luni, 13 ianuarie 2020

Cravcenco Dionisie 1899 - ? din Hanchiște


     

Fratele Cravcenco Dionisie s-a născut în ziua de 15 octombrie 1899 în localitatea Hanchiște, județul Cetatea Albă, ținutul Nistru.
Părinții fratelui s-au numit Policarp și Elena, având origine etnică ucraineană, dar de naționalitate română. Aceștia practicau plugăritul.
Fratele Dionisie (Dionisii) studiază 5 clase primare.
În ziua de 14 octombrie 1918 se căsătorește cu Parascovia, născută în anul 1900, iar căsătoria civilă are loc în comuna natală Hanchiște, din județul Cetatea Albă. La data întocmirii chestionarului din care am preluat aceste informații, fratele și soția lui nu aveau copii.
În anul 1921 este recrutat și încorporat în regimentul 11 Artileria Focșani, iar  apoi în regimentul 22 Artileria Ismail. Rămâne la vatră cu gradul de soldat.
Peste 2 ani, în 1923 este primit ca membru prin botez al confesiunii creștin baptiste.
În anul 1926 este ordinat ca și predicator în satul Babei, comuna Ehenhaim, județul Cetatea Albă, unde a și domiciliat.
În raionul de activitate avea 1590 membri și 2617  aparținători și copii.
Surse:
Arhive

duminică, 12 ianuarie 2020

Hergane Ilie 1914 – 1974 din Sichevița



Fratele Hergane Ilie  s-a născut în anul 1914 în localitatea Sichevița, județul Caraș Severin. Tatăl său se numea Constantin și era croitor.
Se îndrăgostește de Dumnezeu și acceptă mântuirea prin Isus Hristos, pe care îl primește în inimă și în anul 1932 este botezat și rămâne cu aceeași inimă pentru Domnul și lucrarea Lui, toată viața.
Între anii 1949 – 1952 urmează cursurile Seminarului Teologic Baptist din București, iar după terminare este ordinat ca păstor în bisericile creștine baptiste din: Moldovița, Padina Matei, Sichevița și Berzasca.
În dimineața zilei de 19 august 1972, după o lungă și grea suferință, trece la Domnul pe care l-a iubit toată viața.
Serviciul a fost condus de fratele Cioancă Vasile, păstorul bisericii, ajutat de frații păstori: Moldovan Ioan, Rață Nicolae și fratele diacon Radovan Gheorghe, care a citit necrologul.
Surse:
Îndrumătorul Creștin Baptist

marți, 7 ianuarie 2020

Evenimentele anului 1920 din lumea baptistă din România, văzute în 2020



Anul 1919 se încheie cu un Congres al baptiștilor din România Mare, declarat nestatutar, dar foarte important.
În anul 1920 activitatea este mult mai intensă. Prezint ca informare, unele evenimente, fără să fac nicio referire la tema discuțiilor și deciziilor luate de frați, ci doar le prezint.
Februarie
Primul Congres al Uniunei Comunităților Baptiste Române, ținut la Buteni în zilele de 13 -15 februarie 1920. Este pentru prima dată când se întâlnesc un număr frumos de delegați ai Bisericilor Creștine Baptiste din toate teritoriile unite ale României, din Regat, Dobrogea, Moldova, Basarabia, Transilvania, Banat, Crișana și părțile ungare.
Aprobarea este făcută de Primpretura plasei Șebiș și a fost anunțată de fratele Vasile Berbecar la data de 18 ianuarie 1920.
Mai
În ziua de 20 mai 1920 la Șiria este o întâlnire a fratelui Ristea Igrișan, reprezentant al Americii pentru baptiștii din România. Fratele aducea bani pentru cei săraci și misiune și se interesa de starea baptiștilor din România.
Iunie
În ziua de 19 iunie 1920 are loc Conferința Baptiștilor Europeni de la Londra, unde participă din partea României, fratele Constantin Adorean, președintele Uniunei Comunităților Baptiste din România.
În ziua de 29 iunie 1920 Conferința de la Curtici, cu ocazia convenirei lucrătorilor la Curtici spre a întâmpina pe fratele Ristea Igrișan.
Iulie
În zilele de 1-2 Iulie 1920 s-a ținut o conferință sub prezidarea fraților Brooks și Rushbrooke. Frații vor să cunoască precis situația din țară, lipsurile materiale și altele.
August
În zilele de 28 – 29 august Șiclau
În ziua de 14 octombrie 1920 Ședința Comitetului Țărăsc ținut în Șiria. Conferința Uniunei Comunităților Baptiste Române ținută cu ocazia venirii fraților dr. Gambrell și Mullins din America.
Noiembrie
În zilele de 3 -4 noiembrie 1920 Ședința Comitetului Executiv ținută la București.
În ziua de 8 decembrie 1920 s-a ținut Conferința cercului Curtici, la Arad.
Surse:
Arhive
Farul Mântuirii


Comitetul Uniunei Baptiste Române, împreună cu fratele Igrișan 1920
În picioare, de la stânga la dreapta: Radu Taşcă, Mihai Vicaş, George Florian, Constantin Adorian,
Pe scaun: R. C. Igrişan, Teodor Sida, Vasile Berbecar

marți, 31 decembrie 2019

Mesaj de Anul Nou



Către cetitorii mei de pretutindeni, sănătate! Trece încă un an și mâine vom fi mai bătrâni, nu cu o zi, ci cu un an. De aceea vă scriu cetitorilor mei de pe blogul „Istorie baptisă” și tuturor prietenilor mei de pe „Facebook”, că această ocazie o primim de la Dumnezeu, Tatăl nostru. El a îngăduit să trăim și să ajungem aceste zile. Spre El să ne îndreptăm gândul, inima, sufletul și sentimentele noaste, ca să-i mulțumim, să-l iubim, pentru că mult bine ne-a făcut.
Acum la cumpăna dintre ani, mesajul meu este:
Caută-l pe Dumnezeu și-L vei găsi.
Slujește lui Dumnezeu și vei fi fericit.
Fii al lui și vei fi mîntuit.
Să ne dăruim viața și ființa lui Dumnezeu pentru că El este scutul și adăpostul cel mai sigur, este siguranță totală care dă încredere, pace, bucurie și fericire.
Vă salut și vă mulțumesc cetitorilor mei dragi, de pretutindeni.
„Alergaţi la Domnul şi la sprijinul Lui, căutaţi necurmat Faţa Lui! ”(Psalmii 105:4)
„Ajutorul îmi vine de la Domnul, care a făcut cerurile şi pământul.” (Psalmii 121:2)

sâmbătă, 28 decembrie 2019

Cocuț Ioan 1906 - ? din Topa



Ioan Cocuț este frate cu Irina, mama fratelui Iosif Țon și putem face legătura între cei doi mari predicatori. Revista  „Farul Mântuirii” publică un articol despre fratele Ioan Cocuț sub titlul: „Un mare predicator într-o mare biserică”. În anul 1930, Vasile Berbecar spune despre Ioan Cocuț: „Constatăm că Dumnezeu ne-a cinstit în persoana fratelui Cocuț, nu numai un mare predicator, ci și un om cu largi cunoștințe Evanghelice și medode practice.”
Fratele Ioan Cocuț vede lumina zileei în 18 iulie 1906 în localitatea Topa, din județul Cluj, din părinți baptiști, Teodor și Floare. În Topa a copilărit și s-a remarcat printr-o istețime rară și o profundă religiozitate.
În anul 1913, pe când avea doar 7 ani, pierde pe cine-i, era mai drag, adică mama, rămânând orfan, dar tata i-a asigurat o viață liniștită și copilul Ioan, cugeta la mama lui că s-a dus și totuși îl vede din cer.
Deși era copil de pocăit, a simțit că este păcătos și că are nevoie de Mântuitorul și în vara anului 1922 pășește în apa botezului, dovedind ascultare față de Domnul Isus.
În anul 1924 se înscrie la Seminarul Teologic Baptist din București, pe care îl termină în anul 1928.
În numărul 18 al revistei „Farul Mântuirii” din anul 1926, îi apare prima poezie numită: „Isus și noi”.
În 1928 la Congresul Uniunii Tineretului Baptist din România, ținut la Curtici, fratele a fost ales ca Secretar General al Uniunii pe 3 ani.
Din anul 1928 apar primele traduceri ale fratelui Ioan Cocuț în paginile revistei „Farul Mântuirii”.
În ziua de 27 ianuarie 1929 fratele Ioan Cocuț este ordinat că păstor la Biserica Creștină Baptistă din Buteni, de frații: Teodor Sida și Mihai Vicaș. În ziua de 11 iunie 1930 se întrunește Comitetul Uniunii Tineretului Baptist din România și al Școlilor Duminecale și hotărăsc să îl aleagă pe fratele Ioan Cocuț ca misionar al celor două organizații baptiste și să intre în slujire din ziua de 15 iunie 1930. Au participat următorii frați: Ioan Ungureanu, Ioan Socaciu, Ioan Dan și Vasile Berbecar.
În anul 1933 scrie cartea: „Viața dr. David Livingstone”
În anul 1935 intră în vizorul celor ce-și spuneau botezați cu Duhul Sfânt, dar fără să își dezvăluie adevărata identitate și printr-un articol numit: „O punere la punct”, este în adevăr pus la punct.
În 1938 era secretarul Uniunii Baptiste din România.
În vara anului 1939 păstorește Biserica Creștină Baptistă Română din Akron, Ohio, S.U.A. până în luna aprilie 1945.
A fost un bun traducător de cărți și a adus o îmbogățire  literaturii baptiste prin cartea sa: ”Credința și misiunea Baptistă”. A tradus: ”Inima Vechiului Testament, de John R. Sampey.”
A scris și tradus multe articole din revistele noastre baptiste.
A fost redactor al revistei „Farul Creștin” de la înființare, anul 1933 și până în anul 1939 când pleacă în America la studii.

În 25 august 1957,  Domnul își cheamă acasă lucrătorul credincios de pe pământ american.
Datele despre fratele Ioan Cocuț ni se opresc în anul 1945, de aici nu am mai găsit ceva din viața fratelui. Vă rog, cine știe ceva, să îmi ofere date. Mulțumesc.
Surse:
Alexa Popovici
Farul Creștin
Farul Mântuirii
Glasul Tineretului Baptist
Istoria Baptiștilor Români din America





duminică, 22 decembrie 2019

Mesaj de la Rohia, de sărbătoarea Nașterii Domnului


Azi, 23 decembrie 2019, zi premergătoare sărbătorii Nașterii Domnului Isus în ieslea din Betleem, pe lăngă urarea de sărbători, vă mai oferim un dar, care se referă la istoria noastră de zi cu zi.
Fericirea adevărată, trainică de zi cu zi este numai în Domnul Isus.
Fericirea nu vine din alimente  gustoase, nici din avere, nici din sănătate, nici de la o famile în toată prosperitatea ei, ci vine de la Dumnezeu, care ne poartă zilnic cu carul Lui de biruință în Hristos.
Salutul familiei Vasile și Aurelia Bel, este să stați în carul Lui, iar dacă nu ești în car cu El, caută să te sui degrabă și vei fi fericit și aici și în veșnicie.
Domnul Isus te invită lângă El.
Prezint împreună cu fratele Caius Obeada un documentar natural, fără mare fast, simplu, despre felul cum se face colaci aici, la Rohia. De aici, câte un colăcel pentru ficare român,      oriunde  s-ar afla.
Vă dorim binecuvântarea Domnului și bucuria mântuirii în viață și suflet.
Vizionare plăcută!



vineri, 13 decembrie 2019

Din nou cu fratele Sima Handra, despre baptiși, sub comunism



AICI am prezentat un interviu cu fratele Sima Handra, pe atunci avea 90 de ani. Acum când se îndepărtează de anul nașterii prin mâna Domnului și se apropie de centenar, fiind născut în anul 1926, am reușit din nou să mai stau de vorbă cu dumnealui, pentru că fratele mai are multe să ne spună, dar se pare că nu avem noi întrebările să i le punem. Dacă mai vrea cineva să-l mai întrebe, fratele poate răspunde la multe întrebări. Pe când era copil, în familia  sa, s-au perindat pionerii credinței baptiste și i-a auzit povestind bucuriile, necazurile, lucruri despre organizare și altele.
Fratele Sima s-a înscris la Seminarul Teologic Baptist în anul 1946 și a fost la Bucureși când s-a instaurat comunismul,  a fost activ ca păstor în toată perioada comunistă. Harul de la Dumnezeu i-a fost mare, deoarece a fost păstor la Biserica Creștină Baptistă „Spranța” din Arad, când comuniștii au aprobat în anul 1985 venirea în țară a fratelui Billy Graham. Lucrurile au fost aranjate de la București și așa fratele Sima Handra s-a bucurat să-l primească pe marele evanghelist.
Lucruri interesante a spus și acum fratele în acest înterviu și de aceea vă invit să ascultați și să vedeți un om de 93 de ani care vorbește cu claritate despre unele lucruri petrecute în poporul baptist.
Mulțumesc fratelui Caius Obeada pentru amabilitatea de a prelucra acest înterviu și a ni-l pune la dispoziție.
Vă dorim vizionare plăcută!



vineri, 6 decembrie 2019

Oncu Nicolae 1888 – 1945 ? din Tomești



Fratele Oncu Nicolae s-a născut în 13 noiembrie 1888 în localitatea Tomești, județul Hunedoara. Numele părinților era Iocim și Marea, de confesiune baptistă, de etnie română.
A făcut 6 clase primare în localitatea  natală.
În anul 1910 este încorporat de Centrul de Recrutare Deva, Hunedoara, la Regimentul 92 infanterie.
În ziua de 8 ianuarie 1922 se botează la confesiunea baptistă.
Cu ocazia sărbătorii Nașterii Domului din anul 1928, fratele Nicolae Oncu participă la redeschiderea Bisericii Creștie Baptiste Române din Martinsferry, Ohio.
În anul 1929 se întoarce din Warren, Ohio, America, în localitatea natală Tomești, nefiind niciun baptist, începe să predice despre credința în Dumnezeu și mântuirea oamenilor prin credință și până în 1933 s-au botezat 10 persoane.
În ziua de 6 aprilie este 1930 este ordinat ca predicator pentru orașul Arad și împrejurimi.
Fratele Nicolae Oncu în anul 1930 ajută financiar construirea localului de rugăciune din localitatea Hălmăjel, județul Arad și participă la deschiderea localului în ziua de 23 decembrie 1930.
În ziua de 6 iunie 1931 se căsătorește cu Săveta, născută Tatu, din din Hălmăjel.
De la înființarea revistei „Farul Creștin” din 1933, fratele Nicolae este casierul revistei timp de 13 ani și pe adresa dumnealui trimiteau bani cei ce voiau să se aboneze.
Fratele Nicolae Oncu face parte din comisia de ordinare a fratelui Alexa Popovici, din ziua de 16 iunie 1940, alături de Ilie Mârza, Mihai Munteanu, Ioan Moț, Ioan Truță și Cornel Pascu.
Fratele Nicolae Oncu a făcut parte din conducerea Uniunii, a fost casier între anii 1935 – 1937.
Se pare că fratele Nicolae Oncu a murit în anul 1945, la vârsta de 57 de ani. Nu am date precise, doar o poză a fratelui publicată în „Farul Creștin” în anul 1945 și în fața numelui era semnul crucii.
Surse:
Alexa Popocici
Farul Creștin
Farul Mântuirii
Luminătorul

sâmbătă, 30 noiembrie 2019

,,Baptiștii și Marea Unire din 1918” este o carte ce ne duce, ne transpune în trecut cu 101 ani



În aceste zile, când sărbătorim ziua națională a României,  vă fac  recomandarea unei  cărți, ce ne poartă cu sufletul și spiritul în  anii aceia grei de lupte, bucurii, năzuințe ale poporului  Român, implicit resimțite  și de către baptiști.
Prezint aici postfața scrisă de istoricul dr. Marius Silveșan.
Vei constata citind, că sunt lucruri interesante, deosebit de importante pentru istoria poporului român baptist și nu numai, poate, de care nici nu știai înainte,  realizate de către baptiștii români din Transilvania, în primă fază sub regim maghiar, iar mai apoi din România Mare reîntregită.




Baptiștii și Marea Unire din 1918
Adevăruri și implicații
Dr. Marius Silveșan

Anul 2018 este unul special pentru poporul român dat fiind faptul că se împlinesc o sută de ani de la terminarea Primului Război Mondial (1914-1918) și realizarea  unirii Regatului Român cu provinciile istorice. Atunci Basarabia, Bucovina și Transilvania s-au unit cu Țara Mamă cunoscută sub numele de Vechiul Regat. Marea Adunarea Națională de la 1 Decembrie 2018 de la Alba-Iulia a fost una deosebită și pentru poporul baptist. Baptiștii au suferit și s-au bucurat alături de ceilalți români de greutățile și bucuriile prin care a trecut țara la acest început de secol XX. Baptiștii au fost pe front și au dorit realizarea Unirii, astfel că acuzațiile referitoare la neimplicarea și neparticiparea lor la realizarea acestui deziderat de secole sunt nefondate. Vom reveni asupra acestui aspect, iar acum vom prezenta unele informații succinte referitoare la prezența și evoluția baptiștilor în spațiul românesc.
Baptiștii sunt prezenți în Vechiul Regat încă de la mijlocul secolului al XIX -lea (1856) o dată cu stabilirea unei familii de baptiști germani în București. Ulterior prin acțiunea misionară a lui Karl Johann și Augusta Scharsmidt, beneficiind și de o oarecare libertate religioasă, comunitatea de credincioși s-a dezvoltat, astfel că în anul 1865 prin faptul că magistratul orașului București acordă comunității baptiste germane dreptul de a ține registre de stare civilă considerăm acest moment ca dată a recunoașterii de către autorități a bisericii baptiste germane din București, prima biserică baptistă din Vechiul Regat.
În Transilvania, Anton Novak, credincios baptist a ajuns în primăvara anului 1871 la Salonta Mare unde a găsit un grup de cercetători ai Bibliei. Anterior avem informații despre un colportor de Biblii care a ajuns până la Cluj. La 6 august 1875, Heinrich Mayer, predicator baptist, a botezat la Salonta Mare un grup de opt persoane între care se regăsea și Mihai Cornea (Mihaly Kornya), care va fi unul dintre cei mai activi și eficienți predicatori în Transilvania, lucrând atât printre maghiari, cât și printre români. Ca urmare, anul 1875 este cel în care avem informații despre înființarea primei biserici baptiste (maghiare) în Transilvania. Prima biserică baptistă (germană) în Vechiul Regat poate fi considerată ca fiind înființată, zece ani mai devreme, astfel că influența germană a fost proeminentă și benefică în același timp. La începutul secolului XX, cu un an înainte de primul război balcanic, respectiv în anul 1912 avem și prima biserică baptistă română în Vechiul Regat prin efortul pastorului Constantin Adorian care va deveni și pastorul acesteia[1]. Biserica baptistă care l-a momentul respectiv se afla la marginea orașului a ajuns să se situeze astăzi în centru, pe Șoseaua Nicolae Titulescu[2] la zece minute de Piața Victoriei și sediul guvernului României.
În perioada de până la izbucnirea Primului Război Mondial (1914-1918) baptiștii au avut o oarecare libertate religioasă, însă situația acestora a fost diferită în România față de provinciile istorice. În Vechiul Regat avem o scrisoare interesantă și unică pentru contextul istoric și politic al mijlocului secolului al XIX –lea. Ea a fost adresată de Karl Johann Scahrmidt lui Gerhard Oncken, lider baptist german cu un rol deosebit în impulsionarea misionarismului pe continentul european. În cadrul scrisorii se menționa că „aici[3] există libertate de credință. Noi am folosit această libertate și am înființat o asociație pentru răspândirea de tractate. Opt familii ajută cu bani. S-au tipărit și s-au răspândit până acum 3.000 de exemplare de tractate. Aici sunt vreo două zeci de mii de germani și nu este nimeni cine să-i îndrume la Hristos”.[4]
În Transilvania baptiștii vor primi recunoașterea statutului de cult religios în anul 1905 în baza Legi XLIII din 1895.
La izbucnirea Primului Război Mondial în anul 1914[5], românii din Imperiul Austro-Ungar vor lupta în armata imperială. Printre ei au fost și baptiști, astfel că unii din soldați se vor converti la confesiunea baptistă și vor spune și altora Vestea Bună pe care ei au aflat-o pe front. Astfel că la terminarea războiului vom avea în România Mareo serie de noi comunității baptiste. Este de menționat aici faptul că Războiul cel Mare a oferit un context favorabil răspândirii noii credințe, fiind în acest fel unul din factorii care au influențat creșterea comunităților baptiste în primii ani de după război. Un exemplu concludent în acest sens ne este oferit în carte care oferă argumente în favoarea celor afirmate mai sus. Astfel, numai din Biserica Creștină Baptistă din Curtici au fost 51 de recruți împreună cu prezbiterul Ilie Mariș[6].
După anul 1916 avem recruți baptiști și din Vechiul Regat o dată cu intrarea României în război.




[1] Pentru mai multe detalii despre viața acestui lider înzestrat cu viziune de Dumnezeu a se vedea Daniel Mariș, Teodor-Ioan Colda, Constantin Adorian : un lider baptist român vizionar, Carmel Print, Arad, 2015. 
[2] Biserica Creștină Baptistă Golgota din București este una dintre cele mai mari biserici baptiste din București.
[3] Referire la  București.
[4] Alexa Popovici, Istoria baptiștilor din România : 1856-1989, Ediție revizuită, Editura Făclia, Editura Universității Emanuel din Oradea, Oradea, 2007, p. 19.
[5] România s-a declarat neutră și va rămâne astfel până în anul 1916 când va intra în război de partea Antantei deși avea semnat un tratat de alianță cu Puterile Centrale.
[6] Ilie Mariș este străbunicul pastorului Daniel Mariș de la Biserica Creștină Baptistă Golgota din București, acesta având gradul științific de conferențiar universitar, fiind rectorul în exercițiu al Institutului Teologic Baptist din București. Institutul Teologic Baptist din București este continuatorul Seminarului Teologic Baptist din București înființat în anul 1920.

Când s-a arătat bunătatea lui Dumnezeu?



4. Dar, când s-a arătat bunătatea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru, şi dragostea Lui de oameni,
5. El ne-a mântuit nu pentru faptele făcute de noi în neprihănire, ci pentru îndurarea Lui, prin spălarea naşterii din nou şi prin înnoirea făcută de Duhul Sfânt,
6. pe care L-a vărsat din belşug peste noi prin Isus Hristos, Mântuitorul nostru;
7. pentru ca, odată socotiţi neprihăniţi prin harul Lui, să ne facem în nădejde moştenitori ai vieţii veşnice.
(Tit 3:4-7, VDCC)
Lumea în care trăim este una a eului personal și a centrării atenției noastre doar asupra problemelor noastre, a nevoilor noastre. Nu prea mai contează că cineva suferă din diferite motive. Este bine că nu sunt eu în locul lui,  ne gândim în sinea noastră. Iar atunci, când este vorba de un centru de interes, să zicem, ceea ce ne preocupă este ca acel centru ,,Să fiu EU”. În zilele noastre, egoismul ne stăpânește feroce, egocentrismul face parte din cursul vieții de zi cu zi, indiferența față de aproapele nostru ne caracterizează și ne dezumanizează. Ajungem să ne intereseze de cel de lângă noi doar dacă (văd) și vedem că ne depășește în ceea ce face sau deține, iar atunci devenim invidioși, bârfitori, rău-intenționați. Judecăm foarte ușor, în funcție de culoarea pielii, orientare religioasă, statut social, stare materială, profesie,  etc.  Suntem aroganți, crezându-ne mai capabili decât ,,fratele” aproapele tău și al meu, toate aceste judecăți de valoare laolaltă cu egoismul, indiferența și alte defecte, diminuează, scad din puterea noastră de a IUBI. În aceste condiții Dumnezeu în dragostea Lui ne arată o bogată bunătate aducătoare de mântuire.
Avem timp să ne oprim să vedem această galerie de supremă artă a lui Dumnezeu desfășurată în istorie de dragul tău și al meu?

                                                                                 I.          La vremea hotărâtă
Dumnezeu lucrează după un plan alcătuit în Sine, pe când încă nu era lumea și la un punct al existenței Sale infinite hotărăște, ca planul să fie pus în aplicare.
Venirea bunătății întrupată în persoana Domnului Isus, fiul unic a lui Dumneze, s-a făcut după același plan și de aceea Magii au știut să vină la timp să-L caute, iar preoții au știut să le spună Magilor să meargă la Betleem.
Dumnezeu nu a avut planul A și încă unul de rezervă B, dacă nu reușește cu A pune în aplicare planul B. Nu, El a avut un singur plan bun făcut  după știința Lui, încă dinainte de a exista creația, capodopera Lui.
23. pe Omul acesta, dat în mâinile voastre după sfatul hotărât şi după ştiinţa mai dinainte a lui Dumnezeu, voi L-aţi răstignit şi L-aţi omorât prin mâna celor fărădelege.
(Faptele apostolilor 2:23, VDCC)

                                                                              II.          La vremea potrivită
S-a arătat  într-o țară mică, neînsemnată din Asia, o zonă înapoiată din punct de vedere cultural. Într-un moment dificil al anului 331 a fost cucerită de  Alexandru cel mare al Greciei,  împărat care, deși a trăit doar 33 de ani a cucerit lumea. În jurul anului 333 distruge Imperiul Persan și cucerește Egiptul, Siria,  Ierusalimul și limba oficială devine în imperiu greaca. Alexandru moare și Imperiul se împarte între generalii lui.
Timp de aproape 268 de ani micul stat al Iudeilor se află sub influența grecilor, care sunt interesați de cultura și mai ales de cărțile sfinte ale Iudeei, traducându-le din ebraică în greacă. Aceste traduceri primesc denumirea de Septuaginta. Mulți iudei au îmbrățișat limba filozofilor, au început să citească Scriptura în greacă iar mai târziu apostolii Domnului Isus își vor scrie cărțile lor în limba greacă.
În anul 63 î.Hr. romanii asediază Ierusalimul pe care-l cuceresc, Imperiul Roman asigurându-și dominația peste aproape toată Euopa, Asia și Africa de nord.
La vremea potrivită înseamnă că bunătatea lui Dumnezeu s-a arătat într-o țară mică, cu o cultură înaltă a grecilor și sub o domnie de fier a Romanilor, atunci când puteai circula destul de  sigur pe 3 continente. Acuzația Domnului Isus de pe cruce era scrisă în cele 3 limbi, două de mare circulație, greaca și latina, cea de-a treia fiind ebraica, limba poporului lui Dumnezeu.
                                                                           III.          La vremea mântuirii
Planul lui Dumnezeu este mântuirea tuturor oamenilor și de acea El creează conjuncturi și face în așa fel încât,  să te întâlnești și să vezi bunătatea lui Dumnezeu care aduce mântuire oamenilor.
Vremea mântuirii fiecărui om este ACUM.  Amânarea este nesocotirea marii Lui bunătăți și te poate costa să petreci veșnicia în Locuința Morților în chinuri. De aceea răspunde azi, neîntârziat..
2. Căci El zice: „La vremea potrivită, te-am ascultat; în ziua mântuirii, te-am ajutat. Iată că acum este vremea potrivită; iată că acum este ziua mântuirii.”
(2 Corinteni 6:2, VDCC)
4. Sau dispreţuieşti tu bogăţiile bunătăţii, îngăduinţei şi îndelungii Lui răbdări? Nu vezi tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăinţă? (Romani 2:4)
7. Îngerul Domnului tăbărăşte în jurul celor ce se tem de El şi-i scapă din primejdie.
(Psalmii 34:7, VDCC)