miercuri, 22 aprilie 2020

Fleischer Johannes 1886 - ? din Berlin



Fratele Fleischer Johannes s-a născut în ziua de 19 octombrie 1886 în orașul Berlin din Germania. Părinții fratelui se numeau Carl Robert și Anna de confesiune baptistă și naționalitate germană.
Studiază  8 clase primare și Seminarul Teologic.
În ziua de 8 septembrie 1901 este botezat în biserica baptistă a părinților săi.
În ziua de 10/23 ianuarie 1913 se căsătorește la București cu Karolina născută Mack. Domnul le dăruiește 6 copii: 4 băieți și 2 fete.
În ziua de 22 februarie 1920 este ordinat ca predicator pentru Bisericile Baptiste Germane din București, Tulcea, Cernăuți și Rădăuți. Era președintele baptiștilor germani din România.
În anul 1940 își ia rămas bun de la Biserica Baptistă din Mangalia și se retrage împreună cu alți nemți din cauza tăvălugului rusesc.  Împreună cu dânsul vor pleca 400 de de membri din bisericile germane din Dobrogea în Germania.
Fratele a tradus în română broșura „Abecedarul Creștin” 15 lecțiuni pentru creștini aleși tineri și bătrâni.
Mai multe informații ne va prezenta fratele Mihai Ciucă în cartea dumnealui, care este pe punctul să apară.
 Surse:
Constantin Mitu
Arhive



5 comentarii:

  1. Era bine să citiți articolul meu din Arhiva Baptistă, cu baptiștii germanii în Primul Război Mondial.

    Două paragrafe, cele care încep cu ordinarea și următorul sunt aproape complet eronate.

    RăspundețiȘtergere
  2. Mihai, pe fișa pastorală scrie data pe care am scris-o, este semnată de fratele, dacă ai alte surse este altceva, eu asta o am. A doua chestie, din cartea fratelui Mitu, eu așa am înțeles din acel raport, pagina 87, la începutul paginii, are această întrebare: „Cine se gândea la o vizită de rămas bun”. Mihai, trebuia să scrii în comentariu datele pe care le ai, ca să completezi informațiile.

    RăspundețiȘtergere
  3. Chiar sunt curios să citesc și eu fișa, dacă se poate, cred că sigur e o încurcătură. În primul rând, din 1913, după absolvirea Seminarului din Hamburg, unde a fost coleg (și prieten bun) cu Adorian, care i-a atras atenția asupra nevoii de lucrători germani în România, Fleischer a devenit pastor la Cogalac, în Dobrogea. În articolul din Arhiva Baptistă am scris:
    „Fiind cetățean german, în anul 1914 pastorul bisericii din Cogealac Johannes Fleischer a fost mobilizat în armata Reichului. Slujirea credincioșilor a fost suplinită până la intrarea României în război de către pastorul Martin Issler din Cataloi. După ce Dobrogea a devenit teatru de război în 1916, Fleischer s-a întors cu armata germană de ocupație, ajutând iar lucrarea. Conform mărturiei sale, în acea perioadă a putut boteza pe mai mulți români în Dunăre. În 1918 a fost nevoit să plece din țară, odată cu retragerea trupelor germane. Întors în Germania a preluat pentru nouă ani o biserică din Bochum, după care a revenit în România ca pastor al bisericii din București pe care a slujit-o până în 1947.”
    Aceste informații sunt sigure, confirmate inclusiv de fiul pastorului, cu care am corespondat și care e pasionat de istorie baptistă. De altfel, în 1920, pastor al bisericii germane din București era Benjamin Schlipf.
    „Vizita de rămas bun” îi privea pe cei din Mangalia... ei plecau. Odată cu toți germanii dobrogeni, în 1940, fiind repatriați de Hitler. Germanii din București au rămas pe loc, inclusiv Fleischer, aceștia începând să plece după război. Practic Fleischer i-a vizitat să-și ia rămas bun de la ei, înainte de plecarea lor.

    RăspundețiȘtergere
  4. După cum se vede în fișă, peste situația militară este tras. După puținele mele informații, am apreciat că nu a făcut armata. Am specificat că Mihai va aduce mai multe informații și zic și lumină. Celelalte, mulțumesc de observație.

    RăspundețiȘtergere
  5. Mulțumesc frumos pentru fișă!

    Faptul că nu apare nimic la situația militară are o justificare... nu era ccetățean român și a făcut armata pentru Germania, a fost chiar pe front. Dar asta nu privea Uniunea Baptistă, fiindcă nu era cetățean român.

    Da, apare ca dată a ordinării 22 februarie 1920. E posibil să fie o eroare de completare... sau e vorba de ordinarea lui la biserica din Germania. Important este că nu apare LOCUL ordinării. BUCUREȘTI este doar raionul de activitate la ora completării fișei, care bănuiesc că a fost 1939 sau prima parte din 1940, înainte de cedarea Basarabiei și Bucovinei de Nord, fiindcă pomenește de Cernăuți. Deci el avea ca raion de activitate București și, în același timp era „șef duhovnicesc” al baptiștilor germani din Vechiul Regat și Bucovina. Erau trei Comunități ale germanilor baptiști: una grupa pe cei din Basarabia, alta pe cei din Ardeal și Banat și aceasta cu Vechiul Regat li Bucovina. Felrischer era la ora aceea președinte. La București avea 102 membri și 17 aparținători.

    RăspundețiȘtergere