericilor în măsura în care acestea au depins de el. Îmi amintesc de o discuție ce a avut-o cu împuternicitul regiunii Cluj în 1953, la o conferință a comunității Cluj. Împuternicitul îl acuza pe păstorul Vasile Furdui din Abrud iar Rusu ca să-l apere îi spune împuternicitului: ”Trebuie înțeles și păstorul Furdui pentru că un om bătut de toate regimurile”.

În timpul acela, după 1950, când a trebuit să ne acomodăm noilor condiții de lucru în biserică, când eram supravegheați și controlați nu numai de securitate, ci și de împuterniciții Departamentului cultelor care ne controlau deschis, Rusu a dat păstorilor și conducătorilor de biserici îndrumări prețioase pentru desfășurarea activităților noastre, ca sa să evităm pericolul ciocnirii cu împuterniciții și  nici să nu facem compromisuri. La conferințele interconfesionale vorbea în chip maestru.

În perioada 1951 - 1954 când el a fost secretar general au fost probleme grele în Cultul nostru. Sub conducerea lui ca secretar general s-a introdus reglementarea serviciilor divine, dar el n-a fost de acord cu ea, n-a participat la comitetul care a semnat rezoluția.

 A murit la vârsta de 75 de ani, în Spitalul de la Zam, strigând că pentru el nu mai există iertare.

Surse

Ioan Bunaciu

Arhive

---

[1] Ioan Bunaciu, Bisericile Creștin Baptiste din România între 1944 – 1990, Editura Universității din București, 2002, pp 114 - 115.

Ignea Ștefan 1865 - 1935 din Lalașinț

 

Fratele Ștefan Ignea s-a născut în ziua de 20 mai 1865, comuna Lalașinț, județul Arad. Părinții se numeau Partene și Ana, de confesiune greco-ortodoxă, de naționalitate română.

Face șase clase elementare și vorbea limba română, maghiară și germană.

În ziua de 06 iulie 1885 este încorporat la Regimentul de Artilerie.

A ajuns în părțile Aradului și a auzit despre Dumnezeu, Biblie și a fost interesat să cunoască, iar în ziua de 16 septembrie 1902 este botezat la Fârdia, de pastorul George Crișan și de aici începe să predice Evanghelia Domnului Isus.

În ziua de 16 septembrie 1904 este ordinat ca slujitor cu Evanghelia, fiind și premergătorul Comunității Timișoara.

În perioada Primului Război Mondial fratele Ștefan a fost lăsat la vatră pe baza aprobărilor date de autorități, el fiind asimilat ca slujitor cultic pentru bisericile baptiste.

În anul Marii Uniri din 1918, fr. Ștefan botează la Sebiș, pe Valeria Bîscă, una din cele trei femei cu care a început lucrarea  printre românii din Petrești, Alba.

La primul Congres programat  la București din 1919, la care nu au putut lua parte toți delegații din România Unită, fratele Ignea Ștefan  trebuia să prezinte raportul: „Evanghelizarea Banatului.

A fost un om modest, cu un profund respect față de slujitorii Evangheliei.  

Cercul de slujire se întindea de la Radna până la Orșova.

În anul 1920 în localitatea Orlat, jud. Sibiu, oficiază primul botez din această localitate cu un număr de 15 candidați. Botezul a fost oficiat de fr. Ștefan în apa râului din apropiere, unde a venit un mare număr de oameni să vadă această lucrare.

După anul 1922 se îmbolnăvește de astm și nu mai poate să facă misiunea de care era așa de legat.

Totuși, așa bolnav îl mai găsim la lucru pe ogorul Evangheliei împreună cu tovarășul lui, cu care a participat la Marea Unire, Ioan Popovici, în comuna Sintești unde a fost un botez. Fratele Ștefan a oficiat doar Cina Domnului.

În anul 1927 am găsit un articol de suflet cu următorul titlu: „O mare serbare în Scolari.” Iată și conținutul: „Biserica din Scolari a avut o frumoasă serbare, având în mijlocul ei pe bătrânul frate  Ștefan Ignea, întemeietorul tuturor bisericilor din Banat. Cu toate că dânsul nicicând n-a uitat de-a  ne cerceta cu câte o epistolă, totuși aveam o mare dorință să-l mai vedem o dată în mijlocul nostru și fără să știm, ne trezim că dânsul ne face o vizită, care ne-a făcut o neînchipuit de mare bucurie. Fratele ne-a dat multe sfaturi bune și s-a bucurat până la lacrimi, văzând progresul ce l-am făcut pe terenul spiritual. Dorim ca Domnul să binecuvânteze pe iubitul frate și să-i dăruiască încă mulți ani, spre bucuria noastră.”

În anul 1935 plecă în veșnicie, acasă la Tatăl ceresc unde nu mai este boală, nici suferință.

Fratele Ioan Bunaciu spune: „Judecând lucrarea lui, îl putem compara cu Kornya din Bihor. El este Cornea din Banat”.

Surse:

Alexa Popovici

Ioan Bunaciu

Arhive

Farul Mântuirii

De la Fratele Gelu Spunei


    

Fr. IGNEA ȘTEFAN....conform. registrului B.B.Valeapai ...este primul botezător din cercul Reșița ce a botezat...primii pionieri baptiști din Valeapai ...8 pers din anul 1918 - 1922.

Mai jos la com.scriu nume și loc.in care au fost botezați.

1. Garboni Petru ...la Fîrliug...24 martie 1918

2. Stoian Achim ...la Fîrliug... 5 iunie. 1919

3. Stoian Maria .... Fîrliug ... 8 Sep. 1919

4.Garboni Maria. Fîrliug. 4 mai. 1919

5.Frățilă Achim ... Gătaia. 27 oct. 1921

6.Drăghincea Filea. IDEM.

7.Frățilă Rozalia. Gherteniș..25.mar.1922

8.Filea Iosif. IDEM.

Trei generații discută despre muzica din Bisericile Baptiste

 

În seara zilei de 07 iulie 2023 în casa bătrânului pastor baptist de la Rohia, s-au întâlnit prin ajutorul lui Dumnezeu trei oameni diferiți, care sunt de confesiune baptistă, au slujire în bisericile lor și au pornit discuții pe muzică.

Camera de filmat a înregistrat discuția și eu v-o pun la dispoziție pentru a vedea ce am vorbit.

Prezenți la discuții sunt:

Dirijor Rebeca Sătmar, studentă la medicină, absolventă a școlii de dirijori „Amadeos” de la Cluj, născută în 2001. A crescut în Biserica Creștină Baptistă din Chiuiești, județul Cluj, pastor fiind fratele Aurel Boșca, președintele Comunității Creștine Baptiste de Cluj.

Pastor la Biserica Creștină Baptistă „Adonai” din București, Costel Ghioancă, dr. în teologie și filozofie, născut în 1983.

Pastor pensionar Vasile Bel din Rohia, născut în 1956.

Am trecut anii de naștere ca să se vadă marea diferență de vârstă dintre interlocutori și felul destul de apropiat de gândire.

Vizionare plăcută!

Mihuț Teodor 1931 - ? din Gepiș

 

Fratele Teodor Mihuț s-a născut în ziua de 05 februarie 1931 în localitatea Gepiș, județul Bihor. Părinții se numeau Lazăr și Floare, de naționalitate română.

Face șapte clase primare și patru ani la Seminarul Teologic Baptist din București, pe care îl absolvă în anul 1957.[1]

Este botezat în anul 1947.

Se căsătorește cu sora Maria și Domnul i-a binecuvântat cu doi copii: Cornelia, născută în ziua de 15 septembrie 1954 și Teofil, născut în 17 ianuarie 1958.

În anul 1967 fratele Mihuț Teodor păstorea Bisericile Baptiste din: Cărăsău, Cheșa, Cociuba, Râpa, Tinca și Petid. Era angajat ca păstor cu recunoașterea 208 din anul 1965, cu un salar de 1100 lei, o vechime în lucrare de 15 ani.[2]

În anul 1952 intră în lucrarea de păstor la Biseria Creștină Baptistă din Oșand, din 1953 – 1954 în biserica din Honoriciu, 1954 – 1960 în biserica din Tinca. Din anul 1960 fratele Teodor Mihuț este angajat al Comunității Baptiste Oradea.

Biserica Creștină Baptistă din Lăzăreni a păstorit-o între anii 1974-1980[3], a păstorit și biserica din Tulca[4], între anii 1975 – 1982 biserica din Hodiș.

Fratele Teodor Mihuț a colaborat cu revista cultului „Îndrumătorul Creștin Baptist”, scriind din când în când diferite articole, precum: „Visul lui Iacov”,  „Menirea Bisericii Domnului”, „Valoarea Neprihănirii” și altele.

Păstorirea fratelui Teodor Mihuț a însemnat o dăruire în slujba Domnului, ocupându-se îndeaproape de membri pe care îi păstorea, de tinerii pe care îi îndruma, de fanfară și cor, îndemnându-i la misiune în satele dimprejur.[5] Tot această sursă ne informează că fratele a fost destituit de Departamentul Cultelor pe motiv că a botezat în secret.

---

[1] Vasile Bel, Daniel Stoica, Seminarul Baptist, 1921 – 2021 Un secol de învățământ teologic baptist românesc, Editura „Risoprint” Cluj-Napoca 2021, pp. 224, 225.

[2] Dosar, Situatie Statistica a Bisericilor din România 1951-1970.

[3] Informație primită de fratele păstor Vasile Paul din Baia Mare, fiu al biserici din Lăzăreni, în ziua de 02.06.2022.

[4] Farul Creștin, noiembrie 2013, p. 3.

[5] Ioan Bunaciu,  Istoria Bisericilor Baptiste din România, Editura Făclia, Oradea, 2006, p. 361.

Bolea Ioan 1909 – 1993 din Bucerdea Vânoasă

 

S-a născut la 21.09.1909 în comuna Bucerdea Vânoasă, județul Alba. După ce a absolvit liceul Ia Alba Iulia, face armata, apoi se mută la Bucureşti unde îl cunoaşte pe Isus Hristos ca Mantuitor personal şi este botezat în 1932, de Constantin Adorian. Devine membru al Bisericii "Golgota",’secretar al acesteia timp de 23 ani, secretar al Comunităţii Bucureşti şi funcţionar la Uniunea Baptistă. Cu zeci de ani în urmă îi apare volumul de versuri "Coboară, Isuse!", reeditat în 1987 în SUA într-o ediţie revăzută şi adăugită sub îngrijirea lui Nicoară Macavci.

În 1936 este ales președinte al Societății tineretului „Psalmistul”. La Jubileul de 25 ani din decembrie 1937, conduce programe sau are mai multe cuvântări. În documente ale vremii, din anul 1938, l-am găsit ca membru prezent la ședințele de Comitet ale bisericii. La 24 octombrie 1938 participă împreună cu Societatea „Psalmistul” la un program festiv organizat de biserica baptistă din Ferentari.

Este ales secretarul bisericii până în anul 1958, când este înlocuit pentru „vina” de a fi implicat alături de fratele Jean Staneschi la aducerea orgii cu fluiere în biserică, fără aprobarea Departamentului Cultelor.

La 27 octombrie 1993, a trecut în veşnicie Ioan Bolea, cunoscut credincioşilor baptişti români ca un inspirat poet creştin.

În prezenţa unui numeros grup de credincioşi ai Bisericii "Providenţa" din Bucureşti (unde a fost membru în ultimii 12 ani), a familiei şi a altor participanţi, în capela cimitirului Bellu s-a desfăşurat serviciul divin de înmormantare condus de pastorul Ioan Bunaciu.

Credem că promisiunea "Voi face din Tine bucuria şi veselia mea, voi cânta numele Tău, Dumnezeule Preaânalt", consemnate ca motto al volumului "Coboară, Isuse!" a fost împlinită. Inspiraţi pe moment de duh poetic, ne-am despărţit de regretatul nostru frate cu versurile: "Frumos ai mai cântat            pe-acest pămant / Lucrarea Celui pururi Sfant! / Acum eşti sus în ceruri cu Hristos / Căci pân la capăt I-ai fost credincios; / în slăvile cereşti, în nemurire / Noi te vedem întâmpinat cu o cunună de neprihănire!".

Surse:

Cornel Bulica

Ilie Pop

Creștinul Azi

Profesor dr. Otniel Bunaciu la întâlnirea Comitetului Executiv al Alianței Mondiale Baptiste

 

Întâlnirea Comitetului Executiv al Alianței Mondiale Baptiste a început la Stavanger în Norvegia, iar baptiștii români sunt reprezentați de fratele profesor dr. Otniel Bunaciu, Vicepreședinte al Alianței.

În 2023, Alianța Mondială Baptistă este încântată să colaboreze cu Federația Baptistă Europeană pentru a oferi o experiență globală incredibilă în Stavanger, Norvegia. În perioada 2-9 iulie, liderii baptiști mondiali sunt invitați să experimenteze două evenimente dinamice:

1.    Adunarea anuală a Alianței Mondiale Baptiste 2023

2.    “ SENT ” Summit-ul misiunii globale.

Adunarea anuală 2023: 2-5 iulie 2023

În cadrul acestui eveniment anual incredibil, liderii baptiști de pe tot globul se vor conecta prin închinare, rugăciune, învățare, construirea relațiilor și slujire comună. De asemenea, vom crește împreună pe măsură ce ne angajăm în plenare, studii biblice, actualizări ale ministerului regional și reflecții de grupuri mici dezvoltate de 14 comisii ale Alianței Baptiste Mondiale.

“ SENT ” Summit-ul misiunii globale: 5-9 iulie 2023

”SENT” 2023 este o oportunitate pentru baptiști să se adune împreună punând un accent strategic atât pe privilegiul, cât și pe responsabilitatea pe care o împărtășim în misiunea globală a lui Dumnezeu. În timpul nostru împreună, vom împărtăși mărturii inspiratoare despre ceea ce Dumnezeu face deja prin bisericile și uniunile baptiste pentru a răspândi Vestea bună a lui Isus Hristos și modul în care schimbă viețile și transformă comunitățile.

 Vom auzi de la vorbitori cheie înzestrați, precum și de la lideri de studiu biblic și de seminarii, ascultând colectiv vocea lui Dumnezeu în a ne direcționa în misiunea noastră pentru viitor. Vom accepta provocarea de a pune în practică tot ceea ce am învățat despre biserică și misiune prin criza COVID-19.

Prin închinarea inspirată, timpii de rugăciune și împărtășirea meselor împreună, dorim să ne încurajăm și să ne sprijinim reciproc, construindu-ne prietenii între națiuni, culturi, și limbi – care ne exprimă solidaritatea în Isus Hristos care ne unește pe toți împreună.

Aceste evenimente nu sunt doar pentru lideri confesionali, ci pentru oameni din întreaga familie baptistă – oameni de toate vârstele și tradițiile, pentru ca noi să auzim și să învățăm unul de la celălalt. Prin închinare inspirată, rugăciune ori prin împărtășirea meselor împreună, vrem să ne încurajăm și să ne sprijinim reciproc, construindu-ne prietenii între națiuni, culturi și limbi – care ne exprimă solidaritatea în Isus Hristos care ne unește pe toți.

Surse:

Otniel Bunaciu

https://www.baptistworld.org/events/2023-annual-gathering/