Mesaroș Ioan 1924 – 2020, din Oarța de Sus

Maria și Ioan Mesaroși

Vă prezint aici pe acest frate pentru că viața dumnealui a fost una frumoasă, a fost un om cu adevărat credincios Domnului. Un model de bunătate, blândețe, cu o față zâmbitoare. Un om de ajutor  pe care te puteai baza, care te  încuraja în momentele tale de cumpănă. Era un om învățat, modest și prietenos. La vârsta senectuții în fiecare dimineață citea din Biblie, cânta din cântările Domnului și se ruga aceasta fiindu-i  regula de bază a vieții lui. 

Fratele Mesaroș Ioan s-a născut în ziua 19 februarie 1924 în localitatea Brebi, județul Sălaj din părinți de religie baptistă. Aceștia făceau parte din Biserica Creștin Baptistă din Brebi înființată de fratele Ioan Bălănean în anul 1904.

Părinții fratelui se numeau Vasile născut în anul 1901, botezat în anul 1921 de fratele Vicaș Teodor și a decedat în anul 1975 iar mama, Ana născută în anul 1904 în Brebi. Aceasta a fost botezată în anul 1916 de către fratele Ioan Bălănean.Cei doi  au avut 3 copii: Ioan născut în 1924, Gavrilă născut în 1927 și care a trăit în Jibou și Nicolae născut în 1936 iar în prezent trăiește în Baia Mare.

În anul 1936 familia Mesaroș Vasile și Ana cu cei 3 copii se mută din Brebi în Râtul Cuceului, județul Sălaj (lângă orașul Jibou) unde au cumpărat 5 hectare de pământ de la boierul Tizeș.

În anul 1940 pe când avea 16 ani a fost dus la munci agricole în Iugoslavia, apoi în munții Apuseni. După terminarea războiului a venit acasă, a făcut școala de instalator la Reșița și a lucrat în această meserie în orașul Baia Mare timp de 24 de ani. La pensionare a venit la Oarța de Sus.

Fiind un copil ascultător a urmat calea credinței primindu-L pe Domnul Isus în viața dumnealui și a mărturisit credința în apa botezului în ziua de 15 iunie 1946, fiind botezat de fratele Ioan Bălănean.

În anul 1950 se căsătorește cu sora Maria Iacoș, născută în ziua de 21 februarie 1925 în localitatea Oarța de Sus. Aceasta în ziua de 5 octombrie 1942 este botezată de către fratele Nicolae Miclăuș și face parte din Biserica Creștin Baptistă din Oarța de Sus. 

Rodica 

Domnul le-a dăruit un singur copil, pe Rodica Mesaroș, căsătorită cu Bel Ioan, pe care i-a binecuvântat Dumnezeu cu 4 copii: Dana, Adrian, Adriana și Camelia toți sunt la casele lor, formând familii credincioase Domnului.

În ziua de 17 martie 2020 Domnul își cheamă omul credincios acasă la frumoasa și înaintata vârstă de 96 de ani. În ziua de 19 martie 2020 este condus pe ultimul drum și așezat la locul de odihnă veșnică.

Serviciul de înmormântare a fost condus de fratele Alex Cernea care a citit necrologul. Au participat următorii frați păstori: Aurel Boșca, Nelu Zaharie, Cristi Zaharie, Vasile Bel și Daniel Chereji. Fratele Daniel a avut un mesaj potrivit cu situația prin care trecem noi astăzi, adică infecția cu Coronavirus, care a făcut numeroase victime în întreaga lume și de aproape o lună s-a instalat, din nefericire, și în țara noastră.

A cântat fanfara din Satu Mare.

Cei 4 nepoți

                Predică Daniel Chereji

Aspecte de la serviciu de înmormântare

Este cazul să credem că numai Dumnezeu poate îndepărta mânia Lui de peste noi

Știința cu înaintarea ei spectaculoasă este depășită de mânia lui Dumnezeu, care vine peste o lume de nelegiuți, cum suntem noi toți.

Vindecătorii promovați pe toată media, dau în spate, nu au putere în fața voii lui Dumnezeu.

Icoane făcătoare de minuni și racle cu moaște vindecătoare, nu se arată acum când este jale mare, pentru că sunt ca o sperietoare.

3. Căci obiceiurile popoarelor sunt deşarte. Taie un lemn din pădure; mâna meşterului îl lucrează cu securea;
4. îl împodobeşte cu argint şi aur, şi ei îl ţintuiesc cu cuie şi ciocane, ca să nu se clatine.
5. Dumnezeii aceştia sunt ca o sperietoare de păsări într-un ogor de castraveţi şi nu vorbesc; sunt duşi de alţii, pentru că nu pot să meargă. Nu vă temeţi de ei, căci nu pot să facă niciun rău şi nu sunt în stare să facă niciun bine.”
6. Niciunul nu este ca Tine, Doamne! Mare eşti Tu şi mare este Numele Tău prin puterea Ta.
(Ieremia 10:3-6, VDCC)

Omenire turbată, oprește-te, întoarce-te la Dumnezeu, Creatorul tău, pentru că te poate strivi în orice clipă.

Dragostea Lui a fost mare, a suferit când Fiul Său era batjocorit și răstignit, noi toți ne-am purtat cu dispreț față de El, iar Dumnezeu a tăcut. Acum ne amintește cât de mici și neputincioși suntem.

Teme-te de Dumnezeu și aleargă la El.

9. Israele, încrede-te în Domnul! El este ajutorul şi scutul lor.
(Psalmii 115:9, VDCC)

5. Eu sunt Domnul, şi nu mai este altul; afară de Mine, nu este Dumnezeu. Eu te-am încins înainte ca tu să Mă cunoşti,
6. ca să se ştie, de la răsăritul soarelui până la apusul soarelui, că, afară de Mine nu este Dumnezeu: Eu sunt Domnul, şi nu este altul.
7. Eu întocmesc lumina şi fac întunericul, Eu dau propăşirea şi aduc restriştea, Eu, Domnul, fac toate aceste lucruri.
(Isaia 45:5-7, VDCC)

Cum ne pregătim să întâmpinăm sărbătoarea de Paște? II

Mărturisește-ți păcatul lui Dumnezeu pentru că te iartă, nu la oameni, pentru că îți dau canon.

1.    Mărturisirea păcatelor se face la Dumnezeu, nu la duhovnic.

5. Atunci Ţi-am mărturisit păcatul meu şi nu mi-am ascuns fărădelegea. Am zis: „Îmi voi mărturisi Domnului fărădelegile!” (Oprire) Şi Tu ai iertat vina păcatului meu. (Psalmii 32:5, VDCC)

6. Zis-am: «Mărturisi-voi fărădelegea mea Domnului»; şi Tu ai iertat nelegiuirea păcatului meu. (Psalmii 31:6, VBOR)

2.    Dumnezeu te iartă fără să-ți dea canon.

47. De aceea îţi zic: Iertate sunt păcatele ei cele multe, căci mult a iubit. Iar cui se iartă puţin, puţin iubeşte.
48. Şi a zis ei: Iertate îţi sunt păcatele.
49. Şi au început cei ce şedeau împreună la masă să zică în sine: Cine este Acesta care iartă şi păcatele?
50. Iar către femeie a zis: Credinţa ta te-a mântuit; mergi în pace.
(Luca 7:47-50, VBOR)

3.    Omul nu te poate osândi, pentru că toți oamenii sunt păcătoși.

10. Atunci, S-a ridicat în sus; şi, când n-a mai văzut pe nimeni decât pe femeie, Isus i-a zis: „Femeie, unde sunt pârâşii tăi? Nimeni nu te-a osândit?”
11. „Nimeni, Doamne”, I-a răspuns ea. Şi Isus i-a zis: „Nici Eu nu te osândesc. Du-te şi să nu mai păcătuieşti.”) (Ioan 8:10-11, VDCC)

Vino la Domnul Isus și spune-i necazul, neputința, păcatul și lupta care o duci și El te va primi, te va lua în brațe.

11. El Îşi va paşte turma ca un Păstor, va lua mieii în braţe, îi va duce la sânul Lui şi va călăuzi blând oile care alăptează.
(Isaia 40:11, VDCC)

Cum ne pregătim să întâmpinăm sărbătoarea de Paște?

1.    Citește Biblia, ca să mergi pe calea plăcută lui Dumnezeu.

23. Domnul întăreşte paşii omului când Îi place calea lui;
(Psalmii 37:23, VDCC)

2.    Nu toate căile ce ți se par bune, sunt plăcute Domnului.

12. Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte.
(Proverbele 14:12, VDCC)

3.    Singura cale care duce la Dumnezeu este Domnul Isus Hristos.

6. Isus i-a zis: „Eu sunt Calea , Adevărul şi Viaţa . Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine. (Ioan 14:6, VDCC)

Este Domnul Isus calea după care te ghidezi ca să ajungi în cer?

Ea este singura, nu este alta, iar de crezi că sunt altele, acelea sunt false.

Trăind așa cum ne învață Dumnezeu, te vei bucura cu El veșnic.

Je m'en fiche! de Emanuel D. Florescu

  

Azi am primit prin poștă cartea „Je m'en fiche!”, de Emanuel D. Florescu – Eseuri filozofice și aforisme comentate.

Dacă cartea este cu eseuri filozofice, autorul Emanuel D. Florescu este un filozof și ce dacă mai sunt filozofi? Filozofii au fost și vor fi, dar Emanuel D. Florescu este un filozof creștin, dar este din mediul evenghelic.

A scris o carte tot în domeniul filozofiei: „Elogiul Înțelepciunii Divine”, cred că titlul spune mult, adică Emanuel D. Florescu este un creștin evanghelic, dar practicant. Îmi place cum sună, pentru că scrie din inima lui trăitoare și iubitoare față de Dumnezeu.

Cartea „Je m'en fiche!” de eseuri filozofice, nu este așa de grea ca să nu înțelegi, ci autorul spune că un pic de curiozitate să ai, citești și vine plăcerea cunoașterii, zic eu.

Ce este greu, cumpără cartea de la autor, este ieftină, vezi AICI și vei deveni mai cuminte.

Salutăm pe autor, apariția cărții, dar și a altor cărți scoase de sub tipar și apariția altora în viitor. Felicitări Emanuel D. Florescu și Bunul Dumnezeu să îți dea tot mai multă înțelepciune!

România – Comoara ascunsă, de Constantin Adorian

Se împlinesc 100 de ani de când fratele Adorian Constantin, Președintele Uniunii Baptiste Române, trimite o scrisoare de suflet către frații noștri din America, frați care s-au mobilizat și sunt mobilizați și acum. A fost publicată în Statele Unite ale Americii în anul 1921 și a avut un impact deosebit de bun. Fratele Adorian încheie cu fraza: „În România, într-adevăr există o comoară ascunsă, neștiută. Fraților, ajutați-ne să o descoperim!”

   Mai jos, redau textul în întregime:

„Pastor Constantin Adorian, Președintele Uniunii Baptiste Române, București, România.Domnul Worthington Evans, consultant financiar a declarat  într-un interviu: ,,România este o comoară îngropată câțiva metri sub pământ”. Această paralelă este una foarte exactă și sugestivă din mai multe puncte de vedere. Acei care au vizitat această țară, care îi știu frumusețile naturale și resursele bogate, pot să confirme opinia exprimată mai sus.România, care are o bogată istorie, a fost ,,paznic” la porțile Orientului; a fost punctul de întâlnire al Europei. Astăzi, după o lungă luptă, după suferințe care nu păreau să se termine, este o țară măreață și mai frumoasă ca niciodată cu resurse din abundență. România contemporană nouă este pregătită pentru orice fel de proiecte sau inițiative.Luptând de partea celor mai civilizate națiuni ale lumii, a apărat ideea de libertate. A intrat în bătaia gloanțelor pentru a-și elibera frații, plătind cu prețul vieții. Drept răsplată teritoriile țării au fost extinse, România intrând în rândurile marilor popoare iar acum este membră a Ligii Națiunilor, urmând ca în viitorul apropiat să coopereze la consolidarea drepturilor omului.Locuitorii României sunt cu aproximație 18.000.000, dintre care peste 13.000.000 sunt de naționalitate română. Majoritatea dintre aceștia sunt de religie ortodoxă, 14.000 sunt baptiști de naționalitate română și 5.000 baptiști de alte naționalități.Oamenii sunt asupriți și sub influența tradițiilor, dar tânjesc în străfundurile sufletelor lor după libertate.Odată cu lărgirea teritorială a României, odată cu noile, uriașele schimbări ce au loc aici, și în alte  țări, inevitabil apar o multitudine de probleme. Una dintre aceasta este aceea a libertăți religioase, care azi  se constituie prin ,,lupta” dintre cei mulți (mai degrabă dintre preoți) și cei mai puțini, dintre cel puternic  și cel slab, dintre acei care ocupă locuri de onoare în funcții sus-puse și acei care urmează calea lui Cristos. Acest conflict a început în același timp cu mărirea teritoriului țării. În scurt timp câțiva oameni (preoți) ai Bisericii de Stat au gândit că acum este timpul potrivit să profite de  circumstanțe în folosul lor și să dea lovitura de grație micuței noastre comunități de credincioși. În același timp prevăzând ceea ce va urma, am avut inițiativa de a scrie tuturor bisericilor noastre Baptiste, fie mari, fie mai restrânse din întreaga țară, uniți de o putere foarte mare și anume aceea de a lupta în continuare în numele Cuvântului Domnului.Guvernul actual, influențat de către preoții Bisericii de Stat, au emis decrete drastice împotriva noastră, considerând mișcarea Baptistă un real pericol pentru stat. Fiind foarte surprinși de aceste măsuri, am căutat să primim un răspuns de la Guvern, prezentându-ne înaintea lui printr-o delegație. Ni s-a răspuns că petiția noastră va fi prezentată înaintea Parlamentului pentru a fi dezbătută iar după aceea ni se va oferi dreptul (libertatea) de a ne exercita credința și de a ne ruga. Pe de altă parte, aproape toate bisericile noastre au fost închise (fără un motiv întemeiat) și în continuare rămân închise. Ceea ce a hotărât guvernul în secret este acest lucru: Mișcarea noastră baptistă să fie distrusă și să dispară de tot – această manevră fiind făcută sub influența Bisericii majoritare. Totuși, trebuie luate în considerare  următoarele realități, fapte:1. După marele război, poporul tânjește după libertate, astfel că sunt mai deschiși  spre  Evanghelie.2. Teritoriile anexate au o mare nevoie de preoți, deoarece mulți dintre ei au ocupat funcții publice sau alte servicii (de aici putem vedea moralitatea acestor oameni).3. Sosirea în țară a delegaților și a membrilor de comisii, cum ar fi Dr. Brooks, Dr. Rushbrooke  și Rev. Igrișan, care vestesc legături frățești și vorbesc despre ajutorul din America și Anglia, care se anunță în viitor.4. Conferințele care au avut loc cu ocazia vizitelor Dr. Gambrell, Dr. Mullins și Socaciu, au stârnit intense reacții (oameni de pretutindeni s-au bucurat, în timp ce preoții au turbat).5. Participarea delegației baptiste române la Conferința din Londra.6. Publicarea activităților noastre în ,,Farul Mântuirii” și alte foi, precum și împărțirea pe cuprinsul țării a unei scrisori trimisă de frații noștri Baptiști de sud, de peste ocean.Aici vom spicui din cuvântările fraților care ne-au vizitat:În timp ce se afla la București, Dr. Brooks  a spus într-un discurs: ,,În această țară văd mari oameni ai lui Dumnezeu.”Dr. J. H. Rushbrooke, care l-a acompaniat pe Dr. Brooks spune următoarele: ,,Capitala Angliei o salută pe cea a Marii Românii, pentru că astăzi din nou s-au întărit alianțe importante pentru viitorul acestei țări”, menționând faptul că în fruntea poporului englez stă un Baptist, și acela este Domnul Lloyd George.Dr. Gambrell după ce a vizitat o serie de biserici Baptiste din România a spus: ,,Prevăd că unii dintre cei mai mari  Baptiști de pe Pământ  se vor naște în România.”Dr. Mullins a vorbit despre tinerii noștri  cu multă bucurie fiind mai mult decât mulțumit  de cum au evoluat; el este cel care i-a încurajat și la Șiria a încălzit inimile tineretului, ale fraților și ale tuturor ascultătorilor, cărora le-a arătat, le-a dovedit  ceea ce se întâmplă cu un om atunci când devine Baptist. Cuvintele dânsului și ale lui Dr. Gambrell au pătruns până și la inima pretorului (funcționar al statului) care a fost de față și la sfârșit tremurând i-a salutat și a dat mâna cu ei.Acum, ca și concluzie:  Am amintit mai sus că putem într-adevăr considera că nu există nici un loc pe Pământ, în întreaga lume, mai potrivit ca în România în care roadele lucrării să fie așa de bogate. Ce ne dorim de la frații noștri și ce pot ei să facă pentru noi?1. Ei ar trebui să încerce să facă cunoscute intelectualilor principiile noastre Baptiste, cărora credința noastră li se pare a fi ciudată și necunoscută.2. Ei ar trebui să ne trimită măcar un bărbat foarte bine instruit  cu influență.3. Ar fi bine dacă ne-ar putea ajuta cât mai repede la instituirea unui seminar teologic.4. Ar trebui să ne fie trimis una sau două femei misionare, care ar putea să lucreze cu femeile și tinerele fete. Un număr considerabil de tineri așteaptă cu nerăbdare momentul în care să poată primi o educație cu adevărat creștină.5. Ei ar putea să ne ajute cu tipărirea de cărți, reviste, foi și la răspândirea literaturii noastre.6. Credem că o îmbunătățire în ceea ce privește salariile lucrătorilor noștri ar fi mai mult decât binevenită.Avem toată convingerea că frații noștri de peste ocean vor revărsa peste noi șuvoaie ale prieteniei și a ajutorului lor, așa  că îi asigurăm că în viitorul apropiat cuvintele domnilor Brooks și Gambrell  vor deveni realitate.În România, într-adevăr există o comoară ascunsă, neștiută. Fraților, ajutați-ne să o descoperim!”

Dugulescu Petru 1945 – 2008 din Chelmac

Fratele Petrică Dugulescu s-a născut în anul 1945 în localitatea Chelmac, județul Arad, din părinți baptiști.

În anul 1965 simte chemarea lui Dumnezeu și se hotărește să-L urmeze.

În anul 1969 s-a căsătorit cu sora Mărioara și Domnul i-a binecuvântat cu 4 copii: Ligia, Cristina, Cristian și Eunice.

În anul 1974 termină studiile teologice la Seminarul Teologic Baptist din București  împreună cu încă 11 studenți.

În ziua de 4 august 1974 este ordinat ca pastor la Biserica Creștină Baptistă din Hațeg pe care o păstorește până în anul 1985.

În anul 1985 fratele Petrică Dugulescu este ales ca pastor la Biserica Creștină Baptistă nr. 1 (Betel) din Timișoara. Autoritățile i-au pus tot felul de piedici, dar biserica nu a cedat și în ziua de 1 martie 1986 a avut loc serbarea de instalare a fratelui.

În perioada 1986 – 1989 construiește un nou locaș de închinare, care în ziua de 10 decembrie 1989 este inaugurat. Biserica a crescut mult în perioada cât a  fost pastor fratele Petrică, ajungând la 800 de credincioși.

A luat parte la evenimentele care au dus la căderea comunismului din decembrie 1989 din Timișoara.

În anul 1990 fratele Petrică Dugulescu a fondat asociația de caritate „Isus Speranța României” care se ocupa de copiii străzi.

Poetul Ioan Alexandru l-a convins să candideze ca deputat și așa ajunge deputat de Timiș în parlamentul României între anii 1992 – 2000 având două mandate.

În anul 1992 a înființat Casa „Frații lui Onisim” care avea grijă de copiii orfani.

În ziua de 2 ianuarie 2003 a început seria de studii Biblice „Creștini sau ucenici?” studii inspirate din cartea Faptele Apostolilor.

A fost o persoană carismatică, făcându-se remarcat indiferent ce făcea, fie că predica, scria poezii sau în viața de zi cu zi. A scris multe poezii, dintre care  unele au fost publicate în timpul comunismului în revista Îndrumătorul Creștin Baptist. Fratele Petrică le-a adunat pe toate acestea în mai multe volume precum: „Călătorii Enigmatici”, „Sunetul anilor” și altele. A fost un spirit energic căutând în permanență să facă cât mai multe pentru semenii lui și în numele lui Dumnezeu călăuzit fiind de Duhul Sfânt.

În ziua de 3 ianuarie 2008 Domnul își cheamă acasă slujitorul Său harnic de pe ogorul Evangheliei.

Surse

Ioan Bunaciu

Îndrumătorul Creștin Baptist

O istorie a Adunărilor Creştine după Evanghelie din România, de Bogdan Emanuel Răduț

Prezi

nt cu plăcere cartea:

„O istorie a Adunărilor Creştine după Evanghelie din România de Bogdan Emanuel Răduț”

De la începuturile europene la Marea Unire (1817-1918), Editura Sitech, Craiova, 134 pagini (format academic).

Este un tânăr plin de zel, care prețuiește patrimoniul creștin și-l promovează, interesat de istorie, dar nu numai, a scris multe cărți pentru tineri, dar și comentarii.

A scris cărți pe teme istorice și împreună cu istoricul dr. Marius Silveșan.

Planul fratelui este următorul: „Cu ajutorul Domnului îmi doresc să fie un proiect care va continua cu alte volume.”

Eu, ca un bătrân, îi doresc succes deplin să scrie pentru slava Domnului și Gloria Sfântului său Nume.

Felicitări fiule și Domnul să îți dea putere și să te ocrotească!

Martin Issler 1853 – 1939, din Cataloi

Fratele Martin Issler s-a născut în ziua 28 octombrie 1853 în localitatea Lichtantal, Basarabia, fiind fiul lui Konrad Issler și Luise Mallach. A fost un bun cizmar, iar apoi s-a axat pe agricultură.

În ziua de 24 februarie 1991  Fratele Martin Issler se căsătorește în Cataloi, județul Tulcea, cu sora Anna Liebig, născută în ziua de 28 februarie 1872, aceasta fiind a doua soție. Prima soție, Elisabeth Wagner, a murit în ziua de 20 octombrie 1890, la Cataloi.

Familia germană Issler din Cataloi, se încuscrește cu familia rusă Grenaderov de la Tulcea prin Leon Grenaderov, care se căsătorește cu Ana Issler. Această încuscrire prinde și familia Sezonovilor.

În ziua de 21 mai 1876 este botezat de Ludwig Liebig. Având pe inimă lucrarea Domnului,   face un pas mai departe și acceptă să fie ordinat în ziua de 24 septembrie 1884 ca păstor baptist la Biserica Creștină Baptistă de limba germană din Cataloi.

În anul 1899 acceptă să slujească ca păstor la două biserici de lângă Odessa, unde a stat până în anul 1909, când s-a întors în localitatea Cataloi. Aici lucrează cu credincioșie până în anul 1929, când iese la pensie.

În anul 1939 fratele  Martin Issler este chemat acasă la Domnul ca să fie pentru totdeauna în veșnicia eternă cu Dumnezeu și cu sfinții săi.

Surse:

Larisa Grenaderov, nepoata  fratelui Martin Issler

Mihai Ciucă

Moraru Gavrilă 1898 – 1964, din Cermei

Fratele Moraru Gavrilă s-a născut în ziua de 28 februarie 1898 în localitatea Cermei, județul Arad. Părinții se numeau Găvrilă și Maria, de naționalitate română.

În anul 1920 este încorporat de Centrul de recrutare Cluj, la Compania 6 sanitară, rămânând la vatră cu gradul de sergent.

 În anul 1922 aude Evanghelia, într-o seară de evanghelizare din cartierul Mănăștur din Cluj și ia decizia să fie botezat  în orașul Cluj, fiind botezat de către fratele păstor Pop Karol.

În ziua de 11 august 1928 se căsătorește cu sora Ana, născută Cornea, care era la Școala de Fete din București. Căsătoria religioasă este ținută la Biserica Creștină  Baptistă din Cluj Mănăștur, de către frații păstori: Ioan Dan şi Vasile Toderaș.  Domnul le dă patru copii: Elvira născută în 1929 în localitatea Cermei, Bloudiva (așa am înțeles) 1930 la Timișoara, Gheorghe 1932 la Șiria și Augustin 1935 la Cluj.

În anul 1928 termină 4 ani la Seminarul Teologic Baptist din București, promoția a III- a.

În anul 1928 fratele Moraru Gavrilă este ordinat de către frații: Ioan Popa președintele Uniunii Baptiste și Avram Oală, păstorul din Gurba, pentru Biserica Creștină Baptistă din Cermei, înființată în anul 1900.

A lucrat în cercul de biserici Cermei 1927-1930, Pâncota - Mişca 1930-1933, Șiria 1932-1934. Fiindcă biserica nu-i putea asigura salar, fratele muncea cu ziua la frații mai înstăriți din biserică.

În anul 1934 s-a mutata la Cluj, dar aici nu a lucrat ca păstor, ci a fost activ la școala biblică, unde avea un dar deosebit de la Domnul pentru a preda și era o mare plăcere să-l asculți. Aici, la Cluj, face o școală de laboranți și  lucrează la Institutul Pasteur, unde contribuie la dezvoltarea Institutului prin mai multe invenții.

Fratele a avut şi o implicare activă în cadrul Uniunii Tineretului Baptist, fiind vicepreședinte şi în cadrul Comunității Baptiste de Cluj, fiind secretar.

După o viață în care a fost foarte activ pe ogorul Evangheliei, la vârsta de 66 de ani, în anul 1964 este chemat acasă de Stăpânul său pe care l-a slujit cu mare credincioșie.

A fost un bun organizator şi conducea cu o deosebită măiestrie ora biblică. Fratele Moraru Gavrilă a fost un om de înaltă ținută morală și spirituală, un exemplu de credințiă pentru cei din jur.

Surse:

Lidia Căpușan

Stoica Daniel

Arhive

Glasul Tineretului Baptist

1927 pe când erau studenți