Ziarul Unirea,
foaie bisericească-politică, dă data nașterii și morții politicianului. Acesta
s-a născut în anul 1822 și a încetat din
viață în anul 1892, Noiembrie 3.
Îl prezint,
deși nu este un baptist, ci reformat, se pare, deoarece a contribuit mult la
libertatea baptiștilor și s-a luptat mult și cu dibăcie, dar nu a reușit să-și
vadă visul cu ochii. Ideile lui însă merg mai departe și, în anul 1905, baptiștii
primesc recunoaștere.
Biserica
ortodoxă acuză baptiștii că s-au lăsat manipulați de acest personaj ca să
renunțe la neamul nostru românesc. Totuși, dau un citat din cartea: „Baptismul
în Romania”, de Dr. Grigorie Gh. Comșa, episcop al Aradului, 1927. În anul 1892 şi-a ridicat cuvântul în parlamentul unguresc până şi
deputatul ungur Iranyi Daniel, care spunea că baptiştii sunt buni patrioţi şi
că „principiile lor de credinţă,
cu excepţia unui ritual extern, a formei botezului, se unesc întru toate cu principiile şi părerile
protestante” . Desigur că ungurii puteau vorbi aşa, pentru că le dădea mâna. Aşa s-a întâmplat
apoi că, în anul 1905, ministrul de culte maghiar Lukacs, sub Nr. 77092, a recunoscut
definitiv pe baptişti. Puteți citi cartea în întregime aici.
Poate că Irányi
Dániel a fost controversat în țara lui, poate nu, a
luat parte la revoluția din 1848, fiind tânăr. Avea studii de drept și
filozofie și aceleși idealuri de libertate le-a dus până la moarte.
Ziarul Biserica și Școala zice că din 1869 se
ocupa de politica de culte a guvernului. În dieta de la Budapesta a primit
sarcina de a se ocupa de principiul libertății religioase.
Ziarul Albina ne informează în 1869 că
deputatul Dániel I. a propus proiectul de lege pentru
înlăturarea torturii. Tot în anul 1869 ziarul Federațiunea scrie că
deputatul Dániel I. este gata sa asculte dorințele românilor.
Ziarul Gura
Satului în dieta Ungariei, condus de Iosif Vulcan scrie în 1870 că Dániel
I. le va da bani pentru școli. Este vorba de școlile românești.
În 1874 ziarul Albina
scrie că deputatul Dániel I. s-a opus ca limba maghiară să fie obligatorie. Iată
și un citat: „... propune eliminarea acestui paragraf căci elu violează legea
pentru egală îndreptățirea naționalităților și este potrivitu numai pentru a
agita pre naționalități”.
În anul 1874,
deputatul apără votul secret peste tot.
În 1875, ziarul Albina
vorbește despre deputat ca cel ce a intervenit pentru apărarea pădurilor din
zona Bistrița. Doamne, de ar auzi azi unii deputați să apere codrul nostru
românesc ce ne-a fost frate! Dar noi nu-l apărăm.
În 1886, Irányi Dániel face o pledoarie frumoasă în
apărarea sectelor, spunându-le parlamentarilor: uitați-vă și în alte țări cum
merge și luați exemplu!
Tribuna din 1905 publică cuvântarea Dr.
STEFAN C. POP., deputat de Arad, în care
acesta spune: „Întreb,
pentru-că aşa cred, mulţi îşi vor mai aduce aminte că Iranyi Daniel de câte ori
a urgitat acest plan, ba a şi prezentat un proiect de lege pentru introducerea
sufragiului universal, fără osebire de limbă, confesiune şi naţionalitate. Aţi
ţinut-o aceasta? N’aţi ţinut-o, n-aţi realizat-o, ci după cum citesc în foaia
lui Banffy, a primit şi partidul independist programul alcătuit de Banffy
(Sgomot în mijloc)”.
După ani de la moartea deputatului, ziarul Românul din 1914 spune: „În restimpuri
de mai multă liniște, smeul s-a scoborât uneori mai aproape de realitățile
pipăibile ale politicii... a făcut încercări respectabile.”
Acest
om s-a luptat pentru interesul lui și al țării lui, dar a luptat și pentru
alții.
ARADU, 2/14. Februariu 1886. Nr. 5 . BISERICA si SCÓL'A. Foia biserieesca, scolastica, literara si economica. |