Brăndaș Petru 1897 - ? din Arad-Șega

 

Fratele Petru Brăndaș s-a născut în ziua de 2 iulie 1897 în localitatea Arad-Șega, județul Arad. Părinții se numeau Ilie și Floare, de religie greco-ortodoxă și naționalitate română.

A studiat șase clase primare și două clase superioare secundare.

În ziua de 19 mai 1919 se căsătorește cu Floare și Domnul le-a dat trei copii: un băiat și două fete.

Este contingent 1919, dar este scutit de militărie.

Aude Cuvântul Domnului și se hotărăște să-l urmeze pe Domnul, fiind botezat în ziua de 8 august 1925. Fratele Petru Brăndaș începe să lucreze ca voluntar la Biserica Creștină Baptistă Arad-Șega și împrejur. În raionul de activitate era un număr de 120  de membri și 68 aparținători.

Ultima informație despre fratele o găsim din ziua de 4 iulie 1947, când participă alături de alți frați lucrători la înmormântarea fratelui Feier, în localitatea Șofronia, Arad.[1]

Dacă cineva are mai multe informații, vă rog să le lăsați la comentarii.

Surse:

Arhive

Farul Creștin

---

[1] Farul Creștin, Anul XVI, Nr. 33 - 34, sâmbătă 16 – 23 august 1947, p. 11.

Dragomir Ioan 1962 – 2014 din Ohabag

 

Născut în 27 Decembrie 1962 localitatea Ohaba, jud Alba în familia  Dragomir Ioan și Maria, fiind al doilea dintre cei 8 copii ai familiei Dragomir.

După absolvirea cursurilor primare, gimnaziale în localitatea natală, urmează cursurile liceale în Sibiu. În ultima perioadă a cursurilor liceale, frecventează Biserica Baptistă, Dumnezeu atinge și schimbă inima lui și este botezat în anul 1980 de către fratele pastor Mircu Cocar. După absolvirea liceului în Sibiu în anul 1980, vine în Reșița, fiind admis ca student al Institutului de Subingineri, în același timp câștigîndu-și existența ca angajat al UCM Reșița.

Se integrează în lucrarea de slujire din Biserica Creștină Baptistă Nr 1, slujind în mod deosebit împreună cu grupul de tineri în lucrarea de misiune în localitățile din jurul Reșiței și Bocșei.

În anul 1988 prin voia lui Dumnezeu se căsătorește cu Dorina, Dumnezeu binecuvântând această familie în anul 1990 cu un băiat, Cristian.

Dornic de a se pregăti permanent pentru lucrarea de slujire la care Dumnezeu l-a chemat, frecventează cursurile TCM organizate în cadrul House Edelweis Austria, finalizând aceste cursuri în anul 1996. Având ca responsabilitate delegată din partea Bisericii, organizează cu meticulozitate și consecvență grupurile de misiune care se deplasau în localitățile unde Biserica avea puncte de misiune. Identificând în mod cât se poate de evident chemarea la slujire, este ordinat ca păstor în Bisericile din Biniș, Doclin, Moniom în anul 1996. Investește foarte mult în această lucrare, chiar dacă premisele nu erau prea încurajatoare, dând dovadă de consecvență și supunere față de chemarea lui Dumnezeu. Începând cu 19 Octombrie 1997 până în 10 Aprilie 2009, slujește ca păstor în Biserica din Dognecea, având ca punct de misiune și Calina, în ultima parte a acestei perioade ajutând și lucrarea din Ilova. Înviorează lucrarea lui Dumnezeu în Biserica din Dognecea, investind timp, energie, sănătate, toate făcându-le cu o mare dedicare și determinare de a aduce frățietatea în ascultare de Scriptură. Spirit molcom, blajin trădându-și rădăcinile din Ardeal, dar în același timp dând dovadă de fermitate și intransigență cu privire la ascultarea de Cuvântul  Sfânt.

Povara slujiriii a afectat mult sănătatea, astfel că în 6 Martie 2002 suferă o intervenție chirurgicală datorită unui infarct, acest diagnostic repetându-se și în 12 Februarie 2003. În toată această perioadă de lungă și epuizantă suferință, a avut întotdeauna foarte aproape familia, pe Dorina și Cristian, pe care i-a iubit cu pasiune și dedicare. Când vorbea despre soția lui, folosea într-un mod cât se poate de sugestiv expresia ”Dorina mea”.

În dimineața zilei de 18 Februarie 2014 Dumnezeu îl cheamă ACASĂ pe fratele păstor Dragomir Ioan, pentru binemeritata odihnă.

Fie ca Dumnezeu să mângâie pe Dorina și Cristian și pe toți membrii familiei.

„Acum din porțile iubirii

Spre voi îmi mai întorc privirea

Căci și-n pământ  și-n Cer cu mine

Întreagă eu vă duc iubirea.”

Reșița, 20 Februarie 2014

Surse:

Biserica Creștină Baptistă Reșița – Necrolog.

Farul Creștin, aprilie 2014, p. 13.

Orfelinatul și Azilul Baptist „Samariteanul Milostiv” Oradea 1925

 

Chiar dacă baptiștii erau persecutați în perioada 1919 – 1948, aceasta a fost perioada cea mai activă în care baptiștii au fost implicați în societate. Implicarea a fost direcționată în lucrări practice, începând de la predicarea Evangheliei pe care o făceau foarte bine, la ajutorarea celor în nevoie.

Azi prezint o altă societate de binefacere, care era o societate legală, recunoscută de legile statului român și trecută în nomenclatorul instituțiilor de asistență socială.

Azilul de bătrâni și orfelinatul baptist „Samariteanul Milostiv”, a foat înfințat în anul 1925 de către Comunitatea Creștină Baptistă Maghiară din Oradea, strada Lahovary nr. 68.

A fost înființată pentru îngrijirea bătrânilor baptiști și a orfanilor din părinți baptiști. Această locație avea 10 locuri pentru frații în vârstă și 10 locuri pentru copii.

La acest azil și orfelinat lucrau și surorile de la bisericile baptiste de limbă română.

Iată ce spune Alexa Popovici în cartea sa „Istoria Baptiștilor”:

„ORFELINATELE BAPTISTE DE LA ORADEA

În cadrul Comunităţii Baptiste Maghiare Oradea, a fost organizat şi întreţinut în Oradea un orfelinat, un azil de bătrâni, văduve şi invalizi săraci. Orfelinatul azil avea în anul 1923 un imobil şi investiţii în valoare de 250.000 de lei şi a cheltuit în 1922 pentru întreţinere şi alimente suma de 1.062 de lei din bugetul Comunităţii. Orfelinatul şi azilul au activat până după anul 1933.

De asemenea şi Comunitatea Baptistă Română din Oradea a avut un orfelinat în care au fost îngrijiţi câţiva copii orfani. Orfelinatul a fiinţat pană în 1934 şi a fost condus de Herta Bale. Pentru cel maghiar, fusese cumpărată o casă în imediata apropiere a bisericii maghiare. Cel român a fost instalat în imobilul bisericii, în clădirea din curte. Fiecare orfelinat a fost întreţinut din fondurile realizate de Comunitatea Bisericească respectivă, provenite din darurile de milă creştină.”

Acestea sunt puținele date, dar dacă știți ceva mai mult, vă rog să lăsați un comentariu.

Surse:

Alexa Popovici.

Instituțiunile de asistență socială și de ocrotire.

Al XIII-lea președinte al Alianței Mondiale Baptiste David Y.K. Wong 1975 – 1980

 

Dr. David Y.K. Wong din Hong Kong, a fost ales președinte la al XIII-lea Congres Mondial Baptist care a avut loc la Stockholm, Suedia, între 8—13 iulie 1975. A fost primul președinte care nu a fost păstor. Cu toate acestea a fost implicat în slujirea comunității baptiste, fiind implicat în departamentul fraților și a fost ales ca Președinte al Federației Baptiste din Asia, înainte de anul 1975.

 

Dr. David Y.K. Wong s-a născut în anul 1910 în China și în anul 1949 s-a mutat în Hong Kong.

În perioada 26-30 noiembrie 1974, Hong Kong s-a ținut Prima Conferință Mondială a Bărbaților Baptiști. Dr. David YK Wong, președintele Departamentului pentru bărbați al Alianței Mondiale Baptiste, a fost ales președinte.

Primul laic și primul asiatic care a slujit ca Președinte al Alianței Mondiale Baptiste a fost David Yue Kwong Wong. Wong s-a născut în Wuzhou (Wuchow) în 1910 și a trăit în Guangshou (Canton), în China continentală, până în 1949, când s-a mutat în Hong Kong. A fost inginer arhitect și era parțial pensionat când a slujit ca președinte.

La scurt timp după alegerea sa în 1975, Wong a primit permisiunea de a vizita China pentru trei săptămâni. El a fost prima oficialitate baptistă căreia i s-a permis intrarea în țară după anii ’40. Pentru el, întoarcerea în acele locuri pe care le cunoștea prea bine cândva a fost o experiență minunată. A vizitat școli, foste clădiri de biserici și cimitirul creștin din Guangshou. A fost dezamăgit de faptul că nu a reușit să contacteze foști pastori și lideri bisericești, însă s-a întâlnit cu creștini. El scria: „Oamenii și-au dat seama că eram un chinez din străinătate venit în vizită. Am fost primit cu căldură.”

Fiind o persoană caldă și entuziastă, lui Wong îi făcea plăcere să viziteze baptiști din diferite părți ale lumii. Înainte să devină președinte, Wong slujise ca președinte al Departamentului pentru Bărbați din cadrul Alianței Mondiale Baptiste și ca președinte al Asociației Baptiste din Asia. După vizita sa în China, în anul următor a mers în Uniunea Sovietică. El i-a îndemnat pe baptiști să lucreze pentru pace.

Surse:

Baptists Together in Christ 1905 – 2005

Al XIII-lea Congres Mondial Baptist 1975 Stockholm

 

Cel de-al XIII-lea Congres Mondial Baptist s-a ținut la Stockholm, Suedia, între     8—13 iulie 1975.

Delegaţia Uniunii Baptiste din R.S. România, care a participat la acest congres a fost formată din următorii frați : pastor Nicolae Covaci, preşedintele Uniunii, pastor Ioachim Țunea, secretar general al Uniunii, pastor Irimia Găvăgină, vicepreşedintele Uniunii şi pastor Dr. loan Bunaciu, directorul Seminarului Teologic Baptist.

La congres au participat delegaţii din 85 de ţări, reprezentând convenţiile şi uniunile baptiste din ţările respective, care sânt membre în Alianţa Mondială

Baptistă, numărul delegaţilor oficiali prezenţi la congres fiind de 9.565. Preşedintele Comitetului de organizare al congresului a fost Dr. Gerhard Claas, secretarul general al Uniunii Baptiste din R.F. Germania, care a fost ales şi secretar general asociat al Alianţei Mondiale Baptiste pentru următorii cinci ani.

Baptiștii din întreaga lume sunt 43 milioane, din care 33,7 milioane membri botezați și 9, 3 milioane aparținători (copii), în 113 țări.

Lucrările congresului au fost conduse de cătreDr. V. C. Hargroves, preşedintele în funcţiune al Alianţei, asistat de către secretarul general Dr. Robert S. Denny şi de secretarii generali adjuncţi.

Tema congresului a fost:

„Oameni noi pentru o lume nouă — prin Hristos“,

având ca bază textul biblic din II Corinteni 5:17 : „Dacă este cineva în

Hristos, este o făptură nouă“ .

Vorbitorii principali ai sesiunilor plenare ale congresului au fost Dr. V. C. Hargroves, Dr. P. St. Amant, directorul Seminarului Teologic Internaţional din Rusckhlikon, Elveţia, Doamna Ayako Hino din Japonia, Dr. Thomas Eilgore din Statele Unite, Dr. C. R. Goulding din Anglia şi Dr. Erling Oddestat, preşedintele Uniunii Baptiste din Suedia.

Sesiunile plenare ale Congresului au avut loc în sala „St. Erik Massan“, care se află la o depărtare de 6 km. de centrul oraşului Stockholm, în cartierul Alvajo.

În afara sesiunilor congresului, prin organizarea Uniunii Baptiste din Suedia, a avut loc un serviciu divin special, care s-a ţinut în parcul „Skansen" din Stockholm, după terminarea lucrărilor congresului, vorbitorul principal fiind evanghelistul baptist, Dr. Bylly Grahaam.

Festivitatea de deschidere a congresului a avut loc în seara zilei de 8 iulie 1975, la care au fost prezenţi ca invitaţi de onoare următoarele personalităţi: Prinţul Bertil, regele Suediei, Dr. Olof Palme, primul ministru al Suediei, Dr. Ewald lohannensonn, primarul oraşului Stockholm şi Dr. Olof Stindby, arhiepiscopul din'Uppsala.

Un moment deosebit de emoţionant a fost prilejuit în cadrul festivităţii de deschidere când un reprezentant al fiecărei delegaţii din ţările participante

a urcat la tribună şi a rostit în limba ţării sale cuvintele din II Corinteni 5:17 : „Dacă este cineva în Hristos este o făptură nouă“,

după care preşedintele Alianţei Mondiale Baptiste în funcţiune, Dr. V. C. Hargroves, a strâns călduros mâna fiecărui reprezentant, în semn de salut pentru ţara respectivă. Rostirea numelui ţării noastre, la apelul făcut de către Dr. R. S. Denny, secretarul general al Alianţei, precum şi rostirea versetului biblic amintit mai sus, în limba romană de către fr. Ioachim Tunea, reprezentantul delegaţiei Uniunii Baptiste din R. S. România au fost îndelung aplaudate de întreaga asistenţă.

În după amiaza zilei de 9 iulie 1975, oficialităţile oraşului Stockholm, în frunte cu domnul Dr. Elwald lohannensonn, primarul oraşului, au dat o recepţie

în cinstea Comitetului Executiv al Alianţei Mondiale Baptiste, la care au participat ca invitaţi şi membri delegaţiei Uniunii noastre. Faptul acesta

a constituit o atenţie deosebită dată delegaţiei Uniunii Baptiste din R. S. România.

În seara zilei de 11 iulie 1975, în prezenţa unui numeros public, fr. Ioachim Țunea, secretarul general al Uniunii noastre a prezentat raportul delegaţiei

Uniunii Baptiste din R. S. Romania, în care, după ce a transmis salutul frăţietăţii baptiste din ţara noastră, a afirmat că în cadrul libertăţilor religioase acordate de statul nostru, baptiştii din România se bucură de linişte şi pace şi îşi desfăşoară întreaga viaţă religioasă în condiţiuni bune, bucurându-se de progrese spirituale deosebite. Raportul, cuprinzând date despre viaţa şi lucrarea baptistă din ţara noastră, a fost ascultat cu deosebit interes şi primit cu aplauze puternice.

Membrii delegaţiei noastre au avut prilejul să poarte discuţii şi să aibă contacte fructuoase cu diferite personalităţi baptiste din întreaga lume, făcind cunoscută lucrarea baptistă din R.S. Romania, care este apreciată foarte mult atât de conducerea Alianţei Mondiale Baptiste, cât şi de către baptiştii din întreaga lume.

Congresul s-a pronunţat împotriva războiului şi condamnă atât înarmarea, cât şi stocarea de arme nucleare, declarând, fără ezitare, că războiul este un blestem pentru omenire, întrucât el include o ură obligatorie, o ofensă diabolică adusă personalităţii umane, violând conştiinţa omului şi toate perceptele morale.

lată ce se scrie, printre altele, în rezoluţia respectivă :

„Noi reafirmăm că războiul este o cale necreştină de a căuta rezolvarea problemelor şi disputelor internaţionale. De aceea, sântem incintaţi de raportul primit prin reprezentantul nostru, Dr. Gerhard Claas, de la Conferinţa Mondială pentru Pace, care a avut loc în luna iunie 1977 la Moscova.

Noi sprijinim ideile şi propunerile făcute la această Conferinţă, ajutând şi încurajând pe fraţii noştri creştini, să participe şi să susţină împreună cu conducătorii acestor organizaţii până la final, că tensiunea poate fi înlăturată şi pacea statornicită“.

 

Noul preşedinte ales la al XIII-lea Congres Mondial Baptist care a avut loc la Stockholm, Suedia, între 8—13 iulie 1975, este fratele Dr. David Y.K. Wong din Hong Kong,

Cel de-al XIV-lea Congres Mondial Baptist, se ține în Canada, în anul 1980.

 

Surse:

Ioachim Țunea

Christianiti Today

Îndrumătorul Creștin Baptist

Stanca Ioan 1926 – 2022 din Caransebeș

 

Fratele Ioan Stanca s-a născut în ziua de 15 aprilie 1926 în localitatea  Caransebeș, județul Caraș-Severin. Părinții se numeau Ioan și Ecaterina, meseriași, de naționalitate română.

În anul 1931 intră razele Evangheliei în familia Stanca și-l primesc pe Domnul Isus în viața lor, fiind botezați și au fost primiți ca membri în Biserica Creștină Baptistă din Caransebeș.

În anul 1937 familia Stanca se mută din Caransebeș într-o comună la 17 km, numită Căvăran. Aici nu erau credincioși baptiști, dar familia Stanca lucrează la mântuirea oamenilor și își pune casa la dispoziția Domnului; persecuțiile apar, dar Domnul a binecuvântat casa Stanca.

Fratele Ioan Stanca absolvă șapte clase primare, iar în anul școlar 1957/1958 termină clasa a opta. Era un adolescent și tânăr care căuta mai mult ca alți tineri și căutarea lui s-a oprit pe când avea 20 de ani, la Golgota, unde a primit iertarea de păcate și în anul 1946 este botezat.

După botez a vrut să se înscrie la Seminar, dar unele greutăți nu i-au permis acest lucru.

În anul 1948 a fost încorporat în armată și satisface stagiul military, rămânând la vatră după doi ani cu gradul de caporal.

După eliberare se angajează la cooperativa „Semenicul”, unde a avut un salar.

Se înscrie la Seminarul Teologic Baptist din București în anul școlar 1952/1953, continuă până în anul școlar 1954/1955, fiind în anul trei de studiu și după patru ani revine să studieze și anul patru, anul școlar 1959/1960, când primește diploma de absolvire.

În această pauză de la Seminar 1955 – 1959, este ordinat în anul 1956 și slujește în Biserica Creștină Baptistă din Oțelu Roșu, din anul 1951 până în anul 1961, când este ales păstor la Biserica Creștină Baptistă nr. 2 din Timișoara. Aici a lucrat cu râvnă și devotament, iar Dumnezeu a binecuvântat lucrarea făcută de fratele Ioan Stanca.

În anul 1980 emigrează în Germania, iar în locul dumnealui rămâne fratele Râncu Ioan.

Se căsătorește cu sora Aurica născută Andrei și Domnul îi binecuvântează cu trei copii: Emil, născut în anul 1959, Viorel, născut în anul 1961 și Mariana.

Între anii 1966 – 1975 este ales secretar al Comunității Creștine Baptiste de Timiș.

Fratele Ioan Stanca a contribuit în calitate de păstor, la construirea bisericii de pe strada Zăvoi nr. 12.

A mai păstorit Bisericile Creștine Baptiste din Malu, Ghiroda, între anii 1963 – 1974 și altele.

În ziua de 12 martie 2022 Domnul își cheamă slujitorul Său cel credincios acasă, în Împărăția Sa, să fie veșnic cu Domnul pe care l-a slujit.

Surse:

Ioan Cocîrțeu

Ioan Bunaciu

Arhive

Al XII-lea președinte al Alianței Mondiale Baptiste Vernon Carney Hargroves 1970 – 1975

 

Congresul Alianței Mondiale Baptiste, ținut între 12 – 18 iulie 1970 la Tokyo, Japonia, a ales pe Vernon Carney Hargroves președinte al Alianței Mondiale Baptiste până în anul 1975.

Născut în 1900, de loc din Virginia, a fost educat la Seminarul de Sud și la Universitatea Princeton. În timpul studenției el a păstorit Biserica Baptistă Princeton, iar de acolo a plecat la Biserica Weatherford Memorial din Richmond, Virginia. În anul 1932 a mers la a doua Biserică Baptistă din Germantown, Philadelphia, unde a servit ca pastor până în 1970.

Convenția Americană Baptistă l-a ales pe Hargroves ca președinte în anul 1954, și din acel an a devenit un participant activ în Alianța Mondială Baptistă. A luat parte la misiunile de predică și părtășie din Uniunea Sovietică din 1955 și 1958, a călătorit pentru Alianța Mondială Baptistă și în alte țări din Estul Europei în 1964 și 1966. A fost primul președinte al Asociației Nord Americane Baptiste și a servit ca vicepreședinte al Alianței Mondiale Baptiste din 1965 până în 1970.

Hargroves  a avut o preocupare specială pentru țările în care baptiștii erau o minoritate. Ca președinte a încercat să obțină permisiunea de a vizita China și Cuba în numele Alianței Mondiale Baptiste. A crezut că Alianța ar putea îmbunătăți condițiile baptiștilor prin furnizarea de Biblii și alte materiale, prin strângerea de fonduri pentru construcții și renovări, precum și intervenind la guverne.

Participarea lui Hargroves în Alianța Mondială Baptistă nu a încetat când acesta nu a mai fost președinte. A rămas activ în organizație până în 1980.

În anul 1986, Vernon Carney Hargroves a fost chemat de Dumnezeu în veșnicie.

Sursa:

„Baptists Together in Christ 1905 – 2005, A Hundred-Year History of the Baptist World Alliance, p 134. (Baptiștii împreună în Hristos 1905 – 2005, o istorie de o sută de ani a Alianței Mondiale Baptiste.)

Îndrumătorul Societăților Tineretului Baptist de Ioan Cocuț 1928

 

Această mică broșură o scrie fratele Ioan Cocuț, secretar general al U. T. B. R. la Editura: „Uniunea Tineretului Baptist din România” și este tipărită la tipografia „Ateneum” Arad, dar nu scrie în ce an. În anul 1928, fratele Cocuț publică în articole această broșură în revista „Glasul Tineretului Baptist”, așa că apreciez anul 1928, anul tipăririi.

Din această carte putem înțelege felul de funcționare și cine compune Uniunea Tineretului Baptist din România. Toate sfaturile ei sunt valabile pentru vremea tumultoasă în care trăim.

Prefaţă

Tineretul nostru baptist din România e într-o mişcare îmbucurătoare. El se bucură că e baptist, se bucură că are pe Isus Christos şi are toată dorinţa şi tot zelul pentru a lucra în bisericile noastre. Tinerii noștri nu vreau să fie nişte trântori, ci vreau să ia parte activă la răspândirea Evangheliei în ţara noastră. Ei sunt gata să-şi pună vieţile lor jertfă pentru, Isus Christos!

Din această pricină, Societăţile Tineretului se înmulţesc zi cu zi. Atât in bisericile cele mici cu patru cinci tineri, cât şi în bisericile cele mari, unde tineretul numără optzeci-nouăzeci de membri, se înfiinţează Societăţi cari lucrează şi progresează minunat. Aproape zilnic primim scrisori din toate părţile ţării, în cari tinerii nostri ne declară că ei sunt gata să-şi pună toată energia lor în lucrul lui Christos şi ne cer sfaturi cu privire la organizarea Societăţilor Tineretului.

Iată de ce am crezut de potrivit să facem această mică broşură, care să cuprindă toate sfaturile şi îndrumările necesare tineretului pentru a se organiza şi a lucra pentru Christos, în bisericile noastre. Acest „îndrumător" are ca scop să arate tuturor tinerilor baptişti cum pot şi cum trebuie să lucreze în via Lui Isus Christos.

Aceste sfaturi şi planuri de lucru au în vedere situaţia specifică a bisericilor noastre din România. Le-am făcut în aşa fel ca să se poată aplica în orice biserică baptistă.

Credem că această mică broşură va aduce un folos real tuturor tinerilor noştri, arătându-le cum trebuie să lucreze ca să aibă succes. De aceea o trimitem tuturor, cu dorinţa şi rugăciunea ca tinerii baptişti, organizaţi bine, să lucreze puternic pentru răspândirea luminii Evanghelice în România.

Autorul.

 

 

Felul de organizare al Societăţilor Tineretului.

I. Ce este Societatea Tineretului?

1. Societatea Tineretului este o organizaţie a tineretului din biserica baptistă. Ea e o ramură din pomul bisericii şi lucrează sub supravegherea ei. În societate trebuie să intre toți tinerii dela doisprezece ani în sus. Corurile sau muzicile fac parte din Societatea Tineretului unde sunt.

2. Societatea Tineretului face parte din Uniunea Tineretului Baptist U. T. B. R. din ţară. Ea trebuie să asculte de sfaturile U. T. B. R. şi să o sprijinească.

II. Necesitatea şi scopul Societăţii Tineretului.

E necesară Societatea Tineretului? Vom arăta mai jos necesitatea absolută a Societăţilor Tineretului. În motivele expuse mai jos, se va vedea clar că, în fiecare biserică baptistă trebuie să existe o Societate. În aceste motive se va mai vedea şi scopul pe care îl urmăresc Societăţile Tineretului.

I. Tineretul are nevoie de lucru.

Vechea vorbă; «Daţi tineretului de lucru, căci dacă nu, îi va da diavolul", e adevărată şi azi. Un tînăr nu se simte bine numai să vină la biserică şi să meargă acasă. El vrea să facă acolo ceva. Şi dacă are ceva de făcut, merge cu mai mare bucurie la biserică şi îşi pune toată puterea ca să lucreze pentru Christos. El simte atunci că biserica e a lui şi că el e al bisericii. Bisericile care nu cuprind tineretul şi nu-l înrolează în lucru, pierd.

2. Societăţile tineretului fac bucurie în biserici.

O societate de tineri, care lucrează cu drag, e o podoabă pentru biserică. Multe biserici au fost scoase din răceala lor prin Societăţile tineretului, cu programele lor vioaie şi vesele. Inimile tuturor se mişcă, văzând tinerii şi fecioarele lucrând şi vestindu-L pe scumpul nostru Isus.

3. Societatea tineretului ajută pe tineri să cunoască Sfânta Scriptură.

Un lucru este sigur: că un tânăr numai atunci va deveni un baptist bun şi un serv devotat al lui Isus Christos, când va cunoaşte bine Biblia. Un tînăr care nu cunoaşte Biblia, ori merge în lume, ori devine un trântor în biserica sa. Societatea tineretului ajută şi îndrumă pe tineri să cunoască şi să creadă Cuvântul sfânt.

4. Societatea tineretului ajută pe tineri să-şi dezvolte talentele.

Noi avem nevoie de predicatori, de misionari, de evanghelişti, de diaconi, de cântăreţi şi de membri tari, cari să ştie în cine cred şi să-şi dea toată viaţa lor cauzei lui Christos. N-avem nevoie de nişte membri timizi, ignoranţi şi şovăitori, care mai târziu se transformă în leneşi, zgârciţi şi critici. Dar dacă nu dăm tineretului de lucru  şi nu-l obișnuim de timpuriu să se jertfească pentru Christos, va deveni" tocmai ce nu ne aşteptăm şi ce nu dorim. Dimpotrivă, dacă vom face Societăţi ale tineretului în care fiecare tânăr dela doisprezece an în sus, să aibă de făcut câte ceva, ni se vor umplea inimile de bucurie când vom vedea că se ridică în bisericile noastre oameni harnici şi devotaţi Domnului!

5. Societatea tineretului luptă pentru aducerea celor pierduţi la Mântuitorul.

Cine ar putea spune că nu e necesar acest lucru? Ah, e absolut nevoie să facem din toţi tinerii nostri pescari, cari să aducă tineretul pierdut din frumoasa noastră ţară, la Christos!

III. Tineretul trebuie să se organizeze.

1. Organizaţia e un principiu biblic.

Moise a organizat poporul prin pustiu (Numeri 2). Neemia şi-a organizat lucrătorii la zidirea Ierusalimului. (Neemia 3, 4). Isus Christos și-a organizat ucenicii, trimiţându-i câte doi în misiune. Pavel,apostolul; a organizat bisericile pe care le-a înfiinţat. (Faptele 19:23). Ei au ştiut că numai organizaţi pot lucra.

2. Numai printr-o organizaţie bună putem să ne ajungem scopul.

Scopul nostru este să dăm fiecărui tânăr de lucru. Şi numai printr-o organizaţie bună putem face acest lucru.

IV. Cum să ne organizăm?

Mai jos vom vedea pe larg cum trebuie să se organizeze fiecare Societate. Sigur că nu toate Societăţile se pot organiza după acest plan, dintr-o dată. Dar fiecare trebuie să ajungă, cu timpul, organizată astfel. Unde sunt tineri mai mulţi, se pot organiza dintr-o dată astfel.

În acele locuri unde sunt tineri puțini şi nu pot începe singuri, e foartă bine să intre şi fraţi mai bătrâni, ca să îi ajute. Însă, ei vor lăsa pe tineri să facă ei tot ce pot şi numai unde nu pot, acolo îi vor ajuta. Astfel, cu ajutorul fraţilor bătrâni, se poate înfiinţa Societatea Tineretului în fiecare biserică baptistă.

Iată felul de organizare:

I. Tineretul şi toţi cei ce vreau să intre în Societate, să aibă o şedinţă. În această şedinţă să înscrie pe toţi cei cari vreau să fie membri în Societate. Apoi să aleagă un preşedinte, un vicepreşedinte, un secretar, un casier, un bibliotecar şi un conducător de cor (unde este cor). Aceştia vor forma comitetul de conducere al Societăţii. Tot în această şedinţă să se fixeze o cotizaţie lunară pentru fiecare membru.

Datoriile celor aleşi vor fi următoarele:

I. Preşedintele:

a) El va conduce întreaga activitate a Societăţii.

b) El va prezida toate şedinţele comitetului şi Societăţii.

c) Va supraveghea toate programele şi va lupta pentru îmbunătăţirea lor.

d) Va supraveghea viaţa spirituală a membrilor.

e) Va ţine legătura cu Uniunea Tineretului din ţară.

f) Nu va răpi timpul cu vorbiri lungi. El trebuie să ştie că datoria lui nu e să facă toate lucrurile, ci să le împartă în aşa fel, ca toţi sa aibă de făcut câte ceva. „Cea mai bună Societate e aceea unde fiecare are ceva de lucru, iar cea mai rea aceea unde unul le face pe toate".

2. Vicepreşedintele,

a) Va înlocui pe preşedinte în lipsa acestuia.

b) Va supraveghea ca tinerii să fie prezenţi la „ora tineretului" şi va cerceta cauzele celor ce n-au venit.

c) Va lupta pentru membri noi în Societate.

3. Secretarul.

a) Va înscrie într-un registru pe toţi membri Societăţii.

b) Va face procese verbale la şedinţele comitetului şi ale Societăţii.

c) Va trimite la revista „Glasul Tineretului Baptist” spre publicare, serbări şi fotografii.

d) Va face un raport anual către preşedintele U. T. B. din ţară.

e) Va ţinea socoteală despre toate lucrările Societăţii.

f) Va avea un registru în care va trece toate programele, precum şi alte activităţi.

4. Casierul.

a) Va cultiva spiritul de dărnicie în tineri şi va supraveghea ca fiecare să-şi plătească regulat cotizaţia lunară. Cotizaţia poate să fie de 5, 10, 15, sau 20 lei, după starea materială a membrilor. Ea trebuie fixată la începutul fiecărui an.

b. Va trimite la casierul Uniunii Tineretului din ţară, procentul hotărât pentru acel scop. Fiecare Societate e datoare să trimită 20 la sută din câştigul ei anual, la casierul U. T. B. Apoi colectele cari se vor face la serbări, se vor trimite la U. T. B. Uniunea Tineretului ajută toată mişcarea tineretului din ţară; deci suntem datori s-o ajutăm şi noi.

c. Casierul va avea un registru în care va trece toate intrările şi ieşirile banilor. Banii nu vor putea fi distribuiţi numai acolo unde va hotărî comitetul Societăţii. Cei mai mulţi bani vor fi cheltuiţi pentru a cumpăra cărţi bune în bibliotecă.

5. Bibliotecarul.

Fiecare Societate trebuie să aibă o bibliotecă. Această bibliotecă trebuie să aibă două feluri de cărţi: cărţi de citit şi cărţi de vândut. Cărţile de citit vor fi împrumutate de membri Societăţii, pe timp de o lună. În acest timp ei le vor citi şi apoi Ie vor înapoia bibliotecarului. Acest lucru e de foarte mare importanţă pentru educaţia tineretului. Cărţile de vândut vor fi vândute în biserică şi între tinerii din lume. Societatea tineretului trebuie să fie o mare răspânditoare de cărţi. Deci, bibliotecarul are următoarele datorii:

a) Să cumpere pentru bibliotecă cele mai bune cărţi. Dacă nu cunoaşte cărţile bune, să ceară o listă de cărţi de la misionarul tineretului.

b) Să aibă un registru în care să fie trecute toate cărţile. În acest registru va însemna toate cărţile împrumutate.

c) Să îndemne pe tineri la citit. O dată pe lună, trebuie să anunţe în faţa Societății toate cărţile din bibliotecă. . .

d) Să răspîndeasă revista Glasul. E bine ca toţi membri să se aboneze la Glasul şi toate numerele să vină la bibliotecar. El le va împărţi la toţi.

e) Să conducă citirea zilnică a Bibliei. Fiecare Societate trebuie să organizeze citirea zilnică a Bibliei. Să se împartă părţi biblice de citit pentru fiecare zi. Bibliotecarul trebuie să supravegheze ca fiecare tânăr să citească zilnic Biblia.

f) Să vândă cărţi. În bibliotecă trebuie să fie totdeauna cărţi, Biblii şi Testamente de vândut. El va vinde personal şi va da membrilor să vândă. Iată ce mare misiune are un bibliotecar bun!

6. Conducătorul de cor.

a) Va face un cor cât se poate de frumos.

b) Va învăţa pe tineri notele. E bine ca în fiecare iarnă să se ţină un curs de note pentru tineri.

c) Va participa la facerea programului.

Împărţirea în grupuri.

O altă parte de organizare e împărţirea în grupuri. De ce trebuie această împărţire? Pentru că numai astfel putem da fiecărui membru ceva de lucru. Fiecare, numai atunci se simte bine când are şi el o parte în activitatea Societăţii. Prin împărţirea în grupuri se poate realiza acest lucru. Iată cum se va face această împărţire:

1. Societatea se va împărţi în patru grupuri.

Acolo unde sunt tineri mai puţini, se pot împărţi în trei sau în două grupuri şi acolo unde sunt şi mai puţini, pot forma un singur grup. Dar gândul acestora să fie întotdeauna, să ajungă la patru grupuri.

2. Fiecare grup să aibă un conducător.

3. Fiecare grup să aibă de executat programul dintr-o duminică din lună. (asta acolo unde sunt patru grupuri).

4. Grupul trebuie să fie organizat astfel, ca atunci cînd le vine rândul la program, toţi membri săi să ia parte la program.

V. Cum va lucra Societatea?

După ce Societatea va fi organizată aşa cum am văzut mai sus, ea va începe  munca. Lucrul cel mai principal al Societăţii va fi „ORA TINERETULUI“ de Duminica. Cum va lucra ea în această privinţă?

1. Pregătiri.

La începutul fiecărei luni se va întruni comitetul Societăţii împreună cu conducătorii de grupuri şi vor face amănunţit fiecare program pentru duminicile din luna viitoare. La facerea fiecărui program, se vor avea în vedere următoarele lucruri:

a) Programul va fi cât se poate de variat. Iată un model de program:

1. Rugăciune.

2. Două cântări comune (din fiecare câte două versete). '

3. Citirea textului.

4. Rugăciune.

5. Un verset de cântare.

6. Corul.

7. Primul vorbitor.

8. Un solo.

9. Două  poezii.

10. Cvartet (sau corul).

11. Al doilea vorbitor.

12. Cântare comună (în picioare).

13 Corul.

14. Poezie (sau convorbire)

15. Duet (sau muzică, unde este).

16. Al treilea vorbitor.

17. Un verset de cântare în picioare şi mulţumire.

18. O cântare comună (Colecta).

19 Un verset de cântare de încheiere.

20. Rugăciune.

În tot cazul, se va avea în vedere ca să nu urmeze două puncte mari, una după alta, iar vorbitorii vor vorbi fiecare cinci minute. Cu niciun preţ, nu vor ţinea vorbirea mai mult de zece minute.

b. Textul şi subiectul vor fi luate din revista Glasul.

Acolo se arată câţi vorbitori trebuie să fie. Se va pune în vedere vorbitorilor   să-şi pregătească bine predicile.

c. Cântările comune să fie alese în legătură cu textul. Cântările comune vor ocupa un mare loc în program și vor fi cântate vioi şi repede.

d. Se va da fiecărui membru din grup ceva de făcut. Acesta e cel mai necesar lucru.

e. Să nu se dea loc Ia vorbire decât fraţilor botezaţi.

f. Programul să nu fie prea lung. Să nu treacă niciodată peste un ceas.

2. Ora tineretului

a. Să se înceapă la timp şi să se sfârşească la timp. Punctualitatea e de mare importanţă pentru tineri. Deci, să învăţăm pe tineri să fie punctuali.

b. Tineretul va păstra cea mai mare linişte şi atenție în tot timpul programului.

3. Duminica a cincea.

În unele luni avem cinci duminici. Ce vom face în duminica a cincea? Vom face un program special. Toate grupurile se vor uni sub conducerea preşedintelui şi vor face o serbare mare. Scopul acestei serbări va fi aducerea celor pierduţi la Mântuitorul. La această serbare e bine să fie chemaţi tineri din jur şi astfel mai multe Societăţi să ţină o mare serbare.

Iată planul de organizare după care trebuie să se conducă Societăţile tineretului din ţară. Deci, tinerilor încercaţi! Nu ascultaţi de şoapta diavolului, care vă spune că voi nu vă puteri organiza astfel. Voi puteţi face minuni cu Christos! Luaţi acest plan şi conduceţi-vă după el şi apoi vă veţi mira şi vă veţi bucura de succesul ce veţi avea.

Cheia Succesului.

Pentru ca Societăţile tineretului să aibă success, nu-i destulă o organizaţie bună. Au fost locuri unde Societăţile au fost bine organizate şi totuşi n-au adus roadele cerute de Evanghelie. Care a fost cauza? Ce a lipsit? A lipsit devotamentul faţă de Christos.

Poate o Societate să fie oricât de bine organizată, poate avea tineri oricât de talentaţi şi voinţă de lucru oricât de multă, dacă totul se face numai ca tinerii să se arate pe ei cine sunt, numai ca să câştige oamenilor succesul, e pierdut. Ei aduc foc străin pe altarul Domnului ca şi fiii lui Aron (Leveticul 10 1-3).

De aceea, primul lucru de care atârnă înaintarea şi statornicia Societăţilor, e devotamentul faţă de Isus Christos. Acest devotament trebuie să stăpânească pe fiecare membru al Societăţii. Şi toate vorbirile, cântările, poeziile, etc. să fie făcute cu gândul ca Christos să fie slăvit şi păcătoşii să se pocăiască. Poate o locomotivă să fie oricât de bună, dacă nu este foc în ea, nu se mişcă. Şi poate fi o Societate oricât de frumoasă, dacă nu o stăpâneşte „focul dragostei lui Isus“, ea e moartă. Viaţa noastră tânără trebuie să fie pusă cu totul în serviciul Mîntuitorului. „El trebuie să crească, iar noi să ne micşorăm".

Un alt lucru care e necesar pentru succes, e rugăciunea. Ora et Iabora (roagă-te şi lucrează), trebue să fie lozinca vieţii noastre. La facerea programului, la predică, la cântări, la declamări etc., trebuie să-l cerem pe El să ne ajute. Un spirit de rugăciune trebuie să domnească peste toată activitatea noastră. Dumnezeu iubeşte pe tineri şi doreşte ca ei să se roage. El le va răspunde cu binecuvântările Sale.

Al treilea lucru necesar e viaţa sfântă. Duhul lumesc trebuie să piară din tinerii Iui Christos. Cum poate un tânăr, care iubeşte lumea şi a cărui viaţa lasă de dorit, să se ridice în faţa lumii şi să-L vestească pe Christos? Deci, tinerii care lucrează în Societatea Tineretului, trebuie să fie înfrânaţi de la tot ce e josnic şi lumesc. Viaţa lor trebuie să fie o lumină în faţa tineretului din lume. Numai astfel vor avea înaintare în lucrul lui Christos. Fericitul Augustin a spus: „Dacă viaţa ta va lumina ca fulgerul, cuvintele tale vor răsuna ca tunetul“.

Dacă aceste trei lucruri: viață sfântă, rugăciune şi devotament faţă de Christos vor stăpâni peste Societăţile noastre, tinerii noştri vor face minuni pentru Christos! Deci, tinerilor, înainte! Christos e cu voi! Uniţi, să luptăm pentru ridicarea bisericilor noastre, pentru mântuirea celor pierduţi şi pentru slava lui Christos!

Organizaţia Actuală a Uniunii Tineretului Baptist din România.

Dăm acest adaus cu scopul ca tinerii noştri să fie bine informaţi cu privire la toată mişcarea tineretului baptist din ţară.

Generalităţi.

1. Numele ei este Uniunea Tineretului Baptist din România. (U. T. B. R).

2. Ea este o Uniune a tuturor Societăţilor tineretului baptist din ţară.

3. Ea e o secţiune a Uniunii Bisericilor Baptiste din România.

4. Scopul ei este să ajute la întreagă mişcarea tineretului baptist din România.

Conducerea:

U. T. B. R. e condusă de un comitet compus din: preşedinte (I. Dan), vicepreşedinte (F. Drăgan), secretar general (I. Cocuţ), vicesecretar (Gh. Ciosescu), un casier (P. Bale) şi un controlor (D. Sida).

Pe lângă acest comitet mai sunt încă patru subcomitete:

1. Un subcomitet care conduce Asociația Studenţilor Baptişti. Acesta are programul şi statutul său special. E o ramură dintre cele mai frumoase a U. T. B. R.

2. Un subcomitet al corurilor. Acesta se ocupă cu organizarea corurilor şi a muzicilor.

3. Un subcomitet care are în îngrijire literatura tineretului.

4. Un subcomitet pentru casa tineretului.

Mijloacele prin care lucrează U.T.8.R.

1. Prin Misionarul tineretului. U. T. B. R. a pus un misionar la lucru ca să ajute Societătăţile tineretului în activitatea lor.

2. Prin corespondenţă. Preşedintele Uniunii şi misionarul sunt la dispoziţia tuturor tinerilor cu sfaturi, prin scrisori.

3. Prin serbări regionale. Societăţile tineretului sunt împărţite pe regiuni şi în fiecare regiune este numit un secretar regional. U. T.B. R. ţine în fiecare regiune câte o serbare regională. La această serbare vin toţi tinerii din regiunea respectivă.

4. Prin revista Glasul şi altă literatură. Uniunea tipăreşte tot felul de literatură folositoare tineretului.

Ajutaţi Uniunea Tineretului!

Fiecare Societate e datoare să trimită 20 la sută din venitul ei Ia casierul Uniunii Tineretului.

 La serbări se vor face colecte care vor fi trimise la Uniune. Şi Societăţile sunt rugate să sprijinească pe orice cale Uniunea. Cu cât va fi sprijinită mai mult, cu atât  va ajuta mai mult toate Societăţile din ţară.

Toată atenţia noastră trebuie să se îndrepte spre tineret, căci de el atârnă viitorul nostru în România. Deci, ajutaţi U. T. B. R, căci ea ajută toată mişcarea tineretului nostru!