Brusturean Dumitru, 1905-1997 din Gălpâia

 Scriind istoria Bisericii Baptiste din Cuceu, am avut nevoie de biografia fratelui Brusturean Dumitru, pentru că a fost păstor și în Cuceu. Am apelat la fratele Nelu Pastor, care este păstorul Bisericii Baptiste unde s-a născut fratele. Fr. Nelu mi-a dat o adevărată comoară despre acest frate, pe care noi l-am știut ca fr. Mitrofan Brusturean, dar numele este Dumitru. Fratele Dumitru și-a pus mâinile la ordinarea fratelui Nelu.

Mulțumesc fr. păstor Nelu Pastor pentru osteneală și înțelegere.

Dumnezeu să fie slăvit pentru o așa viață model.

Brusturean Dumitru s-a  născut în satul Gălpâia, judeţul Sălaj , la 22 septembrie 1905.

Din copilărie a îndrăgit închinarea, dar neavând pe cineva care să^_l ajute în a-l cunoaşte pe Dumnezeu, eforturile lui personale au fost zadarnice. Cu toate acestea Dumnezeu n-a întârziat să i se descopere și în anul 1926 fiind plecat la muncă în Craiova, acolo a întâlnit un grup de fraţi baptişti din Cermei, judeţul Arad. Împreuna cu aceşti fraţi a avut părtășie și a vizitat Biserica Baptistă din Craiova, de pe strada Târgului.

In anul 1927 a fost încorporat în armată neapucând să încheie un legământ cu Dumnezeu. Întors acasă, din anul 1930 a început sa frecventeze cu regularitate programele bisericilor baptiste din satele învecinate, Jac și Brusturi. In anii următori a cerut să fie botezat, dar n-a putut fi din pricina reglementărilor care existau atunci și care nu permiteau părăsirea Bisericii Ortodoxe și trecerea la o altă credinţă.

Cu toate acestea în anul 1932 și-a deschis casa lui, unde fraţii din bisericile mai sus menţionate au deschis o misiune baptistă în satul Gălpâia. Dar prigoanele nu s-au lăsat prea mult aşteptate, deoarece preotul din sat a chemat jandarmii pentru a-i împrăștia pe grupul de credincioşi, dar efectul acestui gest a condus la consolidarea grupului de credincioşi în această localitate.

În anii următori fratele Brusturean se duce să caute de lucru în vechiul regat, la mină, în Comănești, unde a stat câtva timp, iar după aceea a plecat la București. Aici frecventează bisericile baptiste și îl cunoaşte personal pe fratele Constantin Adorean.

În anul l936 se întoarce acasă și după lungi și insistente demersuri primeşte dovada plecării din Cultul Ortodox. Imediat după aceasta este botezat împreună cu alți trei fraţi din Gălpâia, botezul este ținut la Jac, în Valea Agrijului, iar în 1937 este botezată și soţia lui, Veronica.

În anii următori, datorită dragostei și râvnei pe care o avea pentru propovăduirea Evangheliei, este ordinat ca evanghelist în bisericile din judeţul Sălaj , colaborând cu fraţii pastori: Mastan Gheorghe din Jac și Bălănean Ioan din Jibou.

In perioada în care a fost evanghelist și ulterior păstor a avut parte de suferinţe din partea autorităților, atât înainte de al Doilea Război Mondial, cât și după acesta.

Astfel că la 21 MAI 1937 este chemat împreună cu Mastan Gheorghe  din Jac și Marian  Vasile din Brebi, alături de mulţi credincioşi baptişti, la Prefectura Judeţului Sălaj de către colonelul Petrescu, prefectul județului, unde au fost bătuţi și persecutaţi, cerânduli-se să-și facă cruce și să se lepede de credinţă, dar n-au făcut-o, dimpotrivă s-au întărit în credinţă. În acelaşi timp prigoana a atins și familia, astfel că la moartea copilului de un an, i-a fost interzisă înmormântarea în cimitirul satului Gălpâia, fiind trimis să-l înmormânteze în cimitirul baptist din Jac.

Fratele Brusturean n-a acceptat lucrul acesta și i-a săpat groapa pentru a-l înmormânta, dar a fost astupata din ordinul preotului. Aceeași soartă a avut-o și cea dea doua groapă, de abia în a treia groapă care a fost săpată într-un alt loc în sat, în afara cimitirului și în urma unei hotărâri judecătoreşti a putut să-și înmormânteze copilul.

In perioada de după război, fiind păstor și slujind cu Evanghelia în mai multe localități și anume şaptesprezece, începând din Bogdana și până în Deleni spre Cehul-Silvaniei, a avut parte și de bucurii, dar și de suferinţe .

Astfel că pe lângă interogatoriile de „la securitate, a mai avut și alte incidente cu conducătorii regimului comunist, dintre acestea am vrea să menţionăm câteva:

Prin anii 1950 a fost organizat un botez la Brusturi, la care a participat fratele Dan Ioan,  preşedintele Comunităţii Baptiste de Cluj, împreună cu alți membri din conducere.

La acest botez a venit și activistul de partid de la Jibou, care s-a înțeles cu paznicul de la tauri (C.A.P.) și în timpul botezului s-a dezlegat un taur și a fost îndreptat spre publicul care asista la botez, lucrul acesta a produs frica în popor și sora Bercean  Maria a căzut la pământ leșinată.

Tot în aceiași perioadă, până în 1960 (deoarece după aceea nu s-a mai dat voie să se facă botezuri la râu) s-au mai organizat la Creaca, Brebi și Cuceu, unde inspectorii de culte au adus și Caravana (autobuz cu stație pentru a pune muzica populară să cânte) cu scopul de a produce tulburare și a stingheri lucrarea lui Dumnezeu.

Dar întotdeauna Dumnezeu  a anihilat forţele celui rău și lucrarea s-a putut desfășura bine.

Astfel că la Creaca, în ultimul moment, fraţii au decis schimbarea locului de botez pe cursul râului, unde Caravana n-a mai avut acces și în felul acesta s-a putut desfășura lucrarea în condiţii bune.

La Brebi, cu ocazia unui botez a intervenit Dumnezeu în mod cu totul deosebit, prin faptul că înainte de începerea botezului, caravana a fost atinsă de un fulger și astfel lucrarea s-a putut face în condiţii bune. La Cuceu, cu ocazia unui botez erau prezenţi inspectorul și caravana, în această situație fratele Brusturean s-a dus la inspector și i-a zis "Acuma ce rost are, că ați adus-o aici lângă Biserică?" Dumnezeu l-a cercetat pe omul acesta, care s-a dus la cei de la caravană și le-a spus următoarele:„măi oameni, eu am venit din Zalău aici să nu se adune lume multă și voi o adunaţi cu muzica. Mergeţi cu ea la Biserica Ortodoxa și puneți-o acolo să cânte, să vină oamenii acolo să asculte". Oamenii au rămas la botez și lucrarea s-a desfășurat bine. Ar mai fi și alte lucruri de consemnat, dar Dumnezeu le va răsplăti pe toate. A colaborat bine cu fratele păstor TALOS ALEXA din Jibou și Cucuian Teodor din Păușa și cu alți fraţi contemporani cu el.

Ieşit la pensie, el a înțeles că trăieşte din jertfa fraţilor și a continuat cu aceeași credincioșie să slujească Biserica Domnului ISUS.

A cumpărat pe banii lui proprii, o casă în satul natal, pe care a transformat-o în casă de rugăciune și a donat-o Bisericii Baptiste.

A trăit 92 de ani și aproape o lună , Dumnezeu i-a păstrat luciditatea și concepţia sănătoasă despre mântuire și viața veşnică, până în ultima zi și a păstrat vigoarea și-a dat sfaturi înțelepte.

(S-a ocupat cu stupăritul, din 1936 până în 18 octombrie 1997, cu doua zile înainte de a muri le-a vândut).

La 20 octombrie 1997, în zorii zilei, după o noapte grea de suferinţă, a coborât din pat și în timp ce se ruga, Dmnezeu l-a chemat acasă la El în veşnicie. Pe 23 Octombrie 1997 a avut loc înmormântarea, la care a participat fratele Vasile Tămaș, preşedintele Comunităţi Baptiste Cluj, împreună cu alți fraţi păstori din Sălaj : Nelu Pastor, păstorul Bisericii, MARIN MORAR, CORNEL ARDELEAN, IOAN CIUPE, CALIN TALOS, TEOFIL MIHOC, VALER TAMAS, LEONTIN TAMAS și alți fraţi lucrători. Cu aceasta ocazie a fost evocată lucrarea lui Dumnezeu în viața acestui frate și implicit lucrarea pe care a făcut-o el , a fost o bună ocazie de propovăduire a Evangheliei și de glorificare a Numelui lui Dumnezeu. (2Timotei 4;7-8)

Întocmit de fratele păstor:  IOAN PASTOR, Cercul de biserici; JAC, SALAJ

1993