Brusturean Dumitru, 1905-1997 din Gălpâia

 Scriind istoria Bisericii Baptiste din Cuceu, am avut nevoie de biografia fratelui Brusturean Dumitru, pentru că a fost păstor și în Cuceu. Am apelat la fratele Nelu Pastor, care este păstorul Bisericii Baptiste unde s-a născut fratele. Fr. Nelu mi-a dat o adevărată comoară despre acest frate, pe care noi l-am știut ca fr. Mitrofan Brusturean, dar numele este Dumitru. Fratele Dumitru și-a pus mâinile la ordinarea fratelui Nelu.

Mulțumesc fr. păstor Nelu Pastor pentru osteneală și înțelegere.

Dumnezeu să fie slăvit pentru o așa viață model.

Brusturean Dumitru s-a  născut în satul Gălpâia, judeţul Sălaj , la 22 septembrie 1905.

Din copilărie a îndrăgit închinarea, dar neavând pe cineva care să^_l ajute în a-l cunoaşte pe Dumnezeu, eforturile lui personale au fost zadarnice. Cu toate acestea Dumnezeu n-a întârziat să i se descopere și în anul 1926 fiind plecat la muncă în Craiova, acolo a întâlnit un grup de fraţi baptişti din Cermei, judeţul Arad. Împreuna cu aceşti fraţi a avut părtășie și a vizitat Biserica Baptistă din Craiova, de pe strada Târgului.

In anul 1927 a fost încorporat în armată neapucând să încheie un legământ cu Dumnezeu. Întors acasă, din anul 1930 a început sa frecventeze cu regularitate programele bisericilor baptiste din satele învecinate, Jac și Brusturi. In anii următori a cerut să fie botezat, dar n-a putut fi din pricina reglementărilor care existau atunci și care nu permiteau părăsirea Bisericii Ortodoxe și trecerea la o altă credinţă.

Cu toate acestea în anul 1932 și-a deschis casa lui, unde fraţii din bisericile mai sus menţionate au deschis o misiune baptistă în satul Gălpâia. Dar prigoanele nu s-au lăsat prea mult aşteptate, deoarece preotul din sat a chemat jandarmii pentru a-i împrăștia pe grupul de credincioşi, dar efectul acestui gest a condus la consolidarea grupului de credincioşi în această localitate.

În anii următori fratele Brusturean se duce să caute de lucru în vechiul regat, la mină, în Comănești, unde a stat câtva timp, iar după aceea a plecat la București. Aici frecventează bisericile baptiste și îl cunoaşte personal pe fratele Constantin Adorean.

În anul l936 se întoarce acasă și după lungi și insistente demersuri primeşte dovada plecării din Cultul Ortodox. Imediat după aceasta este botezat împreună cu alți trei fraţi din Gălpâia, botezul este ținut la Jac, în Valea Agrijului, iar în 1937 este botezată și soţia lui, Veronica.

În anii următori, datorită dragostei și râvnei pe care o avea pentru propovăduirea Evangheliei, este ordinat ca evanghelist în bisericile din judeţul Sălaj , colaborând cu fraţii pastori: Mastan Gheorghe din Jac și Bălănean Ioan din Jibou.

In perioada în care a fost evanghelist și ulterior păstor a avut parte de suferinţe din partea autorităților, atât înainte de al Doilea Război Mondial, cât și după acesta.

Astfel că la 21 MAI 1937 este chemat împreună cu Mastan Gheorghe  din Jac și Marian  Vasile din Brebi, alături de mulţi credincioşi baptişti, la Prefectura Judeţului Sălaj de către colonelul Petrescu, prefectul județului, unde au fost bătuţi și persecutaţi, cerânduli-se să-și facă cruce și să se lepede de credinţă, dar n-au făcut-o, dimpotrivă s-au întărit în credinţă. În acelaşi timp prigoana a atins și familia, astfel că la moartea copilului de un an, i-a fost interzisă înmormântarea în cimitirul satului Gălpâia, fiind trimis să-l înmormânteze în cimitirul baptist din Jac.

Fratele Brusturean n-a acceptat lucrul acesta și i-a săpat groapa pentru a-l înmormânta, dar a fost astupata din ordinul preotului. Aceeași soartă a avut-o și cea dea doua groapă, de abia în a treia groapă care a fost săpată într-un alt loc în sat, în afara cimitirului și în urma unei hotărâri judecătoreşti a putut să-și înmormânteze copilul.

In perioada de după război, fiind păstor și slujind cu Evanghelia în mai multe localități și anume şaptesprezece, începând din Bogdana și până în Deleni spre Cehul-Silvaniei, a avut parte și de bucurii, dar și de suferinţe .

Astfel că pe lângă interogatoriile de „la securitate, a mai avut și alte incidente cu conducătorii regimului comunist, dintre acestea am vrea să menţionăm câteva:

Prin anii 1950 a fost organizat un botez la Brusturi, la care a participat fratele Dan Ioan,  preşedintele Comunităţii Baptiste de Cluj, împreună cu alți membri din conducere.

La acest botez a venit și activistul de partid de la Jibou, care s-a înțeles cu paznicul de la tauri (C.A.P.) și în timpul botezului s-a dezlegat un taur și a fost îndreptat spre publicul care asista la botez, lucrul acesta a produs frica în popor și sora Bercean  Maria a căzut la pământ leșinată.

Tot în aceiași perioadă, până în 1960 (deoarece după aceea nu s-a mai dat voie să se facă botezuri la râu) s-au mai organizat la Creaca, Brebi și Cuceu, unde inspectorii de culte au adus și Caravana (autobuz cu stație pentru a pune muzica populară să cânte) cu scopul de a produce tulburare și a stingheri lucrarea lui Dumnezeu.

Dar întotdeauna Dumnezeu  a anihilat forţele celui rău și lucrarea s-a putut desfășura bine.

Astfel că la Creaca, în ultimul moment, fraţii au decis schimbarea locului de botez pe cursul râului, unde Caravana n-a mai avut acces și în felul acesta s-a putut desfășura lucrarea în condiţii bune.

La Brebi, cu ocazia unui botez a intervenit Dumnezeu în mod cu totul deosebit, prin faptul că înainte de începerea botezului, caravana a fost atinsă de un fulger și astfel lucrarea s-a putut face în condiţii bune. La Cuceu, cu ocazia unui botez erau prezenţi inspectorul și caravana, în această situație fratele Brusturean s-a dus la inspector și i-a zis "Acuma ce rost are, că ați adus-o aici lângă Biserică?" Dumnezeu l-a cercetat pe omul acesta, care s-a dus la cei de la caravană și le-a spus următoarele:„măi oameni, eu am venit din Zalău aici să nu se adune lume multă și voi o adunaţi cu muzica. Mergeţi cu ea la Biserica Ortodoxa și puneți-o acolo să cânte, să vină oamenii acolo să asculte". Oamenii au rămas la botez și lucrarea s-a desfășurat bine. Ar mai fi și alte lucruri de consemnat, dar Dumnezeu le va răsplăti pe toate. A colaborat bine cu fratele păstor TALOS ALEXA din Jibou și Cucuian Teodor din Păușa și cu alți fraţi contemporani cu el.

Ieşit la pensie, el a înțeles că trăieşte din jertfa fraţilor și a continuat cu aceeași credincioșie să slujească Biserica Domnului ISUS.

A cumpărat pe banii lui proprii, o casă în satul natal, pe care a transformat-o în casă de rugăciune și a donat-o Bisericii Baptiste.

A trăit 92 de ani și aproape o lună , Dumnezeu i-a păstrat luciditatea și concepţia sănătoasă despre mântuire și viața veşnică, până în ultima zi și a păstrat vigoarea și-a dat sfaturi înțelepte.

(S-a ocupat cu stupăritul, din 1936 până în 18 octombrie 1997, cu doua zile înainte de a muri le-a vândut).

La 20 octombrie 1997, în zorii zilei, după o noapte grea de suferinţă, a coborât din pat și în timp ce se ruga, Dmnezeu l-a chemat acasă la El în veşnicie. Pe 23 Octombrie 1997 a avut loc înmormântarea, la care a participat fratele Vasile Tămaș, preşedintele Comunităţi Baptiste Cluj, împreună cu alți fraţi păstori din Sălaj : Nelu Pastor, păstorul Bisericii, MARIN MORAR, CORNEL ARDELEAN, IOAN CIUPE, CALIN TALOS, TEOFIL MIHOC, VALER TAMAS, LEONTIN TAMAS și alți fraţi lucrători. Cu aceasta ocazie a fost evocată lucrarea lui Dumnezeu în viața acestui frate și implicit lucrarea pe care a făcut-o el , a fost o bună ocazie de propovăduire a Evangheliei și de glorificare a Numelui lui Dumnezeu. (2Timotei 4;7-8)

Întocmit de fratele păstor:  IOAN PASTOR, Cercul de biserici; JAC, SALAJ

1993

 

 

Comunicat către toți cei ce scriu istorie baptistă

Cu ajutorul bunului Dumnezeu și prin binecuvântarea Lui, în zilele de 30 și 31 martie 2018 la Caransebeș va avea loc Conferința Națională a Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România. Un eveniment important în viața poporului baptist, ținând cont că prima Conferință baptistă a avut loc acum 125 de ani, în anul 1893, când baptiștii s-au întâlnit în două Conferințe la Salonta și Oradea.

Tema Conferinței este: „Doctrina despre Persoana și lucrarea Duhului Sfânt”.

Pe lângă această Conferință, ar fi și o bună ocazie să ne întâlnim și noi cei ce suntem implicați în scrierea istoriei baptiste.

De aceea vă invit cu mult drag să veniți să ne cunoaștem mai bine, să discutăm despre această lucrare și să lucrăm împreună la acest proiect minunat.

Prin ajutorul Domnului și-au anunțat participarea următorii frați:

1.      Vasile Bel din Rohia

2.      Daniel Stoica din Ineu de Arad

3.      Emanuel Jurcoi din Covăsânț

4.      Alexandru Terlea din Hațeg

Frații care doresc să participe, dar nu pot sunt:

1.      Dr. Marius Silveșan din București

2.      Mihai Ciucă din Brăila

3.      Marius Cimpoaie din Timișoara

Pe toți care aveți pe inimă și nu vă cunosc, vă rog să  veniți și ne vom sfătui împreună, pentru Slava și Gloria lui Dumnezeu și pentru binele poporului nostru baptist.

37. Căci, în această privinţă, este adevărată zicerea: ‘Unul seamănă, iar altul seceră.’
38. Eu v-am trimis să seceraţi acolo unde nu voi v-aţi ostenit; alţii s-au ostenit, şi voi aţi intrat în osteneala lor.”
(Ioan 4:37-38, VDCC)

58. De aceea, preaiubiţii mei fraţi, fiţi tari, neclintiţi, sporiţi totdeauna în lucrul Domnului, căci ştiţi că osteneala voastră în Domnul nu este zadarnică.
(1 Corinteni 15:58, VDCC)

Isus Cristos Domnul, Dumnezeu

Am prezentat sâmbăta trecută, vezi aici articolul: „Isus Cristos Domnul, Om” și astăzi vin să prezint pe Isus Cristos Domnul, Dumnezeu.

Isus Cristos Domnul, Dumnezeu, este ființa cea mai complexă care a generat mii de dezbateri, multe nedumeriri, multă neputință, dar El este real, există și ne cheamă la El. Este ființa cea mai sensibilă care aude cele mai mici suspine ale noastre, doar să ne uităm la El, să venim la El. Este unica ființă care ne dorește binele cel mai înalt, binele suprem.     

Fă-ți timp pentru ca să stai de vorbă cu El, El are suficient timp să stea de vorbă cu tine, cu noi cu toți, oricât de mulți am fi, pe toți ne ascultă, la toți ne dă un răspuns.

Suntem familiari cu ce scrie în toate cele patru Evanghelii, de felul cum s-au comportat oamenii și mai ales conducătorii religioși, dar și cei politici, cu Domnul Isus.

Trecătorii îşi băteau joc de El, dădeau din cap şi ziceau: „Tu, care strici Templul şi-l zideşti la loc în trei zile, mântuieşte-Te pe Tine Însuţi! Dacă eşti Tu Fiul lui Dumnezeu, coboară-Te de pe cruce!” Preoţii cei mai de seamă, împreună cu cărturarii şi bătrânii, îşi băteau şi ei joc de El şi ziceau: „Pe alţii i-a mântuit, iar pe Sine nu Se poate mântui! Dacă este El Împăratul lui Israel, să Se coboare acum de pe cruce şi vom crede în El! S-a încrezut în Dumnezeu: să-L scape acum Dumnezeu, dacă-L iubeşte. Căci a zis: ‘Eu sunt Fiul lui Dumnezeu!’” Tâlharii care erau răstigniţi împreună cu El Îi aruncau aceleaşi cuvinte de batjocură. (Matei 27:39-44)

Suntem de asemenea familiari cu felul cum Domnul Isus s-a purtat cu oamenii, atitudinea Lui, cuvintele Lui și dragostea arătată față de toți care strigau la moarte, față de capii religioși care manipulau masele și i-au cerut condamnarea la moarte.

Când au ajuns la locul numit „Căpăţâna”, L-au răstignit acolo, pe El şi pe făcătorii de rele: unul la dreapta şi altul la stânga. Isus zicea: „Tată, iartă-i , căci nu ştiu ce fac!” Ei şi-au împărţit hainele Lui între ei, trăgând la sorţi. (Luca 23:33-34)

Câtă diferență în gândire, purtare, practică, acțiune și felul de abordare.

Vedem la Domnul Isus cât este de frumos, frumusețea Lui lăuntrică, noblețea Lui de Împărat, strălucirea smereniei Lui, atitudinea Lui de Dumnezeu, nu a distrus totul, ca urmare a revărsării de răutate, ci a zis:   „Tată, iartă-i , căci nu ştiu ce fac!”

I. Aceste cuvinte dovedesc că Isus Cristos Domnul, este Dumnezeu.

Pentru că nici o ființă umană nu putea în acele împrejurări să spună așa ceva.

Pentru că nici o ființă umană nu putea în acele împrejurări să facă așa ceva.

Pentru că nici o ființă umană nu putea în acele împrejurări să gândească așa ceva.

Domnul Isus a dovedit că nu este din această lume și că nu aparține lumii acesteia, ci este de la Dumnezeu și din lumea lui Dumnezeu.

Biblia spune să ne înarmăm cu gândirea Domnului Isus.

1. Astfel dar, fiindcă Hristos a pătimit în trup, înarmaţi-vă şi voi cu acelaşi fel de gândire. Căci Cel ce a pătimit în trup a sfârşit-o cu păcatul; (1 Petru 4:1, VDCC)

Când Domnul Isus era pe cruce răstignit și oamenii își băteau joc de El, când și-a dat duhul  s-a întâmplat un fenomen îngrozitor:

45. De la ceasul al şaselea până la ceasul al nouălea s-a făcut întuneric peste toată ţara. (Matei 27:45, VDCC)

50. Isus a strigat iarăşi cu glas tare şi Şi-a dat duhul. (Matei 27:50, VDCC)

51. Şi îndată, perdeaua dinăuntrul Templului s-a rupt în două, de sus până jos, pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat,
52. mormintele s-au deschis şi multe trupuri ale sfinţilor care muriseră au înviat. (Matei 27:51-52, VDCC)

II. Acest moment dovedește că Isus Cristos Domnul, este Dumnezeu.

Isus Cristos Domnul este Dumnezeul acela care atunci când vine, se despică stâncile.

11. Domnul i-a zis: „Ieşi şi stai pe munte înaintea Domnului!” Şi iată că Domnul a trecut pe lângă peşteră. Şi înaintea Domnului a trecut un vânt tare şi puternic, care despica munţii şi sfărâma stâncile. Domnul nu era în vântul acela. Şi, după vânt, a venit un cutremur de pământ. Domnul nu era în cutremurul de pământ.
12. Şi după cutremurul de pământ, a venit un foc. Domnul nu era în focul acela. Şi după foc, a venit un susur blând şi subţire.
13. Când l-a auzit, Ilie şi-a acoperit faţa cu mantaua, a ieşit şi a stat la gura peşterii. Şi un glas i-a vorbit zicând: „Ce faci tu aici, Ilie?” (1 Împăraţi 19:11-13, VDCC)

Isus Cristos Domnul este Dumnezeul acela care s-a arătat pe muntele Sinai și oamenii au zis lui Moise:

18. Tot poporul auzea tunetele şi sunetul trâmbiţei şi vedea flăcările muntelui care fumega. La priveliştea aceasta, poporul tremura şi stătea în depărtare.
19. Ei au zis lui Moise: „Vorbeşte-ne tu însuţi, şi te vom asculta, dar să nu ne mai vorbească Dumnezeu, ca să nu murim.”  (Exodul 20:18-19, VDCC)

Isus Cristos Domnul este Dumnezeul acela care este mai presus de ce s-au apropiat evreii, în vechiul Testament.

Moise era îngrozit: Şi priveliştea aceea era aşa de înfricoşătoare încât Moise a zis: „Sunt îngrozit şi tremur!”). (Evrei 12:21, VDCC)

Noi ne-am apropiat de ceva cu mult mai înalt.

22. Ci v-aţi apropiat de muntele Sionului, de cetatea Dumnezeului celui viu, Ierusalimul ceresc, de zecile de mii, de adunarea în sărbătoare a îngerilor,
23. de Biserica celor întâi născuţi, care sunt scrişi în ceruri, de Dumnezeu, Judecătorul tuturor, de duhurile celor neprihăniţi, făcuţi desăvârşiţi,
24. de Isus, Mijlocitorul legământului celui nou, şi de sângele stropirii, care vorbeşte mai bine decât sângele lui Abel. (Evrei 12:22-24, VDCC)

De aceea avem un avertisment și mai înalt și mai cutremurător ca cei din vechiul Israel.

25. Luaţi seama ca nu cumva să nu voiţi să ascultaţi pe Cel ce vă vorbeşte! Căci dacă n-au scăpat cei ce n-au vrut să asculte pe Cel ce vorbea pe pământ, cu atât mai mult nu vom scăpa noi dacă ne întoarcem de la Cel ce vorbeşte din ceruri,
26. al cărui glas a clătinat atunci pământul şi care acum a făcut făgăduinţa aceasta: „Voi mai clătina încă o dată nu numai pământul, ci şi cerul.”
(Evrei 12:25-26, VDCC)

III. Faptul că nu suntem nimiciți în fața gloriei maiestoase a lui Dumnezeu, dovedește că Isus Cristos Domnul este Dumnezeu, Emanuel.

Dumnezeu i-a pregătit Domnului Isus un trup, prin care să se poată apropia de noi și să nu ne distrugă perfecțiunea sfințeniei lui Dumnezeu.

5. De aceea, când intră în lume, El zice: „Tu n-ai voit nici jertfă, nici prinos, ci Mi-ai pregătit un trup;
6. n-ai primit nici arderi-de-tot, nici jertfe pentru păcat.
7. Atunci am zis: ‘Iată-Mă (în sulul cărţii este scris despre Mine), vin să fac voia Ta, Dumnezeule!’” (Evrei 10:5-7, VDCC)

Dumnezeu i-a pregătit Domnului Isus un trup prin care să se poată apropia de noi și să fim mântuiți.

Dumnezeu i-a pregătit Domnului Isus un trup prin care să se poată apropia de noi și să găsim har.

16. Să ne apropiem dar cu deplină încredere de scaunul harului ca să căpătăm îndurare şi să găsim har, pentru ca să fim ajutaţi la vreme de nevoie.
(Evrei 4:16, VDCC)

Acesta este Isus Cristos Domnul, Dumnezeu de care te poți apropia și nu se întâmplă ce s-a întâmplat în trecut.

Te poți apropia cum vrei, dar totuși calitatea nu i s-a diminuat, ci a crescut și te cheamă la El ca să fii mântuit și să te ajute la vreme de necaz.

Ce bun și minunat Dumnezeu avem!

Slăvit să-i fie Numele în veci!