O chemare la a scrie istorie

Preaiubiți și mult respectabili păstori, prezbiteri, învățători, membrii din comitet, frați și surori, cu drag vă salut de la Rohia, Maramureș.

Dumnezeu în planul Său, ne-a așezat pe vatra străbună a pământului nostru strămoșesc. Pe lângă acest privilegiu, ne-a făcut părtași Centenarului Marii Uniri de la Alba Iulia, din 1918, care acum este istorie. Unii l-au ignorat, alții și-au amintit în treacăt, alții au organizat o sărbătoare pentru a împleti unirea unui popor, cu unirea pe care o dorește Dumnezeu ca omul să fie una în El. Fiecare a lucrat după propria conștiință și este corect cum s-a procedat.

Frații noștri păstori, predicatori, frați, surori, tineri și copii mai mari care erau în anul 1918, au luat cu asalt câmpia Romanilor de lângă Alba Iulia și au participat la Marea Unire,  gest de mare responsabilitate, demnitate și onoare. Azi, noi putem să prezentăm neamului de oameni în care trăim, că baptiștii sunt oameni ai țării în care trăiesc, sunt patrioți, iubesc neamul românesc prin cuvânt și faptă.

Acum, după ce Centenarul este istorie, chem pe acei dintre baptiști care au ținut cont de acest eveniment, care poate au înălțat o rugăciune, sau au amintit la un program din biserică sau au ținut cont de îndemnul Uniunii și pe 2 decembrie biserica s-a rugat sau poate un eveniment special  sau poate altceva, vă rog să îmi trimiteți și să lăsăm o pagină generației viitoare despre acțiunea noastră baptistă.

Ar fi frumos să lăsăm ca amintire demersurile noastre de unitate cu poporul în care ne-am născut, crescut, învățat și format ca om al neamului nostru românesc.

Aștept informații și când voi considera că nu mai am de unde să îmi vină,  voi publica cu ajutorul Domnului toate demersurile. Până atunci voi mai publica pe unde am fost eu.

Cu mult drag și recunoștință pentru frățietatea noastră baptistă de limbă română.

Mulțumesc pentru recenzie, Conf. dr. Mihaela Bucin

Dumnezeu a făcut posibil ca doamna  Conf. dr. Mihaela Bucin, de la Universitatea din Seghedin, să se ridice și să fie o voce românească între românii noștri rămași cu satele lor după Marea Unire, în Ungaria. Dânsa vede și simte durerea românilor din Ungaria, care se luptă pentru a-și păstra cultura și limba.

Domnia sa a publicat în revista „Foaia românească”, săptămânal al românilor din Ungaria, un articol cu numele:

„De Centenar, cercetări despre baptiştii români şi Unirea din 1918”  

Aici face recenzie la două cărți apărute cu ocazia centenarului:

„Baptiştii si Marea Unire din 1918 – adevăruri și fapte - de Vasile Bel şi Daniel Stoica şi Biserica Baptistă Golgota din București și Marea Unire a Românilor, de Teodor Ioan Colda.”

Îi mulțumesc pentru ce face și scrie, pentru atenția ce o dă Cuvântului Sfânt al lui Dumnezeu și pentru vocea dumneaei, care răsună pentru slava Domnului.

AICI poți citi articolul. Deschide și citește pentru că va fi și o alinare pentru cei care conduc revista, văzând interes din partea românilor din România, pentru românii din Ungaria, care nu s-au putut bucura de Marea Unire din 1918, de la Alba Iulia.

Mulțumesc mult, sora Mihaela Bucin și Domnul să vă binecuvinteze!

 

 

 

Mulțumim regizorului și istoricului Radu Găină!

După 100 de ani, baptiștii au primit o recunoaștere oficială și publică a participării lor la Marea Unire de la Alba Iulia.

Dumnezeu a făcut dreptate prin cunoscutul realizator, regizor și istoric Radu Găină de la TVR, care a realizat 6 filme documentare despre Marea Unire a românilor. Ultimul episod se ocupă de unirea Transilvaniei cu România și se numește:

„Unirile Românilor, episodul 6 - Marea Unire” .

În acest film, de la minutul 28:53-58 se afirmă: „Cei mai mulți dintre românii participanți la Marea Adunare de la Alba Iulia aparțineau confesiunilor ortodoxă și greco-catolică, dar au ajuns pe platoul roman și reprezentanți ai comunității baptiste din Transilvania.”

Mulțumim, domnule Radu Găină!

Vizionare plăcută!

Atitudine frumoasă față de un popor frumos, binecuvântat de Dumnezeu

Ce este mai frumos pe lumea asta, decât să fii binecuvântatul Domnului, dar și cel binecuvântat trebuie să se întoarcă cu fața spre Dumnezeu ca să-L binecuvânteze.

1. Binecuvântează, suflete, pe Domnul şi tot ce este în mine să binecuvânteze Numele Lui cel sfânt!
2. Binecuvântează, suflete, pe Domnul şi nu uita niciuna din binefacerile Lui!
(Psalmii 103:1-2, VDCC)

Este acțiunea Liceului Teologic Baptist „Emanuel”, din Oradea, care are un frumos eveniment găzduit de  Biserica Baptistă „Emanuel”, din Oradea.

Evenimentul lor are un motto foarte   înalt:

„Binecuvântează Doamne, România!”

Ce este mai binevenit, decât să fii binecuvântat de Dumnezeul care face istoria și ne-a pus și pe noi să fim un mic picur de rouă, în spectrul ansamblului  Său istoric.

Frații noștri baptiști, au pornit cu căruțele, pe jos sau cu trenul și au participat la Unirea Cea Mare.

„La data de 30 noiembrie 1918, s-au adunat la Alba Iulia, în cartierul Partoş, în casa cetățeanului Roşca Avram, unde era şi casa de rugăciune a localnicilor baptişti.

Aici au ţinut o oră de rugăciune şi un serviciu divin, unde fratele Ştefan Ignea a mulţumit lui Dumnezeu, care a ajutat neamul românesc să-şi făurească visul milenar: acela de a se vedea toţi românii într-o ţară unită, care este a lor şi în care jugul stăpânirilor străine a fost sfărâmat. S-au rugat pentru conducătorii ţării şi pentru reuşita sărbătorii la care urmau să participe a doua zi. După serviciul divin, a urmat o agapă frăţească, în curtea casei fratelui Avram Roşca.”

Azi la 100 de ani, e frumos, e plăcut și se cuvine să ne amintim de acest mare eveniment, pe care Dumnezeul cel mare și sfânt, l-a adus la împlinire.

Ar fi frumos, ca organizatorii să-l pună public, ca să-l vedem și să ne bucurăm.

Felicitări organizatorilor și bunei lor gazde!  

AICI poate viziona un cântec.

Surse:

Doru Hnatiuc

Sebastian Văduva

Paul Bărbătei

                                                                                       Cor de copii - Binecuvântează, Doamne, România!

Găvriluț Teodor 1886 - 1957, din Marca

Vede prin hotărârea Domnului lumina zilei în 20 martie 1886, în localitatea Marca,  jud. Sălaj. Părinții Ioan și Iuliana, de religie greco-catolică, fiind țărani români, cu o bucățică acceptabilă de pământ.

Fr. Găvriluț Teodor este dat la școală și termină cele 6 clase primare. Ocupația de bază era agricultura, avea peste un hectar de pământ.

În  24 octombrie 1909 se căsătorește cu Maria, născută Purcar, în localitatea Marca și Domnul le dă trei copii: Florica 1915, Teodor 1924, Ioan 1929.

În anul 1912 este botezat în localitatea  Șumal, de către fr. Ioan Țirban.

În primul Război Mondial este recrutat pentru război de cercul de recrutare  Sălaj, Zalău, la Regimentul 51 infanterie din Viena și merge cu frontul până la Praga, în Cehoslovacia.

După anul 1918 predică Evanghelia în localitatea Cosniciu de Jos și Dumnezeu lucrează în această localitate. Vestește Evanghelia și în localitatea Iteu, unde lucrează la înființarea Bisericii Baptiste din localitate.

În anul 1922 este ordinat ca predicator  de o comisie de ordinare compusă din frații: Ioan Țirban și Vicaș Mihai, pentru Bisericile Baptiste din Marca, Șumal și Halmăjel, unde lucrează din anul 1922 până în anul 1950.

În anul 1939 fr. Teodor Găvriluț, cu tinerii din Biserica Creștină Baptistă din Marca, participă în Biserica Baptistă din Hălmașd la căsătoria fr. D. Ardelean cu sora A. Juca. Actul căsătoriei  l-a oficiat fr. Ioan Bălănean, din Jibou.

Dacă cineva poate să îmi ofere date și măcar o poză, va fi consemnat în istorie și desigur o să îi spun cu mare dragoste, mulțumesc.

Surse
Găvriluț Teodor

Ioan Bunaciu

Marius Silveșan

Farul Creștin

Poză oferită de Găvriluț Teodor din Marca