Adunarea Sfinților de Dr. Octavian Caius Obeada

 

Cu mare plăcere și dragoste anunț apariția unei cărți ce aparține unui domeniu al Teologiei mai puțin cercetat, care se numește „Apologetică”. Această lucrare extraordinară o recomand cu multă căldură, deoarece este scrisă cu scopul de a ne cunoaște originile adunărilor noastre.

Mulțumesc Domnului pentru că a venit momentul în care, și în spațiul nostru Românesc apar cărți de apologetică scrise de un frate român. Cartea  „Adunarea Sfinților” este prima dintr-o trilogie de apologetică gândită de fratele Dr. Octavian Caius Obeada. „Adunarea Sfinților” a văzut lumina tiparului în luna august a acestui an, 2021, cea de a doua este la tipar în curs de apariție și se numește:  „De ce sunt creștin?” iar cea de a treia ,,Apologetică și doctrine”, este într-un stadiu avansat de pregătire, aproape de a fi data la tipar.

,,Adunarea Sfinților” a apărut la editura „Risoprint”, Cluj-Napoca, 2021 și are 290 de pagini. Prefața este semnată de  Conf.univ.dr. Daniel Fodorean Decan – Institutul Teologic Baptist din București. De asemenea beneficiază de o recomandare din partea fratelui președinte al Uniunii, Viorel Iuga și Dr. Costel Ghioancă, pastor la biserica ,,Adonai” din București.

Cine este Dr. Octavian Caius Obeada?

Dr. Octavian Caius Obeada – este un apologet care de peste 20 de ani este implicat în explicarea și apărarea valorilor creștine. Apologetica este o ramură a teologiei care are ca scop principal apărarea religiei creștine prin intermediul argumentelor raționale și istorice așa cum au făcut-o apostolii, mai târziu apologeții fiecărui secol. Pe o linie clasică, probatorie, dr. Caius Obeada atestă existența lui Dumnezeu, divinitatea lui Isus și încrederea pe care noi, ca și creștini o avem în Biblie, ca Unicul Cuvânt al lui Dumnezeu.

Dr. Obeada și-a început studiile superioare la Delhi College (Associate Degree in Nursing), continuându-și-le la Hartwick College unde a absolvit fiind licențiat în Științe/Asistență medicală. Dorindu-și să cunoască cât mai multe și să se perfecționeze, a urmat studiile universitare la prestigioasa Universitate de stat din Bighamton, New York (Universitatea de stat Binghamton din New York este o universitate de cercetare). În cadrul acesteia a obținut masteratul și doctoratul în ,,Nursing Practice”, specialitatea „medicină de urgenţă.”  

Din 2002, apologetul Dr. Caius Obeada este fondatorul misiunii educative ,,Vox Dei Ministries”, lansând prima bibliotecă creștină în format online, care a inclus și prima ediție tipărită online a Bibliei. În 2003 a lansat publicația online de apologetică denumită „ Publicația de Apologetică.” Totodată au fost lansate o serie de programe video online cu emisiuni bazate pe tematici dintre cele mai variate și care stârnesc interesul iubitorilor de cunoaștere. Dintre acestea amintim: „Pe urmele înaintașilor noștri,”  „Anale Istorice”, ,,Apologetica” și altele la fel de informative și interesante.

Dr. Caius Obeada este autor şi cercetător independent în domeniile teologiei şi ale apologeticii, fondatorul Institutului de Apologetică ,,Vox Dei” precum și director/coordonator pentru Misiunea Apologetică „Reasonable Faith / Romanian Chapter” (Credința Rațională/Capitolul Românesc).

Duhul Sfânt persoană în plinătatea Dumnezeirii

 

Dumnezeu este ființa Supremă care nu are început, nici sfârșit, El a creat toate lucrurile și prin puterea Lui stau în ființă. Dumnezeu este Duh și cine se închină Lui, trebuie să I se închine în duh și adevăr. În același timp, Biblia ne vorbește despre Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul și Dumnezeu Duhul Sfânt, ca fiind trei persoane care formează o  unitate desăvârșită, numită Dumnezeire. Pentru că persoanele Sfintei Treimi sunt trei, dar este un singur Dumnezeu, o singură ființă, nu putem aprecia ușor complexitatea existenței acestui adevăr, mai ales că noi apreciem persoanele Sfintei Treimi, la persoana noastră de om.

      I.          Duhul Sfânt purcede, pornește de la Dumnezeu, dar este persoană distinctă în plinătatea Dumnezeirii.

1.    Domnul Isus vorbește despre El, adică este o persoană de gen masculin.

26. Când va veni Mângâietorul, pe care-L voi trimite de la Tatăl, adică Duhul adevărului, care purcede de la Tatăl, El va mărturisi despre Mine. (Ioan 15:26, VDCC)

13. Când va veni Mângâietorul, Duhul adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul, căci El nu va vorbi de la El, ci va vorbi tot ce va fi auzit şi vă va descoperi lucrurile viitoare.
14. El Mă va proslăvi pentru că va lua din ce este al Meu şi vă va descoperi. (Ioan 16:13-14)

 

2.    Domnul Isus în aceste 3 versete de mai sus, arată ce va face Duhul Sfânt.

a.     Îl va mărturisi, îl va face cunoscut pe Domnul Isus.

b.    Ne va călăuzi pe noi oamenii, în tot adevărul.

c.     Va vorbi tot ce a auzit de la Tată și Fiul.

d.    Va descoperi lucrurile viitoare.

e.    Îl va proslăvi pe Domnul Isus.

f.      Va lua din învățătura Domnului Isus și ne va descoperi.

Ca Duhul Sfânt să ne poată descoperi învățătura Domnului Isus, noi oamenii trebuie să o citim, să o învățăm și să o cunoaștem.

    II.          Duhul Sfânt este prezent ca persoană discrete, dar foarte activă înainte de a fi lumea și până azi.

1.    Înainte de creație, când totul era postiu și gol.

2. Pământul era pustiu şi gol; peste faţa adâncului de ape era întuneric, şi Duhul lui Dumnezeu Se mişca pe deasupra apelor. (Geneza 1:2, VDCC)

2.    În Vechiul Testament, Duhul Sfânt era prezent în oamenii credincioși și îi călăuzea pentru a face voia lui Dumnezeu.

3. L-am umplut cu Duhul lui Dumnezeu, i-am dat un duh de înţelepciune, pricepere şi ştiinţă pentru tot felul de lucrări, (Exodul 31:3, VDCC)

11. Nu mă lepăda de la Faţa Ta şi nu lua de la mine Duhul Tău cel Sfânt!
(Psalmii 51:11, VDCC)

3.    În Noul Testament și până azi, este prezent pe pământ, dar locuiește în acei oameni care au încheiat legământ prin botez, cu Dumnezeu.

38. „Pocăiţi-vă”, le-a zis Petru, „şi fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre; apoi veţi primi darul Sfântului Duh.
(Faptele apostolilor 2:38, VDCC)

 

  III.          Duhul Sfânt a fost alături de Domnul Isus în tot timpul trăirii Sale pe pământ.

Domnul Isus a venit și a trăit pe acest pământ, dar nu a fost lăsat singur. Prezența Tatălui și a Duhului Sfânt se vede deslușit în acest interval, de la concepere și înălțarea la cer.

1.    La conceperea Domnului Isus, ca Om.

34. Maria a zis îngerului: „Cum se va face lucrul acesta, fiindcă eu nu ştiu de bărbat?”
35. Îngerul i-a răspuns: „Duhul Sfânt Se va coborî peste tine, şi puterea Celui Preaînalt te va umbri. De aceea, Sfântul care Se va naşte din tine va fi chemat Fiul lui Dumnezeu. (Luca 1:34-35, VDCC)

2.    La botez, în apa Iordanului.

21. După ce a fost botezat tot norodul, a fost botezat şi Isus; şi pe când Se ruga, s-a deschis cerul,
22. şi Duhul Sfânt S-a coborât peste El în chip trupesc, ca un porumbel. Şi din cer s-a auzit un glas, care zicea: „Tu eşti Fiul Meu preaiubit, în Tine Îmi găsesc toată plăcerea Mea!” (Luca 3:21-22, VDCC)

3.    În pustie, unde a fost ispitit în multe chipuri și feluri.

1. Isus, plin de Duhul Sfânt, S-a întors de la Iordan şi a fost dus de Duhul în pustie,
2. unde a fost ispitit de diavolul timp de patruzeci de zile. N-a mâncat nimic în zilele acelea; şi, după ce au trecut acele zile, a flămânzit.
(Luca 4:1-2, VDCC)

4.    Duhul Sfânt a fost permanent cu Domnul Isus.

18. „Duhul Domnului este peste Mine, pentru că M-a uns să vestesc săracilor Evanghelia, M-a trimis să tămăduiesc pe cei cu inima zdrobită, să propovăduiesc robilor de război slobozirea şi orbilor, căpătarea vederii, să dau drumul celor apăsaţi (Luca 4:18, VDCC)

1. Teofile, în cea dintâi carte a mea, am vorbit despre tot ce a început Isus să facă şi să înveţe pe oameni,
2. de la început până în ziua în care S-a înălţat la cer, după ce, prin Duhul Sfânt, dăduse poruncile Sale apostolilor pe care-i alesese. (Faptele apostolilor 1:1-2, VDCC)

 

 IV.          Prezența Duhului Sfânt în credincios aduce cu sine prezența întregii Dumnezeiri.

1.    Dumnezeirea este prezentă prin Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, în acel om care împlinește poruncile și-L iubește pe Domnul.

21. Cine are poruncile Mele şi le păzeşte, acela Mă iubeşte şi cine Mă iubeşte va fi iubit de Tatăl Meu. Eu îl voi iubi şi Mă voi arăta lui.”
22. Iuda, nu Iscarioteanul, I-a zis: „Doamne, cum se face că Te vei arăta nouă, şi nu lumii?”
23. Drept răspuns, Isus i-a zis: „Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi cuvântul Meu, şi Tatăl Meu îl va iubi. Noi vom veni la el şi vom locui împreună cu el. (Ioan 14:21-23, VDCC)

2.    Dacă-L avem pe Domnul în inimă.

9. Căci în El locuieşte trupeşte toată plinătatea Dumnezeirii.
10. Voi aveţi totul deplin în El, care este Capul oricărei domnii şi stăpâniri. (Coloseni 2:9-10, VDCC)

 

   V.          S-a bucurat întreaga Dumnezeire de primele roade ale venirii Domnului Isus pe pământ.

1. Când ucenicii au făcut după cum poruncise Domnul Isus.

21. În ceasul acela, Isus S-a bucurat în Duhul Sfânt şi a zis: „Tată, Doamne al cerului şi al pământului, Te laud pentru că ai ascuns aceste lucruri de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor. Da, Tată, fiindcă aşa ai găsit cu cale Tu.” (Luca 10:21, VDCC)

 

Aceeași bucurie și prezență a plinătății Dumnezeiești este atunci când o persoană încheie legământ în apa botezului.

19. Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. (Matei 28:19, VDCC)

10. Domnul a găsit cu cale să-L zdrobească prin suferinţă… Dar, după ce Îşi va da viaţa ca jertfă pentru păcat, va vedea o sămânţă de urmaşi, va trăi multe zile şi lucrarea Domnului va propăşi în mâinile Lui.
11. „Va vedea rodul muncii sufletului Lui şi Se va înviora. Prin cunoştinţa Lui, Robul Meu cel neprihănit va pune pe mulţi oameni într-o stare după voia lui Dumnezeu şi va lua asupra Lui povara nelegiuirilor lor. (Isaia 53:10-11, VDCC)

 

Domnul Isus Cristos vorbește foarte mult despre Duhul Sfânt în camera de sus, după ce instituie Cina Domnului, Noul Legământ în Sângele Mielului.  În capitolele 14, 15, 16 din Evanghelia lui Ioan, Domnul revine la Duhul Sfânt și lucrarea Lui. Vom putea pricepe persoana Duhului Sfânt doar în intimitatea  părtășiei la care suntem invitați de Cuvântul lui Dumnezeu.

Lui Dumnezeu să-i fie lauda în veci pentru Duhul Său cel Sfânt.

Mulțumesc profesorului Anton Petruț pentru invitația de a-mi prezenta cărțile în emisiunea sa

 

Domnul profesor Anton Petruț, este corespondentul de presă al ziarului „Graiul Maramureșului”, în orașul Târgu Lăpuș, distins ziarist de zeci de ani și director, fondator al: „Tv. Rogoz, Nord sud Est – Studio 22CNV”, care prezintă emisiuni pe diverse teme.

Într-o zi ne-am întâlnit stând la doctorul de familie și fiindcă ne cunoșteam de mulți ani, ne luaserăm cu vorba. Domnia sa m-a întrebat ce mai scriu și când    i-am spus, mi-a spus direct: „Pune-ți toate cărțile în straiță și vii cu ele la studioul din Rogoz”. Am stabilit ziua și am plecat precum a spus domnul profesor și am ajuns în curtea familiei Vlășan, patronul studioului, care m-a primit cu bucurie și respect. Tuturor le mulțumesc mult pentru găzduire.

Mai departe, ce s-a întâmplat, vă rog să urmăriți filmul de mai jos, iar despre cărțile ce le-am scri,s puteți să vedeți pe blogul „Istorie Baptistă”.

Vizionare și lecturare plăcută dragii mei urmăritori!

Duhul Sfânte este garanția lui Dumnezeu prin care își duce la îndeplinire promisiunile - 2 Corinteni 5:1-10

Pornind și învățând despre lucrarea Duhului Sfânt, constat că Dumnezeu a parcurs toate cerințele cerute de justiție, ca să-I facă copii ai Săi pe toți acei ce vor acest lucru. Dumnezeu a întocmit un plan după sfatul și buna plăcere a voii Sale, iar noi trebuie să-l semnăm, dacă vrem să fim mântuiți. Noi nu putem pune clauze acestui Legământ și Dumnezeu ne asigură că tot ce prevede Legământul, este în favoarea noastră, de aceea ne-a dat o arvună scumpă, echivalentă cu persoana Sa.

       I.          Arvuna lui Dumnezeu, care este Duhul Sfânt, ne este dată de Dumnezeu la începutul unei lucrări pe care noi vrem să o definitivăm, împreună cu Tatăl nostru din Cer. V.5

1.    Când încheiem legământ cu Dumnezeu, El ne echipează de la început, pentru ca diavolul să nu vină să ia sămânța semănată în inima noastră.

2.    Fără ajutorul Duhului Sfânt nu am putea merge mai departe pe calea credinței, pentru că am fi înșelați în multe feluri, prin diferite șiretlicuri.

3.    Arvuna lui Dumnezeu este garanția că Dumnezeu este cu noi clipă de clipă și nu ne lasă.

     II.          Arvuna este plata lui Dumnezeu în avans, că vom răzbi în a fi găsiți îmbrăcați când va veni dezbrăcarea de acest cort. V. 2 – 4.

1.    Aici pe pământ avem de luptat între un cort, trup pământesc, firesc, supus slăbiciunii, dar Dumnezeu prin Legământul Său vine în ajutorul nostru, sigilându-ne și dându-ne în avans din ce este a Lui.

2.    Dumnezeu prin Duhul Sfânt ne întărește încrederea noastră în El. V.8.

3.    Dumnezeu prin Duhul Sfânt ne mărește credința, aceea credință dată de Dumnezeu. V. 7.

4.    Dumnezeu prin Duhul Sfânt ne ajută să ne silim să-I fim plăcuți pe acest pământ. V. 9.

Cât de mult trebuie să-I mulțumim lui Dumnezeu că ne-a dat acest avans scump, care este însuș Dumnezeu prin persoana Duhului Sfânt.

   III.          Arvuna este garanția că Dumnezeu își va ține și în viitor promisiunea, că ne va învia și vom fi veșnic cu El. V. 8 – 10.

1.    Garanția lui Dumnezeu ne ajută să înțelegem că toate promisiunile Lui sunt valabile și se vor împlini.

2.    Garanția lui Dumnezeu ne ajută să nu fim leneși, nici neroditori în acest cort al neputinței, ci harnici lucrători. 2 Petru 1: 8 - 11

3.    Garanția lui Dumnezeu ne ajută să fim siguri că Dumnezeu, prin Isus Hristos, ne-a pregătit o casă cerească care ne așteaptă. Ioan 14: 1 – 3.

4.    Garanția lui Dumnezeu ne ajută să fim siguri că Dumnezeu nu întârzie în împlinirea făgăduinței Lui, ci are răbdare cu noi, pentru mântuirea noastră. 2 Petru 3: 9 – 15.

5.    Garanția lui Dumnezeu ne ajută să fim siguri că mai este ceva de primit, atunci când ne vom dezbrăca de acest cort și când va veni Judecata lui Dumnezeu. V. 10.

23. Stăpânul său i-a zis: ‘Bine , rob bun şi credincios, ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău!’ (Matei 25:23)

Dumnezeu este așa de darnic în promisiunile Lui, încât în acest cort, gemem și ne sforțăm, dar ne-a dat tot ce privește viața și moartea. Cortul acesta de multe ori ne împiedică să vedem ce arvună bogată, scumpă, care întrece orice pricepere ne-a dat Dumnezeu. Prin această arvună noi suntem pecetluiți, fiind făcuți proprietatea Lui, oameni din casa lui Dumnezeu Tatăl.

 

5. şi din partea lui Isus Hristos, Martorul credincios, Cel Întâi Născut din morţi, Domnul împăraţilor pământului! Ale Lui, care ne iubeşte, care ne-a spălat de păcatele noastre cu sângele Său
6. şi a făcut din noi o împărăţie şi preoţi pentru Dumnezeu, Tatăl Său, ale Lui să fie slava şi puterea în vecii vecilor! Amin. (Apocalipsa 1:5-6)

Nu te ruga la Maria, ea nu este Dumnezeu, lui Dumnezeu închină-te

 

Acesta este mesajul Bibliei pe care noi trebuie să-l credem, fără a-l răstălmăci, pentru că atunci noi vom ieși în pierdere în ziua judecății, fiindcă vom fi acuzați de necredință și neascultare față de Cuvântul lui Dumnezeu. În aceste zile multă lume este îndreptată înspre Maria, mama Domnului Isus, aducându-i-se închinare și preamărire. Cu respect pentru mama Domnului, cu același respect pentru Cuvântul Domnului și pentru semenii mei, care vor să asculte ce spun Scripturile despre închinare.

Redau acest mesaj.

1.     Dacă vrem cu adevărat să o cinstim pe Maria, mama Domnului Isus, trebuie să facem un lucru simplu, pe care ea ne învață și care ne-ar fi spre mîntuire dacă  l-am respecta.

5. Mama lui a zis slugilor: „Să faceţi orice vă va zice.” (Ioan 2:5, VDCC)

1.     Acest mesaj al Mariei este și astăzi valabil pentru oricine vrea să fie mântuit.

2.     Acest cuvânt al Mariei a dat roadă atunci, dar dă roadă și azi, dacă facem ce spune Domnul Isus.

3.     Această învățătură este poruncă, dacă vrei să te bucuri de intervenția Domnului Isus.

 

2.     Să te închini doar lui Dumnezeu este poruncă dată de Dumnezeu.

1.    Domnul Isus îi spune diavolului care înșală oamenii, făcându-i să se închine făpturii, oamenilor creați și nu lui Dumnezeu. Nu te lăsa amăgit de diavol, ascultă-L pe Domnul Isus și vei fi mântuit.

10. „Pleacă, Satano”, i-a răspuns Isus. „Căci este scris: ‘Domnului Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să-I slujeşti.’” (Matei 4:10, VDCC)

24. De aceea, Dumnezeu i-a lăsat pradă necurăţiei, să urmeze poftele inimilor lor, aşa că îşi necinstesc singuri trupurile,
25. căci au schimbat în minciună adevărul lui Dumnezeu şi au slujit şi s-au închinat făpturii în locul Făcătorului, care este binecuvântat în veci! Amin.
(Romani 1:24-25, VDCC)

2.    Domnul Isus ne spune că:  „ închinătorii adevăraţi se vor închina Tatălui”.

23. Dar vine ceasul, şi acum a şi venit, când închinătorii adevăraţi se vor închina Tatălui în duh şi în adevăr, fiindcă astfel de închinători doreşte şi Tatăl.
24. Dumnezeu este Duh; şi cine se închină Lui trebuie să I se închine în duh şi în adevăr.”
(Ioan 4:23-24, VDCC)

3.    Domnul Isus ne spune să cerem de la Tatăl în Numele Lui și El va ruga pe Tatăl pentru noi și atunci vom primi.

16. Nu voi M-aţi ales pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi şi v-am rânduit să mergeţi şi să aduceţi roadă, şi roada voastră să rămână, pentru ca orice veţi cere de la Tatăl, în Numele Meu, să vă dea. (Ioan 15:16, VDCC)

23. În ziua aceea, nu Mă veţi mai întreba de nimic. Adevărat , adevărat vă spun că, orice veţi cere de la Tatăl, în Numele Meu, vă va da. (Ioan 16:23, VDCC)

24. Până acum n-aţi cerut nimic în Numele Meu: cereţi şi veţi căpăta, pentru ca bucuria voastră să fie deplină. (Ioan 16:24, VDCC)

26. În ziua aceea , veţi cere în Numele Meu şi nu vă zic că voi ruga pe Tatăl pentru voi. (Ioan 16:26, VDCC)

14. Dacă veţi cere ceva în Numele Meu, voi face. (Ioan 14:14, VDCC)

Credința care aduce mântuire și binecuvântare este ceea ce spune Domnul Isus: „cereți de la Tatăl și veți avea” și prin această lucrare Dumnezeu va fi proslăvit.

13. şi orice veţi cere în Numele Meu, voi face, pentru ca Tatăl să fie proslăvit în Fiul. (Ioan 14:13, VDCC)

Vrei să-L proslăvești pe Dumnezeu? Închină-te Lui, nu aduce Marie ce I se cuvine doar lui Dumnezeu, pentru că este urâciune.

 

4.    Apostolii Domnului ne cer să ne închinăm doar lui Dumnezeu. Ei ne predică și ne-au scris ce i-a învățat Domnul Isus.

25. Când era să intre Petru, Corneliu, care-i ieşise înainte, s-a aruncat la picioarele lui şi i s-a închinat.
26. Dar Petru l-a ridicat şi a zis: „Scoală-te, şi eu sunt om!” (Faptele apostolilor 10:25-26, VDCC)

5.    Îngerul îi spune apostolului Ioan acest adevăr.

10. Şi m-am aruncat la picioarele lui ca să mă închin lui, dar el mi-a zis: „Fereşte-te să faci una ca aceasta! Eu sunt un împreună-slujitor cu tine şi cu fraţii tăi, care păstrează mărturia lui Isus. Lui Dumnezeu închină-te!” (Căci mărturia lui Isus este duhul prorociei.) (Apocalipsa 19:10, VDCC)

9. Dar el mi-a zis: „Fereşte-te să faci una ca aceasta! Eu sunt un împreună-slujitor cu tine şi cu fraţii tăi, prorocii, şi cu cei ce păzesc cuvintele din cartea aceasta. Închină-te lui Dumnezeu.” (Apocalipsa 22:9, VDCC)

3.     A te închina la oameni sau îngeri ne este de nici un folos.

1.    A te închina înaintea oricărei ființe create de Dumnezeu, îl înjosești pe Cel care este vrednic de toată închinarea. Dumnezeu nu acceptă ca cineva să fie vrednic de închinare și să fie pus alături de El.

11. Din dragoste pentru Mine, din dragoste pentru Mine vreau să lucrez! Căci cum ar putea fi hulit Numele Meu? Nu voi da altuia slava Mea.
(Isaia 48:11, VDCC)

8. Eu sunt Domnul, acesta este Numele Meu, şi slava Mea n-o voi da altuia, nici cinstea mea, idolilor. (Isaia 42:8, VDCC)

2.    Dumnezeu nu împarte slava cu nimeni, de aceea spune Pavel despre închinarea la îngeri, că nu este de folos.

18. Nimeni să nu vă răpească premiul alergării, făcându-şi voia lui însuşi printr-o smerenie şi închinare la îngeri, amestecându-se în lucruri pe care nu le-a văzut, umflat de o mândrie deşartă, prin gândurile firii lui pământeşti, (Coloseni 2:18, VDCC)

23. au, în adevăr, o înfăţişare de înţelepciune într-o închinare voită, o smerenie şi asprime faţă de trup, dar nu sunt de niciun preţ împotriva gâdilării firii pământeşti. (Coloseni 2:23, VDCC)

Mesajul meu în această zi este cel al Mariei, mama Domnului Isus, care ne cere să ascultăm tot ce ne spune Fiul Său să facem,  pentru că El a murit pentru păcatele noastre și prin sângele Domnului Isus suntem mântuiți. Toate celelalte sunt obiceiuri fără valoare în ochii lui Dumnezeu, dar pentru unii și un prilej de câștig.

9. El le-a mai zis: „Aţi desfiinţat frumos porunca lui Dumnezeu ca să ţineţi datina voastră. (Marcu 7:9, VDCC)

James Henry Rushbrooke al VI-lea președinte al Alianței Mondiale Baptiste 1939-1947

 

            James Henry Rushbrooke, pastor și lider baptist englez, s-a născut în anul 1870 în Bethnal Green, Anglia și a fost unul dintre „fiii” Doctorului Clifford și prieten intim cu Dr. Newton H. Marshall, fiind botezat de către John Clifford.

Rushbrooke a studiat la Colegiul Baptist din Midland sub direcția lui T. Wilton Davies și la London University, unde primește titlul de B.A și M. A, după care, primind o bursă de studii, a învățat la Halle și la Universitatea din Berlin, unde a avut printre profesori pe Paplsen, Dilthy, Kaffan von Soden, Harmack și alții. Aici îl cunoaște pe Adolf von Harnack (1851-1930), pe care îl va admira foarte mult. Doctoratul în teologie l-a obținut în cadrul unei universitații din Canada în anul 1921.

În anul 1902 își începe lucrarea pastorală la biserica baptistă „St. Mary’s Gate” din orașul Derby, unde va sluji până în anul 1907. După aceea el este pastor cu drepturi depline la „Archway Road”, Londra între anii 1907-1910, și la biserica „Hampstead Garden Suburb Free Church” între anii 1910-1920, o nouă comunitate religioasă care adună laolaltă elemente baptiste și congregaționale.

În 1919, Rushbrooke este ales de către Alianța Mondială Baptistă să fie conducătorul unui tur de 9 săptămâni prin Europa postbelică, lucru care s-a datorat faptului că vorbea fluent limba germană și era un bun cunoscător al continentului european. Ulterior, în cadrul Conferinței de la Londra organizată de Alianța Mondială Baptistă în anul 1920, J. H. Rushbrooke este desemnat („commisioner”) reprezentant baptist pentru Europa (1920-1925), fapt care presupunea supravegherea muncii de ajutorare, dezvoltare și de misiune al comunității baptiste unite. Este de menționat și faptul că la acest eveniment a participat și Constantin Adorian ca reprezentant al bisericii baptiste germane din București.

În anul 1921 J. H. Rushbrooke era reprezentant al Uniunii Baptiste Britanice, calitate în care se alătură Dr. Charles A. Brook, Comisar European al Convenției Baptiste de Nord în realizarea unor investigații privind condițiile economice și sociale ale baptiștilor europeni după Primul Război Mondial.

Doi ani mai tîrziu, respectiv 1923, la congresul Alianței Mondiale Baptiste de la Stockholm acesta a desfășurat o activitate intensă în direcția respectării drepturilor religioase ale baptiștilor din România.

Între anii 1925-1928 este secretarul Alianței Mondiale Baptiste pentru partea de Est a Europei. În această perioadă Rushbrooke devine vice-președinte al Alianței Mondiale Baptiste (1926), iar din anul 1928 a fost ales secretar general al acestei organizații, funcție pe care a ocupat-o timp de 11 ani (1928-1939).

Cu prilejul Congresului Mondial din Atlanta (22-28 iulie 1939), acesta devine succesorul Dr. G.Truett în înalta funcție de președinte al Alianței Mondiale Baptiste, pe o perioadă de 8 ani (1939-1947), până la moartea sa la 1 februarie 1947.

În timpul anilor de război, din 1939 până în 1945, în calitate de președinte al Alianței Mondiale Baptiste, Rushbrooke a făcut o serie de călătorii în favoarea comunității baptiste, unind, el personal, familii confesionale. Lucrările publicate arată rolul avut în formarea unei identități baptiste internaționale. Dintre acesta amintim: Baptist Work in Europe - 1920, The Baptist Movement in the Continent of Europe – 1923, Baptists as Champions of Religious Freedom - 1938, Baptist Reconstruction in Europe - 1945.

La data de 1 Februarie 1947 Domnul își cheamă slujitorul acasă, deși era în plină desfășurare pregătirea congresului Alianței Mondiale Baptiste din Danemarca, 29 Iulie-3 August 1947.

 

Dican Gavril 1931 - 2021 din Cășeiu

Fratele Gavril Dican s-a născut în ziua de 28 noiembrie 1931, localitatea Cășeiu, județul Someș, azi județul Cluj. Părinții se numeau Petru și Victoria.

A studiat la școala primară din localitatea natală.

A auzit Cuvântul Domnului și l-a primit cu dragoste în inima sa și în ziua de 17 iulie 1949 l-a mărturisit pe Domnul Isus în apa botezului, fiind botezat în localitatea Rugășești.

În ziua de 10 iunie 1956, la vârsta de 25 de ani se căsătorește cu Veronica, născută Mânzat, din localitatea Câțcău și Domnul le-a dat patru copii: Nelu, Ligia, Mariana și Vișu. Domnul l-a binecuvântat cu o viață lungă, să vadă toți copiii căsătoriți, nouă nepoți și 8 strănepoți.

Fratele Gavril Dican este ordinat de Biserica Creștină Baptistă din Rugășești în anul 1972, slujind atât în biserica din Dej, dar și în bisericile din jur. După înființarea Bisericii Creștine Baptiste din Cășeiu, fratele Gavril Dican a lucrat cu devotament și dragoste în această biserică.

A fost un frate credincios în lucrarea Domnului, prietenos și zâmbitor. Mergea întotdeauna unde era trimis, nu se împotrivea fratelui păstor Ionel Mânzat, cu care colabora în lucrarea de slujire în zona Dejului, Chiuiești, Gostila, Poiana Blenchi, Gâlgău, Căpâlna, Nima, Bunești,  Negrilești  și zona aceea, un cerc foarte întins. De câte ori ne întâlneam vorbea cu zâmbetul pe buze, întreba cu delicatețe despre cum îmi merge în lucrare și avea un cuvânt de mângâiere, încurajare și zidire.

În ziua de 08 august 2021, la o venerabilă vârstă, Dumnezeu l-a chemat acasă în patria cerească, ca să se odihnească de toate ostenelile sale.

Surse:

Familia

Pecetluirea cu Duhul Sfânt

 

Lucrarea Duhului Sfânt diferă foarte mult în practicile unor biserici și învâțătura lor față de ce ne învață Cuvântul Scripturii. Duhul Sfânt ne este dat să ne ajute în trăirea noastră de zi cu zi, spre lauda slavei Sale. Dumnezeu este Cel care merită, i se cuvine toată gloria pentru bunătatea Lui mare, arătată în Domnul Isus Cristos Mântuitorul.

11. În El am fost făcuţi şi moştenitori, fiind rânduiţi mai dinainte, după hotărârea Aceluia care face toate după sfatul voiei Sale,
12. ca să slujim de laudă slavei Sale, noi, care mai dinainte am nădăjduit în Hristos.
13. Şi voi, după ce aţi auzit cuvântul adevărului (Evanghelia mântuirii voastre), aţi crezut în El şi aţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfânt, care fusese făgăduit
14. şi care este o arvună a moştenirii noastre, pentru răscumpărarea celor câştigaţi de Dumnezeu, spre lauda slavei Lui. (Efeseni 1:11-14, VDCC)

 

      I.          Dumnezeu pune pecetea în urma a două acțiuni ale omului

1.    După ce a auzit Evanghelia care dă mântuire.

Nu toate predicile și toate cărțile teologice, comentarii de tot felul, sunt dătătoare de mântuire. Acest mesaj exclude orice învățătură care vine din afara Cuvântului lui Dumnezeu sau luarea unor versete și a le ambala pe baza unor concepte teologice.

2.    După ce crezi în Domnul Isus Cristos.

Aici iar cădem într-o capcană pe care ne-o pune diavolul înainte și mulți oameni sunt prinși de ea. Gravitatea constă în faptul că noi spunem că credem în El, dar nu facem ce ne spune și aceasta din punctul de vedere al lui Dumnezeu, nu este credință.

46. De ce-Mi ziceţi: ‘Doamne, Doamne!’ şi nu faceţi ce spun Eu? (Luca 6:46, VDCC)

3.    Aceasta este promisiunea din veșnicie a lui Dumnezeu.

Dacă am crede acest adevăr simplu, nu am face sforțări de tip stăruință pentru primirea Duhului Sfânt, pe care Dumnezeu ni-l dă în urma făgăduinței Sale.

    II.          Dumnezeu pune pecetea pe ceea ce este a Lui

1.    Când am auzit și crezut, Dumnezeu ne naște din El. Ioan 1: 11 – 13

2.    Născându-ne Dumnezeu din El, suntem așezați în Cristos. Efeseni 1:3 –11.

3.    Așezați în Cristos, am fost pecetluiți cu Duhul Sfând, fiind proprietatea lui Dumnezeu.

19. Nu ştiţi că trupul vostru este Templul Duhului Sfânt care locuieşte în voi şi pe care L-aţi primit de la Dumnezeu? Şi că voi nu sunteţi ai voştri?
20. Căci aţi fost cumpăraţi cu un preţ. Proslăviţi dar pe Dumnezeu în trupul şi în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu.
(1 Corinteni 6:19-20, VDCC)

  III.          Dumnezeu ne pecetluiește ca să fim comoara Lui, pentru slava Lui

1.    Suntem comoara Lui, spre lauda slavei Sale.

6. spre lauda slavei harului Său, pe care ni l-a dat în Preaiubitul Lui.
(Efeseni 1:6, VDCC)

2.     Suntem comoara Lui, ca să slujim de laudă slavei Sale.

12. ca să slujim de laudă slavei Sale, noi, care mai dinainte am nădăjduit în Hristos.
(Efeseni 1:12, VDCC)

3.    Suntem câștigați de Dumnezeu spre lauda slavei Lui.

14. şi care este o arvună a moştenirii noastre, pentru răscumpărarea celor câştigaţi de Dumnezeu, spre lauda slavei Lui. (Efeseni 1:14, VDCC)

Punctul nevralgic se pare că aici este, noi am vrea să ne înălțăm pe noi, noi să primim laudă, noi să fim ceva deosebit. Suntem o comoară de preț, purtând sigiliul Creatorului, dar spre lauda slavei Lui.