Fratele Ștefan Ignea s-a născut în ziua de 20 mai 1865,
comuna Lalașinț, județul Arad. Părinții se numeau Partene și Ana, de confesiune
greco-ortodoxă, de naționalitate română.
Face șase clase elementare și vorbea limba română, maghiară
și germană.
În ziua de 06 iulie 1885 este încorporat la Regimentul de Artilerie.
A ajuns în părțile Aradului și a auzit despre Dumnezeu,
Biblie și a fost interesat să cunoască, iar în ziua de 16 septembrie 1902 este
botezat la Fârdia, de pastorul George Crișan și de aici începe să predice
Evanghelia Domnului Isus.
În ziua de 16 septembrie 1904 este ordinat ca slujitor cu
Evanghelia, fiind și premergătorul Comunității Timișoara.
În perioada Primului Război Mondial fratele Ștefan a fost
lăsat la vatră pe baza aprobărilor date de autorități, el fiind asimilat ca
slujitor cultic pentru bisericile baptiste.
În anul Marii Uniri din 1918, fr. Ștefan botează la Sebiș, pe
Valeria Bîscă, una din cele trei femei cu care a început lucrarea printre românii din Petrești, Alba.
La primul Congres programat
la București din 1919, la care nu au putut lua parte toți delegații din
România Unită, fratele Ignea Ștefan
trebuia să prezinte raportul: „Evanghelizarea Banatului.
A fost un om modest, cu un profund respect față de slujitorii
Evangheliei.
Cercul de slujire se întindea de la Radna până la Orșova.
În anul 1920 în localitatea Orlat, jud. Sibiu, oficiază
primul botez din această localitate cu un număr de 15 candidați. Botezul a fost
oficiat de fr. Ștefan în apa râului din apropiere, unde a venit un mare număr
de oameni să vadă această lucrare.
După anul 1922 se îmbolnăvește de astm și nu mai poate să
facă misiunea de care era așa de legat.
Totuși, așa bolnav îl mai găsim la lucru pe ogorul Evangheliei
împreună cu tovarășul lui, cu care a participat la Marea Unire, Ioan Popovici, în
comuna Sintești unde a fost un botez. Fratele Ștefan a oficiat doar Cina
Domnului.
În anul 1927 am găsit un articol de suflet cu următorul
titlu: „O mare serbare în Scolari.” Iată și conținutul: „Biserica din Scolari a
avut o frumoasă serbare, având în mijlocul ei pe bătrânul frate Ștefan Ignea, întemeietorul tuturor
bisericilor din Banat. Cu toate că dânsul nicicând n-a uitat de-a ne cerceta cu câte o epistolă, totuși aveam o
mare dorință să-l mai vedem o dată în mijlocul nostru și fără să știm, ne
trezim că dânsul ne face o vizită, care ne-a făcut o neînchipuit de mare
bucurie. Fratele ne-a dat multe sfaturi bune și s-a bucurat până la lacrimi,
văzând progresul ce l-am făcut pe terenul spiritual. Dorim ca Domnul să binecuvânteze
pe iubitul frate și să-i dăruiască încă mulți ani, spre bucuria noastră.”
În anul 1935 plecă în veșnicie, acasă la Tatăl ceresc unde nu
mai este boală, nici suferință.
Fratele Ioan Bunaciu spune: „Judecând lucrarea lui, îl putem
compara cu Kornya din Bihor. El este Cornea din Banat”.
Surse:
Alexa Popovici
Ioan Bunaciu
Arhive
Farul Mântuirii
De la Fratele Gelu Spunei
RăspundețiȘtergere1. Garboni Petru ...la Fîrliug...24 martie 1918
2. Stoian Achim ...la Fîrliug... 5 iunie. 1919
3. Stoian Maria .... Fîrliug ... 8 Sep. 1919
4.Garboni Maria. Fîrliug. 4 mai. 1919
5.Frățilă Achim ... Gătaia. 27 oct. 1921
6.Drăghincea Filea. IDEM.
7.Frățilă Rozalia. Gherteniș..25.mar.1922
8.Filea Iosif. IDEM.
Tiberiu Ciortuz
RăspundețiȘtergereCând a murit, preotul ortodox din sat nu a permis să fie primit nici mort în cimitirul satului și ca urmare a fost îngropat cam la 50- 100 de metri de gardul cimitirului, în marginea platoului pe care era situat cimitirul. Împreună cu el, ulterior au mai fost îngropați alți câțiva credincioși baptiști. Mai târziu comunitatea Baptiste a primit loc de îngropare vecin cu cimitirul ortodox, dar fr. Ignea a rămas tot în afara cimitirului. Pe mormântul lui a fost o cruce de lemn care cu timpul s-a degradat, astăzi nemai fiind nici un însemn, din păcate. Locul este aproximativ cunoscut, cu o marjă redusă de eroare. Pe mormântul soției lui din cimitirul baptist este pomenit și numele lui Ignea Ștefan.
În 1918 și 1919 oficiază botezuri în Valea Almăjului, în apropierea Bozoviciului.