Daniel Branzai preia un articol din
HotNews.ro, de Dan Popa și face câteva
comentarii. Sunt interesante și comentariile de pe HotNews.ro, citește aici și aici. Este
foarte important să vedem tot mai multe comentarii, opinii, ca să ne formăm un
punct de vedere cât mai aproape de realitate.
Domnul să ne ajute să luăm cea mai dreaptă decizie în
privința subvenției.
Problema nu este simplă și nu trebuie tratată
simplist. Nu este nici măcar nouă … Istoria celor 2000 de ani de creștinism a
cunoscut tot felul de relații între Stat și Biserică.
Chiar și în Noul Testament întâlnim situații
,,discutabile“. Două îmi vin repede în minte:
1. „Face să-i faci acest bine, căci iubeşte neamul
nostru şi el ne-a zidit sinagoga” (Luca7:4-5).
Din banii cui a ajutat stașul roman comunitate areligioasă iudaică? Bineînțeles
că din banii Romei imperiale … Cum de a acceptat un popor ,,puritan“ o
contribuție de la un străin dintre Neamuri ?
2. Schimbătorii de bani din Templu. Cum de au
acceptat evreii religioași să existe aceste centre financiare care tranzacționau
banii altor națiuni pentru ca darea spre Templu să fie făcută în moneda
Templului? A fost o ipocrizie cusută cu ață albă. Cum adică, acceptăm banii de
la străini, dar numai după ce au fost schimbați în bani de-ai noștri ?
Strecurăm țânțarul și îngițim cămila sau înghițim
țânțarul și strecurăm cămila?
Înghițim și țânțarul și cămila sau îi lăsm pe amândoi afară și murim de foame?
Iată un material venit providențial în sprijinul celor
care discută problema aceasta în bisericile baptiste din România.
Istoric, cel care a determinat natura și extinderea
acestor relații a fost Cezarul, nu Biserica. Este normal într-o lume în care el
are puterea. Biserica a putut stabili doar limitele dincolo de care relațiile
s-au transformat în nesupunerea care a dus la martiraj. Este un mare privilegiu
și o mare ocazie ca Biserica baptistă din România să aibă posibilitatea de a
alege. Este o libertate pe care nu și-ar fi închipuit-o nimeni acum 30 de ani.
Ca unul care trăiește în America, eu v-aș recomanda
relațiile pe care le are aici Biserica baptistă cu Statul, dar … Creștinii care
au fondat America au fugit din Europa tocmai pentru că nu le-au plăcut
relațiile pe care le stabilise acolo Statul cu ei. Ei au postulat pentru
America o ,,nouă ordine“ în care există separarea dintre Stat și Biserică,
pentru ca Biserica să nu se amestece în treburile Statului, dar mai ales Statul
să nu s eamestece în treburile Bisericii. America este unică și nu văd ce
șanse ați avea să o imitați în contextul politic european … sau național ortodox.
Cum e taxata Biserica in UE? Vezi 23 de modele ale
relatiei Stat-Biserica
Discutia despre impozitarea Bisericii starneste
discutii publice in tonuri diverse
Foto: Hotnews
Disputa dintre Liviu Dragnea si Eugen Teodorovici pe
tema impozitarii Bisericii redeschide o mai veche disputa: ar trebui sau nu ca
BOR sa plateasca impozite? Fostul ministru de Finante, Anca Dragu, sustinea
anul trecut ca in materie de taxe, exista un principiu de baza in fiscalitate,
acela al
universalitatii. “Practic, in principiu, toata lumea
ar trebui sa plateasca impozite intr-o lume ideala, da? In anumite momente
exista categorii de persoane sau de activitati care pot fi scutite de la plata
acestor impozite”. Cum stau lucrurile in Europa din acest punct de vedere?
Evident, diferit. In unele tari, Statul taxeaza Biserica, in vreme ce in altele
nu. Sa privim putin mai in amanunt.
Mai intai, sa notam faptul ca in virtutea tratatelor
dupa care functioneaza, Uniunea Europeana respecta competentele statelor membre
in privinta politicii si a politicilor publice privind viata religioasa, si
nusi asuma niciun fel de relatii particulare cu o religie sau cu o confesiune
anume. UE recunoaste comunitatilor religioase o identitate proprie si o
contributie specifica in cadrul societatilor europene15, atribuindu-le un rol
consultativ in functionarea Uniunii si in dezvoltarea politicilor acesteia.
Statele membre au competente exclusive in domeniul politicilor interne privind
viata religioasa. Astfel, nu exista inca un model legal unic al relatiilor
dintre stat si cultele religioase in Europa.
Cel mai accesibil criteriu de clasificare a relatiilor
dintre stat si cultele religioase este cel al definirii juridice a acestora.
Astfel, din perspectiva legislatiei in vigoare a statelor europene putem
distinge trei mari modele:
·
1.regimuri de separare neta intre stat si
institutiile religioase. Este cazul Frantei (cu exceptii in Alsacia,
Mosella si Departamentele de peste mari), Olandei, Portugaliei, Irlandei. De
regula, statele care imbratiseaza acest model de raportare la culte nu acorda
finantare directa comunitatilor religioase;
·
2. regimuri cu o Biserica de stat sau dominanta din
punct de vedere constitutional-juridic. Este cazul Danemarcei, Finlandei,
Greciei, Maltei, Marii Britanii si, pana de curand, al Norvegiei si Suediei. In
acest caz, una sau mai multe confesiuni au un statut special si sunt partial
integrate in administratia publica;
·
3. regimuri de recunoastere a unor culte (pe unul
sau mai multe niveluri), definite, dupa caz, ca regimuri de cooperare sau
parteneriat dintre stat si culte. Cultele recunoscute beneficiaza de o situatie
privilegiata fata de cele care nu au acest statut. Statul recunoaste utilitatea
activitatii cultelor sustinandu-le financiar in mod direct sau indirect. Din
aceasta categorie fac parte state precum Belgia, Germania, Italia, Luxemburg,
Spania, Polonia, Republica Ceha, Romania, Slovacia etc;
·
Belgia
Tipul de relatie stat – culte: Sunt recunoscute sase culte; de facto, Biserica Catolica are intaietate.
Salarizarea clerului se face integral de catre stat: salariile si pensiile
personalului de cult sunt platite de la bugetul de stat, diferentiat in functie
de dimensiunile comunitatii.
Finantarea lacasurilor de cult: Constructia si repararea lacasurilor de
cult este finantata de stat.
Capelani in institutii publice: Capelanii din institutiile publice (armata,
penitenciare, dar nu si cei din spitale), in primul rand catolici, sunt
salarizati integral de stat.
Scutiri de taxe si impozite: Statul scuteste cultele recunoscute de
impozitul pe veniturile provenite din administrarea imobilelor cu caracter de
cult, precum si de alte taxe si impozite.
Alte forme de finantare: Autoritatile locale asigura clericilor o locuinta
si acopera cheltuielile legate de aceasta. Autoritatile locale pot oferi
sustinere financiara suplimentara comunitatilor religioase. Finantarea altor
activitati (caritabile etc.) se poate face indirect, prin infiintarea de
asociatii nonprofit. Statul asigura finantarea partiala a scolilor confesionale
private. Finantarea privata, pe baza de colecte sau donatii de la credinciosi,
are o pondere limitata.
Educatia religioasa in scoala: In scolile publice, pe toata durata
scolarizarii obligatorii sunt oferite cursuri de educatie confesionala (una
dintre confesiunile recunoscute) sau de morala non-confesionala (seculara), la
alegere, cu posibilitatea de scutire totala de participare (la cerere).
Invatamantul teologic /confesional: In universitatile publice nu
functioneaza facultati de teologie/studii religioase. Universitatile si
institutele/facultatile de rang universitar ale cultelor recunoscute pot primi
finantare de stat (de la bugetul federal sau al comunitatilor federate), in
grade variabile (in cazul unor universitati catolice, pana la 100%).
·
Germania
Tipul de relatie stat – culte: Functioneaza un regim de cooperare intre stat si comunitatile religioase,
care pot beneficia de doua niveluri de recunoastere: corporatii de drept public
si culte de drept privat. Sistemul juridic este reglementat pe doua niveluri,
federal (constitutional si legislatie inferioara) si al landurilor.
Finantarea activitatilor cultelor: se realizeaza prin impozit bisericesc,
subventii si scutiri de taxe. “Impozitul bisericesc” (8-9% din impozitul pe
venit) este colectat de administratia landurilor si asigura circa 80% din veniturile
cultelor care solicita finantare. Suma se retine doar membrilor
Bisericilor/cultelor respective. Exista posibilitatea de scutire de impozitul
bisericesc, sub forma unei declaratii scrise; in caz contrar, sumele sunt
retinute automat din veniturile obtinute. In majoritatea Bisericilor
protestante, renuntarea la plata impozitului bisericesc echivaleaza cu
pierderea calitatii de membru al Bisericii.
Salarizarea clerului: se face diferentiat, potrivit regulilor fiecarui
cult. Pe baza de acord si in functie de regiune, statul poate oferi o
contributie la salariile personalului.
Finantarea lacasurilor de cult: Autoritatile locale pot acoperi cheltuieli
de constructie a bisericilor si contribuie la restaurarea bisericilor monumente
istorice.
Capelani in institutii publice: Pot fi platiti de stat capelanii din
armata, politie, penitenciare, spitale, alte institutii publice, pe baza de
acord cu institutiile vizate, prin contracte pe perioada determinata.
Scutiri de taxe si impozite: Donatiile catre culte si impozitul bisericesc
se pot deduce din impozitul pe salarii sau pe venit. Cultele beneficiaza de
multiple alte scutiri de taxe si impozite.
Alte forme de finantare: Autoritatile publice aloca periodic cultelor
anumite sume, ca despagubire pentru secularizarile succesive ale averilor
bisericesti (mai ales cea din 1803). Cultele de mai mici dimensiuni se
finanteaza in mai mare masura prin donatii de la credinciosi si nu fac apel la
sistemul impozitului bisericesc. Scolile si gradinitele confesionale sunt finantate
partial de stat, ca si celelalte institutii de invatamant privat. Spitalele
bisericesti si alte institutii sociale, caritabile organizate de culte primesc
subventii extinse de la stat, comparabile cu cele primite de alte institutii cu
statut de utilitate publica; beneficiaza in plus de un regim legal distinct in
ceea ce priveste dreptul muncii (aplicat cu respectarea normelor bisericesti
ale fiecarui cult). Cultele mai pot obtine in plus, sub diferite forme, donatii
sau contributii private.
Educatia religioasa in scoala: Cu exceptia scolilor explicit
neconfesionale, in scolile publice educatia religioasa este o disciplina cu
statut similar celorlalte discipline scolare. Educatia religioasa este
confesionala, programa fiind definita in functie de optiunile fiecarui cult
(pentru educatie confesionala stricta, istoria religiilor etc.). Parintii sunt
cei care decid participarea copiilor la cursurile de educatie religioasa, in
confesiunea pe care o aleg; dupa implinirea varstei de 14 ani, elevul hotaraste
singur. Scoala publica este obligata sa organizeze cursuri de educatie
religioasa acolo unde exista cel putin 12 elevi apartinand unei anumite
confesiuni.
Invatamantul teologic /confesional: In universitatile publice functioneaza
facultati de teologie cu caracter confesional (mai mult sau mai putin legate
institutional de Biserica de care apartin din punct de vedere confesional). Pe
langa acestea, functioneaza si o serie de facultati de teologie si universitati
confesionale private.
·
Republica Ceha
Tipul de relatie stat – culte: Functioneaza 33 de culte recunoscute, din punct de vedere legal existand
doua niveluri de recunoastere a cultelor: Bisericile, in numar de 21,
beneficiaza de finantari si facilitati importante, iar societatile religioase
nou inregistrate, in numar de 12, nu beneficiaza de aceste “drepturi speciale”.
Institutia care gestioneaza raporturile dintre stat si culte este Departamentul
pentru Biserici din cadrul Ministerului Culturii.
Finantarea activitatilor cultelor Legislatia in domeniul finantarii Bisericilor
si cultelor religioase La 1 ianuarie 2013 a intrat in vigoare Legea nr.
428/2012 privind restituirea proprietatilor si plata de compensatii financiare
catre Bisericile si cultele religioase ale caror proprietati fusesera confiscate
de regimul comunist. Noul act normativ a schimbat in mod substantial sistemul
de finantare a Bisericilor si cultelor religioase in Republica Ceha, care
presupunea, intre altele, finantarea integrala a salariilor clerului de catre
stat.
Nota: Dupa 1948, Bisericilor
le fusesera confiscate aproximativ 2.500 de cladiri, 175.000 hectare de paduri
si 25.000 hectare de pamant arabil. Cea mai mare parte a proprietatilor
confiscate apartineau Bisericii Romano – Catolice. Conform Legii nr. 428/2012,
un numar de 17 Biserici si culte religioase inregistrate in Republica Ceha vor
primi de la stat 56% din proprietatile confiscate, indeosebi pamanturi, paduri
si helesteie, in valoare totala de cca 3 miliarde de euro. Pentru restul
proprietatilor confiscate, aflate in proprietatea comunelor, a regiunilor sau a
unor persoane private si care nu mai pot fi restituite, statul va plati
esalonat, pe o perioada de 30 de ani, 59 de miliarde de coroane, indexata in
functie de inflatie (in valoare totala estimata de cca 3,8 miliarde de euro).
Salarizarea clerului si finantarea lacasurilor de cult Potrivit Legii nr. 428/2012, pentru o perioada tranzitorie de 17 ani,
statul va continua sa plateasca celor 17 Biserici si culte religioase
beneficiare ale legii o contributie financiara destinata sprijinirii
activitatii acestora. Pana in 2015 (inclusiv), statul va continua sa asigure
integral plata salariilor personalului clerical si sa acopere cheltuielile
administrative de functionare a Bisericilor si cultelor religioase. Contributia
totala a statului este fixata la cuantumul din anul 2012. In anul 2012, suma
alocata de stat cultelor religioase a fost de 56.376.745 de euro. Incepand din
2016, aceasta suma va scadea cu 5% anual. La sfarsitul celor 17 ani, Bisericile
ar urma sa isi autofinanteze integral activitatea.
Capelani in institutii publice. Salariile capelanilor
din armata sunt platite integral de stat, iar cele ale capelanilor din
penitenciare sunt finantate partial de stat. Accesul capelanilor in spitale se
face pe baza de acord interinstitutional si nu beneficiaza de un mod de
finantare uniform.
Alte forme de finantare: Statul finanteaza integral scolile bisericesti
(apartinand Bisericilor, acestea au un statut distinct de scolile confesionale
private) si finanteaza partial scolile private (inclusiv confesionale),
asigurand plata salariilor personalului angajat. Veniturile obtinute de culte
din colecte, donatii etc. au o pondere importanta in totalul veniturilor
cultelor.
Educatia religioasa in scoala In scolile publice, noua culte ofera cursuri
facultative de educatie religioasa. Elevii, in acord cu parintii, pot opta
pentru educatia religioasa in oricare confesiune, indiferent de afilierea
religioasa declarata. Nu exista materie alternativa. In scolile bisericesti,
elevii pot opta intre educatia confesionala propriu-zisa si un curs de etica
neconfesionala. Scolile private pot alege sa propuna sau nu cursuri de religie
in orice confesiune religioasa. Profesorii de religie sunt platiti de scoli si
au nevoie de autorizatie atat din partea statului cat si a confesiunii
respective.
Invatamantul teologic / confesional : Scolile bisericesti si scolile
private (inclusiv confesionale) sunt finantate partial de Stat. Cinci facultati
de teologie sunt integrate in universitatile publice. Bisericile dispun de
institutii de educatie de nivel superior, dar diplomele acestora nu sunt
considerate echivalente cu diplomele universitare.
Modele cu Biserica de stat sau dominanta
·
Danemarca
Tipul de relatie stat – culte: Exista trei niveluri: Biserica Evanghelica Luterana – Folkekirche este
recunoscuta ca Biserica nationala, conform Art. 4 din Constitutie; mai
functioneaza 11 comunitati religioase recunoscute, iar alte 90 de denominatiuni
au dreptul de a oficia casatorii cu efecte civile. Cultele care nu beneficiaza
de recunoastere publica sunt libere sa functioneze. Principala institutie
responsabila de gestionarea raporturilor dintre stat si culte este Ministrul
Afacerilor Ecleziastice.
Finantarea activitatilor cultelor Salarizarea clerului: Statul colecteaza
de la toti cetatenii, indiferent de confesiune, un impozit bisericesc destinat
finantarii Bisericii Evanghelice Luterane. Din acest impozit si din sume
alocate de la bugetul public, statul ofera o contributie (cca 40%) la salariile
pastorilor si plateste integral salariile episcopilor. Impozitul bisericesc
asigura cea mai mare parte a veniturilor Bisericii Evanghelice. Pastorii
Bisericii evanghelice sunt functionari publici. Alte comunitati religioase nu
primesc sprijin financiar pentru salarizarea clerului.
Finantarea lacasurilor de cult Statul sprijina financiar repararea
bisericilor monumente istorice, intretinerea monumentelor si a mormintelor
(pentru Biserica Evanghelica).
Capelani in institutii publice: Statul poate finanta prezenta unor capelani
in institutiile publice (pastori sau persoane cu formare teologica), inclusiv
in contextul unor situatii de urgenta sau calamitati.
Scutiri de taxe si impozite: Membrii comunitatilor religioase recunoscute,
altele decat Biserica Evanghelica, pot obtine deducerea din impozitul pe venit
a contributiilor catre cultele respective, iar comunitatile religioase (altele
decat Biserica Evanghelica) beneficiaza de o serie de scutiri de taxe si
impozite. Cultele cu drept de a oficia casatorii cu efecte civile pot beneficia,
in anumite conditii, de scutiri fiscale pentru sumele provenite din donatii.
Statul acopera aproximativ 12 la suta din bugetul Bisericii Evanghelice, in
schimbul acestei sume, BEL se ocupa si de administrarea cimitirelor, de
registrul evidentei populatiei, prin inregistrarea nasterilor, casatoriilor,
decesurilor etc. Cealalta parte a bugetului bisericii, mult mai consistenta,
provine dintr-o taxa (impozit bisericesc), platita numai de membrii BEL,
colectata insa tot de stat, laolalta cu celelalte taxe. BEL este exonerata de
impozitul funciar si de impozitul pe imobilele bisericesti.
Alte forme de finantare: Institutiile sociale sau caritabile organizate de
comunitatile religioase care colaboreaza cu institutiile publice pentru
prestarea de servicii de interes public pot beneficia de subventii de la stat.
Educatia religioasa in scoala: In scolile publice sunt oferite cursuri de
“educatie crestina” sau “educatie religioasa”. Cursurile sunt orientate in
principal spre predarea invataturii si istoriei Bisericii Evanghelice; la
clasele superioare, sunt prezentate si alte credinte si filosofii de viata,
relatia dintre Biserica si stat in Danemarca si in Europa. Cursurile de
educatie religioasa sunt obligatorii pentru clasele I-X. Pentru clasele a VII-a
si a VIII-a, cand in parohii sunt organizate cursuri speciale in vederea
confirmarii, elevii pot alege sa participe la acestea sau la cursurile de
educatie religioasa obisnuite.
Invatamantul teologic / confesional: Doua facultati de teologie (pastorala,
pentru Biserica Evanghelica) sunt integrate in universitatile publice. O
facultate de teologie a unei universitati private a fost acreditata pentru alte
confesiuni protestante. Mai functioneaza si alte doua institutii de invatamant
teologic superior cu caracter privat, dar diplomele acestora nu sunt
recunoscute de stat.
·
Grecia
Tipul de relatie stat – culte: Biserica Ortodoxa (cuprinzand Biserica Ortodoxa Greaca si entitatile
bisericesti subordonate Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol) este Biserica
de stat sau dominanta si are statut de corporatie de drept public. Regimul
juridic al celorlalte confesiuni este neuniform, acestea beneficiind de
diferite forme de recunoastere. Astfel, Biserica Romano-Catolica, Cultul Mozaic
si Cultul Musulman sunt confesiuni a caror functionare pe teritoriul Greciei a
fost reglementata individual, printr-o succesiune de acte normative specifice.
Alte Biserici si culte au fost recunoscute prin decizie administrativa sau in
instanta. Aceste culte se constituie de obicei sub forma de asociatii de drept
privat. Alte culte pot functiona in legalitate doar daca primesc o forma de
recunoastere administrativa din partea statului. Relatia stat – culte este
gestionata in principal de Ministerul Educatiei, Afacerilor Religioase, Culturii
si Sportului.
Finantarea activitatilor cultelor Finantarea activitatilor Bisericii
dominante este extensiva.
Salarizarea clerului. Statul plateste integral salariile personalului
clerical (episcopi, preoti, diaconi) si ale unora dintre laicii angajati de
Biserica Ortodoxa. Paracliserii si cantaretii bisericesti sunt platiti din
fondurile proprii ale Bisericii. Salariile se echivaleaza cu cele ale
functionarilor publici.
Capelani in institutii publice: Capelanii ortodocsi din spitale, armata,
penitenciare etc. sunt platiti integral de institutiile respective.
Scutiri de taxe si impozite Bisericile si manastirile sunt scutite de
impozitul pe venit, de impozitul pe cladiri, pe transmiterea imobilelor, pe
donatii si de taxele succesorale. Muntele Athos are un statut fiscal aparte.
Alte forme de finantare: Invatamantul teologic ortodox este finantat de
stat. Statul asigura functionarea si intretinerea scolilor musulmane din Tracia
Occidentala (in nord-vestul tarii). Cultele mai obtin venituri din donatii, din
proprietati mobiliare si imobiliare, din diferite activitati economice.
Religie si educatie Educatia religioasa in scoala: Educatia religioasa in
scolile publice se face in confesiunea ortodoxa. Elevii de alta confesiune
decat cea ortodoxa nu sunt obligati sa participe la cursurile de religie.
Invatamantul teologic / confesional: Cultele isi pot intemeia propriile
scoli si institutii de educatie teologica. In cadrul universitatilor din Atena
si Tesalonic functioneaza doua facultati de teologie ortodoxa. Functioneaza si
institutii private de invatamant superior teologic.
Modele de separare
·
Franta
Tipul de relatie stat – culte: Functioneaza un regim de separare neta dintre stat si culte (cu exceptii
teritoriale: in Alsacia si Mosella, unde functioneaza un regim de recunoastere
a cultelor si in teritoriile non-europene ale Frantei, unde exista forme de
subventionare a cultelor). Raporturile dintre stat si culte sunt gestionate in
principal prin intermediul Ministerului de Interne.
Finantarea activitatilor cultelor Finantarea directa a activitatilor de
cult este interzisa, cu exceptiile amintite. Finantarea cultelor se face in cea
mai mare parte din fonduri proprii (fie din donatii directe, fie prin
instituirea de fundatii).
Salarizarea clerului: In general, cultele asigura salarizarea personalului
de cult numai din fonduri proprii. In Alsacia si Mosella (departamentele
Haut-Rhin, Bas-Rhin si Moselle), salariile clerului apartinand cultelor
recunoscute sunt platite de stat.
Finantarea lacasurilor de cult: Statul sau autoritatile locale asigura
intretinerea lacasurilor de cult catolice (restaurarea si consolidarea
acestora, precum si cheltuielile de functionare) construite inainte de 1905 si
confiscate prin Legea de separare a Bisericii de stat. Asociatiile subordonate
Bisericii Romano-Catolice pot beneficia de fonduri publice. Statul poate
garanta imprumuturile contractate de asociatiile de cult/diecezane pentru
construirea de noi biserici. Statul poate pune la dispozitia asociatiilor de
cult cladiri cu destinatie de cult in schimbul unei chirii simbolice.
Capelani in institutii publice: Capelanii din spitale si penitenciare pot
fi platiti de statul francez. In spitale, acestia sunt angajati prin contract
de conducerea institutiei. Capelanii din penitenciare primesc o indemnizatie
forfetara, in functie de serviciile prestate. Asistenta religioasa in armata
este asigurata de capelanii militari (cu regim juridic diferit: fie cu statut
de ofiteri, fie angajati pe baza de contract, fie benevoli). Este permisa
instituirea de capelani in scoli, la cererea parintilor si cu permisiunea
administratiei scolii, insa activitatea acestora nu este finantata de stat, ci
din cotizatiile parintilor si din fondurile proprii ale cultelor care ii
sustin.
Scutiri de taxe si impozite: In anumite limite, donatiile catre entitati de
interes public (inclusiv asociatiile cultuale si diecezane, pentru sumele
alocate intretinerii edificiilor de cult sau activitatilor de interes general)
pot fi deduse din impozit. Legea restrange dreptul de mostenire al clericilor
(acestia nu pot primi mosteniri din partea persoanelor carora le acorda
asistenta religioasa pe patul de moarte).
Alte forme de finantare. Statul poate finanta partial scolile private,
inclusiv scolile confesionale si institutiile de invatamant superior apartinand
unor culte. Asociatiile cu profil religios (inclusiv cele administrate de
personal bisericesc) constituite sub regimul general al asociatiilor pot
beneficia de statutul de utilitate publica si primi subventii din fonduri
publice, daca desfasoara activitati de interes general (sociale, filantropice,
culturale, de educatie etc.).
Educatia religioasa in scoala: Invatamantul public este laic. Este
interzisa organizarea de cursuri de educatie religioasa in institutiile de
invatamant public. Mai mult, legea franceza interzice personalului clerical
accesul la calitatea de profesori in invatamantul public primar si secundar.
Portul insemnelor religioase vizibile in institutiile de invatamant public este
interzis atat profesorilor si personalului administrativ, cat si elevilor. In
cadrul altor discipline se organizeaza cursuri privind fenomenul religios
(studiat din perspectiva neconfesionala). Pentru ciclul primar, este prevazut
in orar un spatiu liber, pentru a le permite elevilor sa participe la cursuri
de educatie religioasa (la alegerea parintilor) organizate in afara spatiului
institutiilor publice de educatie. In Alsacia si Mosella, statul asigura
educatia religioasa a elevilor din ciclurile primar si secundar (educatie
confesionala pentru elevii apartinand cultelor recunoscute) si poate plati
salariile profesorilor de religie (multi dintre acestia sunt voluntari).
Educatia religioasa are statut similar celorlalte discipline, insa notele nu
sunt luate in considerare pentru evaluarea generala a elevului. Participarea
elevilor la cursurile de educatie religioasa se face pe baza de inscriere.
Invatamantul teologic / confesional Invatamantul teologic se organizeaza in
afara invatamantului public. Diplomele institutiilor de invatamant superior
confesionale nu sunt recunoscute de catre statul francez, insa acesta
autorizeaza acordurile intre institutiile de invatamant public si cele de
invatamant privat care le permit studentilor obtinerea unor diplome din partea
ambelor institutii.
·
Irlanda
Tipul de relatie stat – culte: Functioneaza un regim de separare a cultelor de stat. Nu exista forme de
recunoastere legala a cultelor, care au drepturi largi de autoguvernare (cu
efecte inclusiv asupra dreptului muncii) si ca atare nu exista o institutie
publica specializata pentru gestionarea raporturilor dintre stat si culte. Cu
toate acestea, importanta religiei in societate este recunoscuta. Preambulul
Constitutiei Irlandei cuprinde o invocare a Sfintei Treimi si a lui Iisus
Hristos ca Domn.
Finantarea activitatilor cultelor Statul se angajeaza sa nu subventioneze
nicio confesiune religioasa si sa respecte principiul nediscriminarii. Cultele
isi finanteaza activitatile in cea mai mare parte din fonduri proprii. Cultele
nu dispun automat de personalitate juridica, astfel ca proprietatile
bisericesti sunt de regula administrate de trusturi sau fundatii private.
Salarizarea clerului Salariile angajatilor cultelor sunt asigurate din
fonduri proprii si sunt supuse impozitarii pe venit.
Finantarea lacasurilor de cult .Finantarea lacasurilor de cult se face din
fondurile proprii ale cultelor. Pot fi acordate subventii publice doar pentru
intretinerea bisericilor inregistrate ca apartinand patrimoniului istoric
arhitectural.
Capelani in institutii publice. Capelanii din armata si din sistemul
penitenciar sunt angajati ai acestor institutii si platiti de stat. In scolile
publice comunitare, capelanii trebuie numiti cu acordul cultelor; au statut de
profesori si drepturi salariale asimilate cu ale acestora.
Scutiri de taxe si impozite Donatiile in scopuri caritabile (inclusiv catre
culte) sunt scutite de impozite, iar mostenirile atribuite cultelor cu acelasi
titlu sunt scutite de taxele succesorale. Lacasurile de cult sunt scutite de
impozitele comunale, ca si spitalele (multe dintre acestea fiind administrate
de ordine si congregatii catolice).
Alte forme de finantare. Statul finanteaza in foarte mare masura scolile si
institutiile de invatamant superior private (majoritare fiind cele
confesionale).
Religie si educatie Sistemul de educatie este dominat de scolile cu profil
confesional (in proportie covarsitoare catolice, insa exista si institutii de
educatie protestante sau tinand de comunitatea evreiasca).
Educatia religioasa in scoala face parte din trunchiul comun al disciplinelor.
In scolile cu profil confesional, aceasta se face de obicei in confesiunea
comunitatii care administreaza scoala.
Invatamantul teologic / confesional Universitatea Nationala a Irlandei din
Maynooth si Universitatea din Dublin ofera specializari in teologie. Statul
finanteaza in foarte mare masura constructia, administrarea si functionarea
institutiilor de invatamant superior cu profil confesional. Sumele sunt alocate
per student, suma totala fiind proportionala cu numarul de studenti.
·
Bulgaria
Cultele isi asigura finantarea din fonduri proprii si
din subventii care pot fi acordate de stat prin Legea Cultelor (2002). Statul
sprijina activitatea in domeniul asistentei religioase si a asistentei sociale
a cultelor inregistrate, acestea fiind asimilate entitatilor non-profit. Pot fi
acordate subventii pentru construirea si restaurarea locasurilor de cult.
Donatiile sunt scutite de impozite, iar imobilele care sunt utilizate pentru
oficierea cultului liturgic sunt scutite de taxe si impozite, donatiile sunt
neimpozabile.
·
Cipru
In schimbul patrimoniului pe care Biserica Ortodoxa
l-a cedat statului, acesta s-a angajat sa plateasca salariile personalului de
cult al Bisericii Ortodoxe, dar si al celorlalte trei entitati cultuale
recunoscute prin Constitutia republicii – maronitii, armenii si
romano-catolicii -, chiar daca doar Biserica Ortodoxa a cedat din patrimoniul
sau. Sprijin financiar direct primeste, de asemenea, comunitatea musulmana.
Toate institutiile religioase sunt exonerate de
impozitul pe venitul obtinut din activitati religioase, cel provenit din
activitati economice nefacand obiectul vreunei reglementari legislative
speciale Toate materialele de constructie, accesoriile lacaselor de cult si
obiectele de cult (inclusiv vesmintele), importate pentru nevoi bisericesti de
catre institutiile bisericesti sau religioase in general, sunt scutite de taxe
vamale. Lacasurile de cult sunt scutite de taxe funciare, iar donatiile in
favoarea cultelor sunt, de asemenea, scutite de taxe.
·
Croatia
Statul sprijina, atat direct, cat si indirect,
activitatea cultelor care incheie un acord cu Guvernul croat, iar 17 din cele
44 de comunitati religioase inregistrate legal au incheiat astfel de acorduri.
Sprijnul poate consta in plata salariilor si pensiilor pentru clerici,
construirea ori restaurarea de lacasuri de cult ori subventionarea
activitatilor in domeniul asistentei religioase si al asistentei sociale. In
plus, pentru toate cultele recunoscute, veniturile sunt scutite de impozit,
precum si imobilele care sunt utilizate pentru oficierea cultului.
·
Estonia
Cultele se finanteaza in principal din venituri
proprii si din contributii ale credinciosilor. Statul participa insa la
intretinerea si conservarea lacasurilor de cult, acolo unde acestea au o
valoare istorica sau culturala. Organizatiile religioase sunt scutite de
impozitul pe venit si de cel pentru terenul ocupat de cladiri destinate
cultului, iar TVA este redusa considerabil pentru multe produse si servicii (de
exemplu, 5%, in loc de 18%, pentru electricitate). Statul acorda un ajutor si
pentru editarea ziarului Bisericii Luterane a Estoniei.
Structura confesionala a societatii estoniene este
foarte faramitata, cele mai mari doua culte prezente (Biserica Luterana si
Biserica Ortodoxa – cu doua jurisdictii) reprezentand fiecare cate nu mai mult
de 15% din populatie. Pe langa acestea, statul estonian recunoaste juridic alte
aproximativ 500 de organizatii religioase, termen ce poate acoperi o gama
destul de larga de realitati, de la o biserica pana la o simpla asociatie a
minim 12 cetateni ori rezidenti.
Consiliul Bisericesc estonian, organizat in 1990 si
alcatuit din 10 biserici crestine, este sustinut financiar de stat. Clericii
apartinand acestor 10 biserici pot fi angajati pe posturi de capelani in
unitatile militare si penitenciare, salariile fiindu-le platite integral de
stat.
·
Finlanda
In Finlanda, Biserica Luterana si Biserica Ortodoxa au
un raport privilegiat cu statul, comparativ cu celelalte aproximativ 80 de
comunitati religioase. Modul de finantare a acestor doua biserici este
reglementat prin lege: Biserica Luterana primeste 1,79%, iar Biserica Ortodoxa
0,0014% din impozitul platit de persoanele juridice inregistrate in Finlanda.
De asemenea, persoanele fizice afiliate uneia dintre cele doua biserici platesc
un anumit procent (1 – 2%) din venituri catre aceasta, banii fiind colectati de
stat, laolalta cu celelalte impozite. Sprijin direct poate veni si din partea
administratiei locale, pentru acoperirea costurilor de operare ale unitatilor
de cult. Statul plateste, de asemenea, salariile profesorilor de religie,
capelanilor militari si ai celor din penitenciare, capelanii din spitale fiind
platiti direct de culte.
Celelalte culte recunoscute pot, la randul lor, primi
un sprijin financiar direct din partea statului, in urma depunerii unei cereri
formale in acest sens si direct proportional cu numarul de membri. In privinta
finantarii indirecte, cultele sunt scutite de impozitul pe venit, iar
cimitirele si imobilele cu destinatie cultuala sunt scutite de impozitul
funciar.
·
Letonia
Constitutia letona prevede separarea rigida a
bisericii de stat, ceea ce exclude, in principiu, posibilitatea oferirii unui
sprijin material direct. In consecinta, cultele se finanteaza, in principal,
din fonduri proprii si din donatii ale membrilor. Statul acorda totusi
subventii celor opt culte recunoscute legal, pentru amenajarea si intretinerea
spatiilor de cult, sustinerea activitatii religioase si a diferitelor
activitati de interes public. Aceleasi culte pot desemna profesori de religie
care sa activeze in scolile publice, precum si capelani in unitati militare,
penitenciare si spitale, salariile tuturor acestora fiind platite de stat.
Intre beneficiile comunitatilor religioase
inregistrate se numara: scutirea de la plata impozitului pe terenuri si pe
cladiri, precum si a impozitului pe venit, neplata TVA pentru contributii si
donatii, precum si posibilitatea deducerii acestora, in anumite limite, din
impozitul pe venit, atat de catre persoanele juridice, cat si de cele fizice.
Legea prevede, de asemenea, scutirea de la plata taxelor vamale si a TVA pentru
ajutoarele umanitare sau asistenta tehnica primita din afara tarii.
·
Lituania
Statul lituanian a optat pentru o recunoastere
juridica a cultelor in trei moduri: grupuri religioase traditionale, grupuri
religioase netraditionale si alte grupuri religioase. Grupurile religioase
traditionale, in numar de noua, sunt singurele care primesc anual un sprijin
financiar direct din partea statului, iar acest sprijin poate fi completat de
catre administratia locala. De asemenea, grupurile religioase traditionale pot
desemna profesori de religie in scolile publice, precum si capelani in unitati
militare, penitenciare si spitale, plata salariilor fiind asigurata de stat (in
practica, insa, numai Biserica Romano-Catolica are capelani, iar acestia numai
in unitatile militare).
Cele noua culte traditionale sunt scutite de la plata
asigurarilor sociale si de sanatate pentru personalul clerical si monastic.
Acordul cu Biserica Romano-Catolica o exonereaza pe aceasta de impozitul
funciar si de impozitul general. Statul finanteaza, de asemenea, functionarea
scolilor confesionale (aproximativ 30 la numar), in cazul celor romano-catolice
platind atat costurile de functionare, cat si pe cele de capital.
·
Luxemburg
Biserica Romano-Catolica, ce reprezinta 70 la suta din
populatie, si alte cinci culte religioase recunoscute juridic (ortodox,
anglican, reformat, protestant si mozaic) sunt finantate integral de statul
luxemburghez, fara ca acesta sa colecteze vreo “taxa pentru Biserica”. Aceasta
inseamna plata salariilor si a asigurarilor sociale si de sanatate pentru
personalul clerical si o buna parte din cel neclerical (administratie, cateheti
etc.), intretinerea si construirea de noi lacasuri de cult, finantarea
organizarii educatiei religioase in scolile publice si a asistentei religioase
in institutii publice, finantarea scolilor confesionale, precum si a unui seminar
teologic romano-catolic.
In privinta regimului fiscal, cele sase culte
recunoscute, ca si toate celelalte asociatii religioase inregistrate, au un
statut similar fundatiilor si organizatiilor non-profit, care implica
neimpozitarea veniturilor din activitati nelucrative, neimpozitarea lacasurilor
de cult etc.
·
Malta
In Malta, desi Biserica Romano-Catolica este, potrivit
Constitutiei, biserica de stat, principalul sau venit il reprezinta cel obtinut
din titlurile de stat cu care a fost despagubita pentru patrimoniul
nationalizat. O alta sursa sunt donatiile. De asemenea, se pot obtine subventii
din partea statului pentru activitatile de interes public. Statul finanteaza
organizarea educatiei religioase in scolile publice, subventioneaza scolile
confesionale si asigura asistenta religioasa in institutiile publice.
Nu exista un regim fiscal special pentru cultele
religioase, ele fiind asimilate, din acest punct de vedere organizatiilor
non-profit. Totusi, Biserica Romano-Catolica poate beneficia de unele
exonerari, partiale sau integrale, de la plata anumitor impozite (nu plateste
impozit pe beneficiu, pe imobilele destinate cultului etc.).
·
Olanda
In Olanda, este exclusa finantarea directa a vreunui
cult religios, lasand, totusi, posibilitatea acordarii de asistenta indirecta
si chiar a unor subventii ocazionale catre cultele recunoscute juridic. Astfel,
autoritatile centrale si locale contribuie la intretinerea lacasurilor de cult
cu valoare istorica. In plus, legea prevede posibilitatea alocarii de fonduri
pentru construirea a noi lacasuri de cult pentru cultele minoritare, in baza
principiului garantarii active a libertatii religioase. Acelasi principiu
permite statului finantarea in diferite grade a asistentei religioase in
institutii publice (penitenciare, unitati militare, spitale, aziluri pentru
batrani). Statul subventioneaza, de asemenea, scolile si unitatile medicale
confesionale.
Cultele sunt exonerate total sau partial de taxele pe
donatii cu scop religios si beneficiaza de o reducere a taxelor pentru
electricitate si a celor pentru transferul de proprietate.
·
Polonia
Peisajul confesional polonez este dominat de Biserica
Romano-Catolica, ce reprezinta aproape 90 la suta din populatie si ale carei
raporturi cu statul sunt reglementate printr-un Concordat. Acorduri
asemanatoare au fost incheiate de statul polonez cu inca 14 culte, alte 158 de
comunitati religioase fiind inregistrate. Toate beneficiaza de o serie de
avantaje fiscale neaccesibile grupurilor religioase neinregistrate: sunt
exonerate de impozitul pe profitul reinvestit in activitatile cu caracter
religios, social-cultural, educativ, stiintific sau pentru construirea de
imobile destinate activitatii religioase. De asemenea, nu platesc taxe funciare
pentru lacasurile de cult, taxe pentru inregistrarea contractelor civile si
taxe vamale pentru produsele destinate activitatilor religioase, sociale sau
educative.
In plus, cele 15 culte recunoscute legal beneficiaza
si de o serie de mijloace de asistenta financiara directa. Banii revin celor 15
culte recunoscute, in functie de numarul de membri, marea majoritate fiind
folositi pentru plata asigurarilor sociale si de sanatate ale personalului
clerical, iar restul pentru sustinerea unor proiecte caritabile si educationale
desfasurate de culte, precum si pentru renovarea si consolidarea imobilelor cu
valoare istorica. Cele 15 culte au, de asemenea, dreptul de a organiza educatia
religioasa in scolile publice, precum si asistenta religioasa in institutii
publice, costurile fiind acoperite de stat.
·
Portugalia
In Portugalia se face distinctie intre comunitatile
religioase in sens general, comunitatile inregistrate si comunitatile
statornicite sau inradacinate in societate. Aceasta ultima categorie
beneficiaza de toate avantajele fiscale obtinute de Biserica Romano-Catolica
prin Concordatul din 2004. Statul portughez participa la construirea noilor
lacasuri de cult, iar comunitatile locale pot ceda teren pentru constructii cu
caracter religios. Statul subventioneaza pensiile misionarilor catolici din
vechile colonii si plateste realizarea emisiunilor religioase ale radioului si
televiziunii publice, iar activitatile cu caracter religios, inclusiv cele de
formare, nu sunt impozabile.
Donatiile facute entitatilor de cult inregistrate pot
fi deduse din venitul impozabil pana la nivelul de 15% din acesta, iar legea
prevede o reducere a contributiilor sociale pentru salariatii Bisericii, atat
pentru angajator (8% in loc de 23,75%), cat si pentru salariat (4% in loc de
11%). Cultele statornicite au de ales in fiecare an intre a le fi returnata TVA
sau a percepe 0,5% din impozitul pe venit al cetatenilor care isi dau acordul
scris in aceasta privinta.
·
Slovacia
In prezent, exista 18 culte recunoscute formal de
statul slovac, in afara lor functionand si altele. Statul asigura salarizarea
personalului cultelor recunoscute, inclusiv in privinta asigurarilor sociale.
De asemenea, statul subventioneaza administratia cultelor si sprijina
constructia, restaurarea si intretinerea lacasurilor de cult, mai ales acolo
unde este vorba de obiective cu valoare patrimoniala. In plus, statul slovac
acorda un insemnat sprijin financiar organizatiilor de asistenta sociala
catolica si protestanta (Diakonia).
Fundatii apartinand cultelor recunoscute pot primi si
1% din impozitul pe venit al cetatenilor care isi exprima formal aceasta
dorinta. Cultele recunoscute sunt exonerate de impozitul pe donatii, de
impozitul pe terenurile si cladirile destinate cultului si formarii
personalului de cult si de taxele pentru transfer de proprietate. Valoarea
donatiilor facute cultelor poate fi dedusa din venitul impozabil. In acelasi
timp, cultele beneficiaza de o reducere a cotizatiilor sociale pentru
salariatii lor.
·
Slovenia
In Slovenia, la inceputul anului 2013 erau
inregistrate 44 de grupuri religioase. Legea prevede ca Biserica si cultele
inregistrate isi asigura finantarea in principal din donatiile credinciosilor
si din venituri proprii.
In mod direct, statul ofera sprijin cultelor
inregistrate prin plata asigurarilor sociale si medicale pentru personalul
clerical. Statul poate oferi cultelor subventii punctuale pentru repararea si
intretinerea cladirilor de patrimoniu sau pentru desfasurarea de programe
sociale, culturale ori educationale. Restul veniturilor cultelor provin din exploatarea
proprietatilor imobiliare.
In mod indirect, cultele sunt finantate prin scutirea
de impozitul pe venitul obtinut din activitatile nonlucrative, exonerarea de
impozitul pe imobilele afectate cultului si de taxele vamale pentru produsele
importate pentru un scop de cult. Donatiile facute cultelor pot fi deduse din
venitul impozabil, iar venitul cultelor afectat activitatilor religioase si
caritabile nu este impozitat. Personalul de cult plateste impozit pe venit, dar
poate deduce 40% din cheltuieli, drept cheltuieli de administrare a activitatii
de cult. Cultele nu platesc impozit pe imobilele primite ca donatie, daca
acestea sunt folosite in interes public.
·
Spania
Potrivit Concordatului din 1979, subventiile de stat
pentru Biserica Romano-Catolica erau inlocuite cu o contributie din partea
credinciosilor, care puteau alege sa directioneze 10% din impozitul pe profit
catre Biserica. In 1987, acest procent a fost coborat drastic, la numai 0,52%,
cu conditia ca statul sa compenseze diferenta cu o subventie directa, in
urmatorii trei ani. Subventia a continuat sa fie acordata, insa, si dupa acei
trei ani, pana in 2006, cand, in urma unei noi intelegeri cu guvernul,
procentul din impozitul pe venit a fost ridicat la 0,7, in schimbul unei reduceri
semnificative a subventiei directe.
Sapte alte culte religioase detin statutul de cult
inradacinat in societate, iar trei dintre acestea (comunitatea protestanta,
evreiasca si musulmana) au incheiate acorduri cu statul, care le confera o
serie de beneficii fiscale (asimilabile entitatilor non-profit), dreptul de a
numi profesori de religie in scolile publice si capelani in unele institutii
publice, precum si acces la unele subventii financiare directe pentru proiecte
culturale, educationale si sociale. Autoritatile regionale si cele locale pot,
la randul lor, sa suplimenteze acest sprijin oferit de organismele federale.
Intre beneficiile fiscale acordate acestor culte se
numara scutirea de la plata impozitului pe venit, daca scopul in care sunt
folosite veniturile sunt cele declarate ca obiective statutare, neimpozitarea
activitatilor de producere a publicatiilor si obiectelor religioase, precum si
neimpozitarea lacasurile de cult. In cazul Bisericii Romano-Catolice, nicio
cladire – nici chiar cele folosite in scop comercial – nu este impozitata, desi
aceasta prevedere este foarte des contestata, pe fondul crizei economice
actuale.
·
Suedia
Biserica Luterana Suedeza are dreptul de a percepe de
la membrii sai o cotizatie anuala, prin intermediul sistemului public de
colectare a impozitelor. Banii astfel stransi sunt completati de stat cu
fonduri destinate intretinerii si restaurarii patrimoniului arhitectonic. Alte
22 de culte pot colecta contributii similare din partea membrilor si primi o
subventie directa din partea statului. In situatia in care aleg sa colecteze
contributiile, subventia de la stat este diminuata. Aceste culte pot solicita
statului si asistenta financiara pentru desfasurarea unor proiecte punctuale.
Cultele sunt scutite de taxe pentru veniturile din
activitati non-profit, iar Biserica suedeza si cultele recunoscute nu platesc
impozit pentru lacasurile de cult.
·
Ungaria
Cetatenii pot directiona 1% din impozitul pe venit
catre comunitatea sau asociatia religioasa din care fac parte, iar in cazul
comunitatilor, statul contribuie cu finantare directa egala celei obtinute de
la credinciosi. Asociatiile religioase pot si ele primi finantare directa, dar
nu in mod constant, ci mai degraba pe baza unor proiecte sau pentru nevoi
punctuale. O alta diferenta consta in faptul ca numai comunitatile religioase
au dreptul de a folosi acesti bani pentru plata salariilor personalului
(clerical si neclerical). In plus, personalul clerical este scutit de la plata
impozitului pe venit. Atat comunitatile, cat si asociatiile religioase pot
administra scoli confesionale, statul subventionandu-le la acelasi nivel cu
scolile publice. Totusi, scolile administrate de comunitati religioase pot
beneficia si de o subventie suplimentara.
Guvernul aloca, de asemenea, o serie de fonduri
comunitatilor religioase pentru intretinerea cladirilor de patrimoniu,
sprijinirea clericilor din satele mici, activitati culturale si oferirea de
asistenta religioasa in unitati militare si penitenciare. Mare parte din aceste
fonduri (peste 90%) sunt incasate de cele patru “religii istorice” ale
Ungariei: Biserica Romano-Catolica, Biserica Reformata, Biserica Luterana si
comunitatea mozaica.
Principala sursa de finantare a cultelor este, totusi,
venitul din exploatarea proprietatilor imobiliare, mare parte din ele fiind
retrocedate, iar pentru cele inca neretrocedate, statul plateste o despagubire
anuala catre fostii proprietari, pana la solutionarea definitiva. Finantarea
indirecta este realizata in principal prin exonerarea de taxele pe transferul
de proprietate a bunurilor imobile, pentru impozitul funciar si de taxe de
timbru pentru proceduri administrative.
Sursele datelor:
Statul şi cultele religioase – Secretariatul de Stat pentru Culte (2014)
Lavinia STAN, Lucian TURCESCU, Church, State, and Democracy in Expanding
Europe, Oxford University Press, Oxford/New York, 2011
Faculté de droit et de science politique d’Aix-Marseille, Religions, droit
et sociétés dans l’Europe communautaire. Actes du xiiie colloque de l’institut
de droit et d’histoire religieux (idhr), presses universitaires
d’Aix- Marseille 2000
Gerhard Robbers (ed.), État et Églises dans l’Union Européenne, Nomos
Verlagsgesselschaft, Baden-Baden, 2007
Mediafax
