Teodor Pușcaș, alte noutăți

În articolul trecut despre fr. Teodor  Pușcaș,  vezi aici, am scris câte informații am avut la acea dată. După articol, am primit și alte informații de mare valoare.

De la fr. Daniel Stoica, vezi aici, am primit necrologul fr. Teodor  Pușcaș scris în revista Pacea din septembrie 1934. Familia ne-a trimis o poză de la înmormântare, pe care era scrisă data. Poza arată oameni, iar necrologul ne spune numele câtorva dintre ei.

Domnul să fie lăudat că de la El vin toate lucrurile și ne ajută să deslușim taine. 

“Înmormântare

În ziua de 25 august 1934 s-a făcut înmor­mântarea fr. Teodor Puşcaş din Oradea, care a fost chemat de Domnul acasă la vârsta de abia 41 de ani. Fr. Puşcaş Teodor a fost un vrednic lucrător al Evangheliei Domnului în poporul nostru. El a fost un timp şi secretar general al Uniunii noastre. Teodor Puşcaş a condus câţiva ani comunitatea de Oradea şi în toată lucrarea sa a dat dovadă de sinceritate şi cinste.

Serviciul de înmormântare a fost condus de fr. Ştefan Petru, preşedintele Comunităţii noastre din Bihor. Din partea Uniunii a asistat fr. Ioan Ungureanu. A mai participat şi fr. Teodor Vicaş predicatorul din Batăr, Floruţa din Sânnicolau, Bradea D. din Oradea şi alţii.

Muzica din Sânnicolau unită cu cea din Gurbediu sub conducerea fr. Ilieşiu din Gurbediu a împodobit serviciul de înmormântare cu cântări.

La înmormântare a asistat un popor foarte numeros.

Pe urma fratelui a rămas soția cu trei copii, pentru care cerem mângâiere de la Domnul.

Este interesant faptul că Teodor  Pușcaș   știa dinainte că va  fi mutat de aici și înainte de moarte cu două săptămâni, el a redactat telegrame pentru fr. Ungureanu Ioan din Curtici și alții prin cari i-a rugat să ia parte la înmormântarea sa când vor fi anunțați.

El s-a dus liniștit de aici căci a fost mântuit.”

 De n-ar fi fost Domnul de partea noastră – să spună Israel acum! –
(Psalmi 124:1, VDCC)

 Ajutorul nostru este în Numele Domnului, care a făcut cerurile şi pământul.
(Psalmi 124:8, VDCC)

Adam Petru - 1896-1971, primul păstor din Reșița

 

Domnul Isus vorbește despre urmașii săi, că vor fi prigoniți și în adevăr prigoana a venit peste acei ce au vrut să împlinească întocmai Cuvântul scris al Domnului. Prigoana a venit și în secolul XX, dar este prezentă și în secolul XXI. Trebuie să fim pregătiți să ne bucurăm atunci când vom trece pe această cale. Fratele pe care îl prezint a trecut prin prigoană și s-a bucurat. Este aici și o problemă: Domnul Isus spune: „am fost în temniță și ați venit la mine”. De bună voie nu plecăm, atunci Domnul ne trimite cum știe El.

Citiți și cine are date suplimentare vă rog să le completați printr-un comentariu.

Fratele Adam Petru s-a născut la data de 9 martie 1896 în localitatea Jitnini, jude­ţul Caraş Severin, dintr-o familie de ţărani. Din do­rinţa făuririi unui viitor mai fericit, părinţii săi l-au dat ucenic, unde a învăţat meserie.

   Într-o împrejurare vitregă a vieţii sale, aflându-se într-un lagăr de prizonieri ai primului război mon­dial, în anul 1916, fratele Petru Adam aude pentru prima dată vestea binecuvântată a Evangheliei, pe care sufletul său a primit-o cu bucurie. Reîntors în patrie, a luat contact cu credincioşii baptişti şi în mod special cu pastorul baptist Enaşcu Vasile şi cu Ghio­cel Iosif, apoi cu alţii, cari i-au arătat mai amănun­ţit calea Domnului Isus, cât şi cerinţa Sa prin Evan­ghelie.

În anul 1918 alături de alţi 90 candidaţi fra­tele Adam Petru a depus mărturia de credinţă, apoi a fost botezat de către fratele Igna Ştefan.

Stabilit cu munca de fiecare zi în oraşul Reşiţa şi văzându-se râvna fratelui Adam Petru pentru lu­crul Domnului, ca şi nevoia de un pastor local, în anul 1924 fratele este ordinat ca pastor local al Bisericii Baptiste din Reşiţa. Această slujbă a dus-o până în anul 1930, când s-a simţit nevoia unei reîmprospătări a lucrării, aducându-se un alt pastor local, iar fratele Adam Petru, a rămas ataşat lucrării în mod onorific, după măsura darului ce l-a avut din partea Celui ce dă toate.

Nu poate fi trecut cu vederea faptul că, sub păsto­rirea fratelui Adam Petru, pe când Biserica avea doar 40 membrii, s-a zidit un local de închinăciune în anul 1928, pe care Biserica îl foloseşte şi azi.

In data de 13 martie 1971, după o îndelungată şi apăsătoare suferinţă, a încetat din viaţă, fratele ADAM PETRU, primul pastor local al Bisericii Creştine Baptiste din Reşiţa.

Redau un articol scris cu ocazia persecuției bisericii:

„Cum e legea respectată ?[1]

— Evanghelia predicată în temniţă . —

 Duminică 19 Februarie 1928, noii membrii  Bisericii  Baptiste din Reşiţa, tocmai când eram adunaţi pentru a ne ruga lui Dumnezeu, fără veste a intrat în Biserică d-nul subcomisar al Poliţiei, loanovici  losef, dimpreună cu un sergent, care ne-a scos pe toţi afară din adunare, iar apoi ne-a confiscat atât cărţile, după aceea      ne-a dus la poliţie, unde după mai multe cercetări s ’a constatat  nevinovăţia noastră şi deci ne-a eliberat pe la orele 12 a. m.

Pe la orele 4 d. a. noi din nou  ne-am adunat la rugăciune, când   iarăşi am fost arestaţi şi închişi la un loc cu răufăcătorii, unde ne-au ţinut pană a doua zi, luni la ora 10 dimineaţa, în care timp ne-am bucurat că am avut fericitul prilej de a predica Evanghelia atât celor închişi împreună cu noi cât şi gardienilor, spunându-le că şi Mântuitorul nostru a suferit şi trecea drept un răufăcător numai pentru că predica Evanghelia, răspândind  astfel adevărul în lume.

După ora 10 iar am fost puşi în libertate , dându-se însă ordin domnului subcomisar să ne sigileze Biserica , fapt, care s-a şi întâmplat.

Aceasta este răsplata fraţilor baptişti, cari au luptat şi luptă pentru  neam şi patrie .

Ar fi de dorit să se sigileze mai bine cârciumile şi casele de desfrâu, iar nu bisericile credincioşilor.

Adam Petru , Reşiţa,”

Resurse: Îndrumătorul Creștin Baptist

---

[1] Farul Mântuiri Anul IX No.7, Aprilie 1928, Pag. 11.

Mihai Ciucă și baptiștii din Brăila

Vezi și AICI.

În Biblie cuvântul „scrie„ este folosit de 56 de ori. Dumnezeu a poruncit oamenilor săi să scrie și au scris, ca noi să cunoaștem „Adevărul”. Mihai, ca un bun baptist, cu dragoste de a scrie, pune în practică ce spune Mântuitorul Isus lui Ioan:

„Scrie, dar, lucrurile pe care le-ai văzut, lucrurile care sunt şi cele care au să fie după ele. (Apocalipsa 1:19, VDCC)”

Acum Mihai a scris doar lucrurile care sunt trăite de poporul baptist din Brăila și așteptăm pe viitor, dar nu prea îndepărtat, o istorie la care lucrează a baptiștilor din România.

Salut cu multă plăcere apariția cărții: „Baptiștii din Brăila - un veac de mărturie 1918- 2018”, scrisă de Mihai Ciucă.

Mihai Ciucă  a fost de mic copil un împătimit al citirii cărților, după cum dumnealui spune și acum aduce la viață o carte. Mai multe poți vedea aici, unde singur se prezintă pe blogul dânsului.

Am cerut lui Mihai mai multe detalii, dar a zis: „A scris doamna Bucin pe coperta din spate o scurtă prezentare a cărții și a autorului”. Așa a zis Mihai, așa și fac, prezint ce a spus doamna dr. Bucin.

„Recuperarea aspectelor importante ale istoriei, culturii şi civilizaţiei româneşti a avut în vedere doar accidental şi în mică măsură mişcarea baptistă. Bine scris, volumul de faţă reprezintă un studiu de caz: evoluţia timp de un veac a comunităţii baptiste din Brăila. Pornind de la întemeietori, parcurgând, adesea cu dramatism, perioadele intolerante din interbelic, până la captivitatea comunistă şi confruntarea cu regimul, excursul ajunge la efortul de păstrare a misiunii în deseori perfida libertate contemporană. Urmărim cum Dumnezeu ridică de fiecare dată biserica Sa la biruinţă, prin oameni care au curajul să spună „nu” sistemului şi inteligenţa să-i dejoace planurile. Cartea este accesibilă, fiind clădită pe memorialistică, pe elemente de interviu etnologic, pe studiul arhivelor şi pe aspecte de sociologie ale culturii. Autorul reuşeşte să redea un secol din viaţa comunităţii din care face parte, momente grave ori de rară sensibilitate, cu aplecare spre adevăr şi concreteţe. Brăilean, baptist de a treia generaţie, Mihai Ciucă îmbină dragostea pentru Cuvânt şi cultură, interesul pentru istorie, rigoarea formaţiei inginereşti şi experienţa jurnalistică, făcând, cu acest volum, un pas necesar în impunerea dimensiunii creştine baptiste în domeniul bibliografic şi istoriografic românesc.”

                                                    Conf. univ. dr. Mihaela Bucin

                                                   Universitatea din Szeged, Ungaria

Teodor Pușcaș 1893 -1932

Fr. Teodor  Pușcaș a trăit 39 de ani, dar a trăit intens pentru slava Domnului. Din tinerețe s-a lăsat copleșit de dragostea lui Dumnezeu, a primit Cuvântul Domnului, întorcându-se cu pocăință și cu toată ființa lui să slujească cu credincioșie pe Domnul.

A fost un bun predicator, a slujit  frații din biserică, Comunitatea Baptistă și Uniune, a scris articole în revistele baptiste ale vremii, a scris poezii.

Se naște la Sânnicolau Român, jud. Bihor, la data de 28 Nov.1893.

În anul 1921 se deschide Seminarul Teologic Baptist la Buteni și fr. Teodor  Pușcaș este prezent la admitere și este admis. Face o frumoasă mărturisire despre întoarcerea dânsului la Domnul.

În data de 9. Dec. 1923 participă în calitate de secretar general al Comunității Baptiste de Oradea, la deschiderea și inaugurarea casei de rugăciune din Oradea cu 140 de locuri și ține o frumoasă predică.

Între anii 1924-1929 a fost pastorul Bisericii Baptiste Nr.2 din Oradea.

La Congresul de la Buteni din 22-25. Oct. 1925 este ales membru în Consiliul Uniunii.

În anul 1925 ține primul botez din localitatea Ciucea cu 11 persoane.

În ziua de 8. Iunie 1925 fratele Teodor Pușcaș conduce un serviciu de botez care a avut loc în râul Criș cu 122 de persoane, unde au participat foarte mulți oameni, iar în 17 Sept. 1925 botează în biserică 26 persoane.

În 2 Dec. 1925 participă la ședința Comitetului Uniunii Comunităților Baptiste din România în calitate de secretar general și împreună cu fr. I. Popa și A. Pascu prezidează ședința.

În ziua de 6. Mai. 1926 a avut loc căsătoria surorii fratelui Pușcaș, Maria, din Sânnicolau Român.

La 19 Decembrie 1926 participă la inaugurarea casei de rugăciune din Cluj, cu un serviciu festiv, la care au participat: Mihai Vicaş, Ioan Ţirban, Lucaşa Sezonov, Teodor Puşcaş, Gavrilă Morar, Ioan Ungureanu şi cei din loc, într-un frumos număr.

Biserica păstorită de fr. Teodor P. crește în ziua de 12 Mai 1927 cu 9 suflete, botezate de păstorul bisericii și în ziua de 8 Nov. 1927, cu 8 suflete.

În anul 1928 își dă demisia  de la biroul Comunități și rămâne doar păstor la Biserica Baptistă nr. 2. Tot în acest an Biserica crește cu 13 persoane, botezate de  fr. Teodor P.

A fost trimis de Comunitatea  Baptistă Oradea la Toplița pentru misiune în anul 1928.

În 26 Octombrie 1928 oficiază un botez  cu 15 suflete la Oradea.

În „Farul Mântuirii” din 15 oct. 1928 are un frumos articol cu următorul titlu:

„Influența invidiei și puterea iubirei”

Iată ultima frază a articolului: „Iubirea poate uni și înviora o familie, o biserică, mai multe biserici, un județ, o provincie, o țară, un continent și chiar lumea întreagă, deoarece ea este lesne de convins și toți cei ce sunt numiți fii ai zilei, fiind treji, se conving și se vor convinge de efectul și puterea iubirei, fără multe greutăți.”

La Congresul General al U.C.B.R. ținut pe data de 8. Nov. 1928  la Curtici, fratele prezintă darea de seamă din calitatea de secretar general și este ales  membru supleant,  fiind  casier.

În săptămâna mondială de rugăciune din anul 1929  participă într-o seară la Biserica Baptistă din Curtici.

Din anul 1929  nu am mai găsit informații despre fr Teodor  Pușcaș, doar ce ne-a declarat nepoata dânsului,  Dalia Miere: „s-a îmbolnăvit și nu a mai putut să lucreze”. Tot de la sora Dalia am găsit și anul când fr. Teodor  Pușcaș a fost chemat acasă la Domnul. Sora ne-a spus că tatăl dumneaei a rămas orfan la vârsta de 9 ani. De aici rezultă anul 1934.

Fr. a avut 3 copii și 9 nepoți:

1. Theodor a avut 3 copii: Lidia, Margareth și George.

2. Gheorghe  a avut 6 copii:  Dalia, Adrian, Daniel, Cornelia, Gheorghe și Felicia.

3. Livia, fără  copii.

23. Stăpânul său i-a zis: „Bine, rob bun şi credincios; ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău!”
(Matei 25:23)