Acest articol l-am găstit scris în revista baptistă „Farul
Mântuirei” din 1924 și mi s-a părut interesant. Nu spun eu că azi ne pierdem
copiii sau tineretul sau să acuz eu pe cineva, prezint doar acest articol ca să
reflectăm la problemele pe care le avea comunitatea noastră baptistă în
vremurile trecute.
Articolul este semnat de „Baltazar”, care semnează mai
multe articole în revistă, dar despre care nu știu mai mult, iar dacă cineva
știe, să îmi spună și mie. Mulțumesc.
Lectură plăcută și reflecție demnă!
Cine sunt vinovați de pierderea copiilor?
1. Vinovați din această cauză se
fac mai întâi părinții, adică tatăl și mama ( mai ales mama care este centrul
educației familiale). Tatăl și mama creștină trebuie să aibă grijă de viața
copiilor lor: ca de mici să-i crească în frică și temere de Dumnezeu. Căci este
știut, că ceea ce văd copiii la părinți, aceea fac și ei. Când copilul este de
4 sau 5 ani, să fie trimis la Școala Duminicală și acolo părinții alături de
dascălii școlii să se intereseze de copiii lor.
2. Vinovați pentru pierderea
copiilor în rândul al doilea este predicatorul bisericii. El ca pastor
sufletesc, și conducător al întregului lucru dumnezeiesc, trebuie să se
gândească la viitorul bisericii pe care o conduce, fie oricât de mare sau mică.
El trebuie să știe că viitorul unei comunități nu pornește din alt izvor decât
din Școala Duminicală, societatea tinerilor și așa mai departe. Aceste două
ramuri ale bisericii, dacă nu sunt bine organizate biserica este spre cădere
definitivă. Cine e vinovat? Predicatorul! De ce? Pentru că neglijează și nu
privește în viitor.
S-au făcut mușlte îndemnuri
în direcția Școlii Duminicale, dar ele nu se pun în aplicare. Și cine este
cauza? Cei mai de seamă ai bisericii, din acele localități unde nu e Școală Duminicală. Care este paguba?
Copiii noștri și frații noștri împreună cu surioarele noastre mici, se duc în
lume, căci nu au lucru. De aceea Mântuitorul zice: ,,Lăsați pe copii să vină la
Mine!”
Deci, frați și surori,
părinți și mame, aveți la inimă odraslele voastre și lăsați-le cale liberă la
Isus. Și dacă vedeți acum că copiii voștri preferă mai mult lumea decât
biserica, voi sunteți de vină că nu i-ați trimis regulat la Școala Duminicală.
Dacă tinerii merg în lume,
cauza este aceea că ei nu au ocupație în biserică. Și atunci se potrivește
cuvântul unui frate student care a zis: ,,Dacă voi nu dați tineretului lucru îi
va da diavolul”.
3. Vinovați pentru pierderea
copiilor mai sunt și dascălii din Școala Duminicală, care nu se interesează de
marea și valoroasa lor însărcinare. După cum adulții se conving de bine, și de
rău, tot la fel se conving și copiii, dar cu mai mare greutate, fiind mintea
lor fragedă, dar cu mai mare împrospătare se poate. Greu, dar se poate dacă
avem interesul de a câștiga inimile copiilor pentru Isus. Nu cu asprime se
îmblânzește cineva ci cu răbdare și cu îngăduință. Să căutăm dar ca în Spiritul
Blândului Isus, să creștem copiii, și atunci când mintea lor va fi coaptă ne
vor mulțumi nouă ca oameni, iar Domnului ca Mântuitor.
4. Vinovați pentru pierdere sunt
însuși copiii prin neascultare. Noi însă avem datoria să le arătăm că
neascultarea a fost, este și va fi pedepsită cu toată asprimea.
Și așa vom îndeplini voința
Domnului Isus, ca să lăsăm pe copii să vină la El.
Domnul să ne ajute la toți.
Amin!
Baltazar
Surse:
Farul Mânturei
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu