Fratele Fânață
este un frate cu o istorie scurtă în poporul baptist, după informațiile ce le
am la această dată. Dacă știe cineva mai multe înformații, să mi le comunice,
pentru a întregi biografia. Aici trebuie să mulțumesc și fratelui Sima Handra,
care m-a ajutat cu câteva înformații, pentru că l-a cunoscut personal.
Fratele Fânață
Teodor se naște în jurul anului 1900 și pleacă în veșnicie în jurul anului
1970.
Apare în
istoria baptistă în anul 1929, când calculează mediile împreună cu fratele
Teodor Dârlea la „Primul Concurs Muzical Baptist”, ținut la Bonțești în zilele 26
– 30 noiembrie 1929. Tot această sursă ne spune că fratele era „Secretar
regional”.
În anul 1930,
cu ocazia Conferinței Regionale din Arad, care a fost stabilită în zilele de 1
– 5 octombrie 1930, toate bisericile trebuiau să anunțe delegații la fraatele Fânață
Teodor, Arad Calea Bihorului 13, pentru a asigura găzduirea.
Fânață
Teodor a fost secretarul Comunității de
Arad, înainte de anul 1931 și se pare și după această dată.
A fost
redactot responsabil la revista „Glasul Adevărului”, care a funcționat doar un
an, 1932.
Fiind un om
înstărit, fratele fondează în luna octombrie 1933 revista „Pacea”, care era „Organ
Oficial al Uniunii Bisericilor Baptiste din România”.
Marea
Adunare Generală a Comunității Bisericilor Baptiste Române de Arad, ținută în
ziua de 28 decembrie 1934, declară pe Ioan Socaciu președinte de onoare. Pe
fratele Ioan Ungureanu l-a ales cu unanimitate ca președinte și pe fratele
Teodor Fânață, secretar executiv.
În zilele de
26 – 28 septembrie 1935, s-au întâlnit mai mulți frați din diferitele grupări,
în vederea realizării unei uniri durabile și fratele Teodor Fânață a făcut
parte din acest comitet de unire și au dus la bun sfârșit unirea baptiștilor.
În anul 1936
cade prizonier în Ungaria. În ziua de 15 mai 1936 pleacă pentru 3 zile în
Ungaria, unde este arestat și condamnat la 7 ani de închisoare. Fratele Fânață
a plecat împreună cu fratele Ioan Ungureanu, scopul plecării lor în Ungaria nu
a fost cunoscut nici de cei mai apropiați, cum ar fi frații de la redacția
revistei „Pacea”, unde era redactor. În anul 1938 frații de la revista „Pacea”
anunță că fratele Fânață și Ungureanu sunt închiși la o închisoare din
Budapesta. Soțiile lor au reușit să-i vadă cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, în
1937. Frații salută frățietatea din România cu Coloseni 4: 3,4. Totodată se
face apel pentru a sprijini financiar aceste două familii pentru acoperirea
cheltuielilor.
Pe data de
11 mai 1938, frații de la redacția revistei „Pacea”, primesc o scrisoare prin
care anunță că sunt bine și că din banii donați de frățietate au putut plăti un
avocat ca să se reia procesul. Frații sunt sfătuiți să ajute cele două familii.
Pe întreg anul 1938, unii frați au trimis ajutor în bani pentru cele două
familii. În ziua de 10 februarie 1938, cei doi frați salută frățietatea, îndemnându-o
să stăruiască în rugăciuni și să citească: Fapte 20: 18-20, Proverbe 15: 22,
Matei 5: 11-12, fapte 5: 41 și Fapte 2: 41. Le mulțumesc acelor frați care le-au ajutata familia.
Cei doi
frați au fost eliberați la intervenția română, printr-un schimb de deținuți
politici care a avut loc după Anul Nou din 1942. Din acest moment nu mai găsim
înformați, despre fratele Fâneață, ci doar două reviste din anul 1942: „Unirea”
de la Blaj și „Biserica și Școala”, ne spun că fratele Ungureanu Ioan revine
înapoi la Biserica Ortodoxă, fratele Fânață rămâne simplu membru în Biserica Baptistă.
Acest lucru este adeverit de fratele Sima.
A fost un
bun poet, desi nu am găsit o carte de poezii, semnată Fânață Teodor, câteva
poezii apar în revistele vremii.
Pentru
tineret și cei interesați, fratele a inițiat rubrica „Cuvinte Încrucișate”.
A fost
căsătorit cu sora Elena și au avut 3 copii.
În anul 1932
a scris o carte foarte importantă „Câteva Noţiuni de Administraţie și
Instrucție Civică” pentru folosul cetățeanului roman, cu preţul de 20 lei buc.
În această carte sunt aduse la zi toate informațiile
despre legile și reglementările în vigoare până la anul 1931. Fratele promite
că va completa informațiile într-o nouă ediție, ca frații să fie la curent cu legislația, dar
nu a mai apărut o altă ediție pe această temă.
Surse:
Sima Handra
Farul Mântuirii
Glasul
Adevărului
Glasul
Tineretului Baptist
Pacea
Unirea
Foarte interesant! Ceva totuși este în neregulă cu acel tablou al Comunității de Arad. În perioada 1930-1946, Simion Voia a fost pastor la Brăila. Fără absolut vreun dubiu. Nu avea cum să fie în Comitetul de conducere al Comunității de Arad. Abia în toamna anului 1946 s-a mutat la Șiria, unde a fost pastor în continuare. Și poza îl reprezintă pe el, nu a existau un alt Simion Voia.
RăspundețiȘtergereMulțumesc de intervenție. Despre fratele Simion Voia, voi scrie azi, dacă ați amintit de dumnealui. Colajul este făcut în timpul comunismului și frații au considerat de cuviință să-l afișeze din respect, pentru că a fost un fiu al zonei Aradului.
RăspundețiȘtergereAștept cu interes! Voia probabil era potrivit pentru următorul tablou, cel din 45-55.
RăspundețiȘtergere