duminică, 12 aprilie 2020

Irina Frenț - încă două cântări la cerere

1973


Cele două cântări pe care le-am postat AICI au fost  bine primite de public. Chiar mai mult, fratele Ioan Moisa din Reșița m-a rugat să mai înregistrez pe sora Irina cu două cântări pe care bunica dumnealui le cânta cu mare măiestrie, iar acum ar vrea să le mai audă. Este vorba de cântările „Când odată va să sune” și „Crucea Domnului îmi este”. Ambele cântări sunt în cartea de cântări „Să cântăm Domnului” Ediția I - de Gheorghe Jurcovici, anul 1937. Prima cantare o știe, iar pe a doua nu, de aceea a ales o altă cântare care se numește „Fii cu mine” este o cântare din cărțile „Cântările Sionului” din 1907.
Dacă nu ai auzit primele două cântări vezi AICI.
Vizionare plăcută!








1973

Mesaj cu ocazia intrării Domnului Isus în Ierusalim



Sărbătoarea de azi are pentru noi oamenii, o semnificație de mare valoare. Noi trebuie să ne însușim învățătura ei, să o trăim și să fim cu Domnul pentru totdeauna.
1.      Domnul Isus s-a apropiat de Ierusalim și azi El se apropie de noi, vrea ca drumurile să ni se intersecteze. Ce voi face? Ierusalimul l-a primit ca pe un Rege, îl voi primi și eu?
2.      Domnul Isus avea nevoie de un măgăruș și ucenicii l-au adus. Domnul are nevoie de noi în lucrarea Lui, vom accepta să mergem să lucrăm?
3.      Domnul Isus a plâns pentru locuitorii Ierusalimului pentru că nu au cunoscut lucrurile care puteau să le dea pacea. Referitor la viața mea și a ta, ce face Domnul? Plânge cu durere sau se bucură pentru că eu citesc Cuvântul Său, îl înțeleg și îl trăiesc.
4.      A întrat în templu și a scos afară lucrurile ce nu aparțineau de partea închinării. Câte lucruri ținem și ne sunt dragi, dar Domnul Isus le-ar da afară? Vom fi dispuși să curățim partea dinlăuntrul nostru ca să fim un templu curat?
5.      Domnul Isus învăța pe oameni. Mă voi lăsa și eu să fiu învățat sau ca proții cei mai de seamă, cărturarii și mai marii norodului căutau să-L omoare? Voi vrea să-i dau dreptate sau îi voi înăbuși învățătura ca să nu mă mustre?
În cinstea intrării  Domnului în Ierusalim și în Templu, să-L lăsăm pe Domnul să intre în inima noastră, să-i acceptăm învățătura și să trăim cu El în veci.

29. Când S-a apropiat de Betfaghe şi de Betania, înspre muntele numit al Măslinilor, Isus a trimis pe doi din ucenicii Săi

30. şi le-a zis: „Duceţi-vă în satul dinaintea voastră. Când veţi intra în el, veţi găsi un măgăruş legat, pe care n-a încălecat nimeni niciodată: dezlegaţi-l şi aduceţi-Mi-l.
31. Dacă vă va întreba cineva: ‘Pentru ce-l dezlegaţi?’ să-i spuneţi aşa: ‘Pentru că Domnul are trebuinţă de el.’”
32. Cei ce fuseseră trimişi s-au dus şi au găsit aşa cum le spusese Isus.
33. Pe când dezlegau măgăruşul, stăpânii lui le-au zis: „Pentru ce dezlegaţi măgăruşul?”
34. Ei au răspuns: „Domnul are trebuinţă de el.”
35. Şi au adus măgăruşul la Isus. Apoi, şi-au aruncat hainele pe el şi au aşezat pe Isus călare, deasupra.
36. Pe când mergea Isus, oamenii îşi aşterneau hainele pe drum.
37. Şi când S-a apropiat de Ierusalim, spre coborâşul Muntelui Măslinilor, toată mulţimea ucenicilor, plină de bucurie, a început să laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate minunile pe care le văzuseră.
38. Ei ziceau: „Binecuvântat este Împăratul care vine în Numele Domnului! Pace în cer şi slavă în locurile preaînalte!”
39. Unii farisei din norod au zis lui Isus: „Învăţătorule, ceartă-Ţi ucenicii!”
40. Şi El a răspuns: „Vă spun că, dacă vor tăcea ei, pietrele vor striga.”
41. Când S-a apropiat de cetate şi a văzut-o, Isus a plâns pentru ea
42. şi a zis: „Dacă ai fi cunoscut şi tu, măcar în această zi, lucrurile care puteau să-ţi dea pacea! Dar acum, ele sunt ascunse de ochii tăi.
43. Vor veni peste tine zile când vrăjmaşii tăi te vor înconjura cu şanţuri, te vor împresura şi te vor strânge din toate părţile:
44. te vor face una cu pământul, pe tine şi pe copiii tăi din mijlocul tău, şi nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentru că n-ai cunoscut vremea când ai fost cercetată.”
45. În urmă, a intrat în Templu şi a început să scoată afară pe cei ce vindeau şi cumpărau în el.
46. Şi le-a zis: „Este scris : ‘Casa Mea va fi o casă de rugăciune.’ Dar voi aţi făcut din ea ‘o peşteră de tâlhari’.”
47. Isus învăţa în toate zilele pe norod în Templu. Şi preoţii cei mai de seamă, cărturarii şi bătrânii norodului căutau să-L omoare,
48. dar nu ştiau cum să facă, pentru că tot norodul Îi sorbea vorbele de pe buze.
(Luca 19:29-48, VDCC)


duminică, 5 aprilie 2020

Zdrânc Artenie 1901 - 1998 din Pâclișa

Fratele Zdrânc Artenie se naște în ziua de 6 martie 1902 în localitatea Pâclișa, județul Alba. Părinții se numeau Vasile și Ana, născută Treancăș, de religie greco-ortodoxă și naționalitate română.
În localitatea natală face 4 clase primare și 1 clasă civilă.
A fost atras de cuvântul lui Dumnezeu și primește botezul noutestamentar în ziua de 2 iulie 1922.
În anul 1924 este încorporat la Centrul de Încorporare din Alba Iulia și satisfice serviciul militar la Corpul 6 Cluj, Regiment Infanterie 84 și râmâne la vatră cu gradul de soldat.
În ziua de 6 februarie 1930 se căsătorește la Arad-Gai, cu sora Vioară, născută Iovin și Domnul îi binecuvintează cu 4 copii: Ioan, născut în 19 ianuarie 1931, Lidia, născută în 10 iulie 1933, Silvia, născută în 3 septembrie 1940 și Elisabeta, născută în 16 decembrie 1946.

Fratele Zdrânc Artenie a absolvit Seminarul Teologic Baptist din București în promoția 1928/1929.
În ziua de 2 iunie 1929 este ordinat ca predicator pentru județul Alba. Ordinarea a avut loc a doua zi de Rusalii în orașul Petroșani  de către  fratele Ioan Covaci din Sintești, ajutat de mai mulți frați.  A locuit o vreme pe strada Platoul Romanilor din Alba Iulia. În cercul de activitate avea 150 de membri activi și 140 de copii și aparținători.
A fost pastor al Bisericilor Creștine Baptiste din: Petriș între anii 1929 – 1933, Pâclișa 1933 – 1945, Tiuș , județul Târnava Mică 1945 – 1948 și Alba Iulia 1950 - 1961.
A tradus articole pentru revistele cultului din vremea dumnealui.
A fost și președintele Comunității Districtuale Alba.
Surse:
Tinu Dascăl
Arhive
Farul Mântuirii
Îndrumătorul Creștin Baptist

Dan Emanuel Titus 1933 – 2016 din Cluj



Prin acest articol pus la dispoziție de fratele Ghiță Capotă din Mărgău județul Cluj familia fratelui Ioan Dan se întregește. Fratele Titus este fiul fratelui Ioan Dan vezi AICI și frate nu Ioan Alexandru Dan vezi AICI.
Dr. Emanuel Titus Dan din orașul League City, statul Texas a încetat din viață sâmbătă, 6 februarie 2016, în vârstă de 82 de ani. El s-a născut la data de 15 mai 1933 în Cluj, România din părinții Ioan și Ana Bruda Dan. Fratele Dan a locuit în mai multe orașe din România, în Sibiu, Sighișoara și Iași, dar orașul său natal l-a considerat a fi Richmond din Virginia, SUA.
În armata română a avut gradul de căpitan rezervist. A studiat la Institutul Politehnic din Cluj – Napoca fiind licențiat în Inginerie mecanică. A absolvit Conservatorul de Muzică George Enescu din Iași. A obținut masterul și doctoratul în studii religioase la Seminarul Teologic Baptist din Louisville, Kentucky. Fratele Emanuel a urmat și cursuri educaționale la Conservatorul Baldwin – Wallace din Berea, Ohio, obținând un atestat în predarea muzicii și a educației bilingve. De asemenea a făcut și școala de aviație atât în România cât și în America, având licență de pilot privat în America și Australia.
A lucrat ca și Inginer șef pentru o companie industrială din Sarmaș, România și ca inginer mecanic la o companie de automobile. Timp de 12 ani a lucrat ca și profesor și inginer mecanic  în cadrul Școlii Tehnice a Căilor Ferate Române din Cluj. Și-a petrecut 5 ani ca  profesor de muzică  și asistent pedagogic în programul Bilingv demarat de Comisia de Educație din Cleveland, Ohio.
Timp de 14 ani Titus a fost în slujba Comisiei Misionare Nord – Americane, lucrând în Ohio cu imigranții români. El a activat și ca pastor al bisericii Baptiste române din Parma /Strongville, Canton și Akron, orașe din Ohio.
Titus a fost ales să fie misionar în Comisia Misionară Internațională în luna august  1985. El a fost cel care a pus bazele primei Biserici Baptiste Române din Sydney, Australia, biserică pe care a și păstorit-o. În 1992 a fost ales drept primul președinte al Asociației Baptiste Române din Australia, asociație compusă din biserici aparținătoare orașelor Melbourne, Sydney, Brisbane, Adelaide și Perth. În anul 1997, fratele Emanuel Dan a fost transferat la Melbourne, unde a fondat  Biserica Baptistă Română în zona vestică a Melbourne-ului, biserică în care a fost și pastor. În septembrie 2002 a ieșit la pensie.

Memoria îi este prețuită de către soția sa, Fulga Pascu, născută în Arad, România; de către copiii săi: Ștefana Doriana Dan Laing (Doctor în Istoria Bisericii), Titus Mircea Dan (Pilot/Căpitan, Forțele Aeriene Americane), Ioan Radu Dan ( Licențiat în Interpretare muzicală, Universitatea Mercer). Este regretat și de alte multe rude, prieteni apropiați și cunoștințe.
Familia a cerut în memoria lui, în loc de flori, să fie făcute donații către Comisia Misionară Internațională la www.imb.org.





duminică, 29 martie 2020

Irina Frenț – un model care ne ajută să trecem mai ușor peste COVID-19



Ce să faci când ceva nevăzut face mii de victime în lume și din cauza lui țara noastră a decretat „Stare de Urgență”, iar recomandările sunt serioase, de luat în seamă, pentru că este vorba de mânia lui Dumnezeu care vine peste noi, fiii neascultării?
Sora Irina Frenț este o bună credincioasă baptistă din Chiuiești. S-a născut în anul 1954,     într-o familie de baptiști. Tatăl ei, Augustin Sălătioan, născut în anul 1928, a primit credința adevărată în Domnul Isus în anul 1948 și a fost botezat. Fratele avea darul de a fi model în societate, era sobru, nu glumea, dar avea zâmbet plăcut atunci când era cazul, avea cuvânt și când dădea un sfat nu puteai să te abați de la el.
Irina a crescut mai mult cu tatăl său, pentru că mama ei a murit destul de devreme, astfel că ea a trebuit să fie mamă pentru copiii mai mici. Nu a lăsat greutățile vieții să pună stăpânire pe ființa ei, ci se bucura cântând cântări pentru slava Domnului. Azi, când acest virus nemilos ne ține în casă, ce să facă? Să se tânguiască? Nu, ci cântă „Cântările Domnului”, pe care le-a învățat de mică și le știe pe de rost – toate cântările din cartea „Cântările Sionului”, precum și din alte cărți de cântări baptiste.
Pentru cei ce iubiți cântarea, și mai ales cântarea veche, am postat aceste înregistrări cu sora Irina, care acum are o frumoasă vârstă și cântă frumos pentru slava Domnului și înviorarea noastră.
Am postat două cântări, înregistrate de nepotul meu, Paul. Amândouă se potrivesc cu starea noastră de zi cu zi.
1.     „Vezi cum în zbor se duce timpul!” – Cântare din anul 1935, din cărțile de cântări comune „Cântările Sionului”.
2.     „Suflete, scoală din amorțeală” –  cântare din cartea de cântări „Cântările Triumfului”, ediția a treia, anul 1936, cântarea nr. 61.
Vizionare plăcută și mulțumim, sora Irina!






joi, 26 martie 2020

Candrianu Viorel 1957 – 2020, din Negreni



Fratele Viorel Candrianu s-a născut în anul 1957 în localitatea Negreni, județul Botoșani, într-o familie de credincioși baptiști.
După terminarea clasei a VIII-a, fratele caută să fugă de familie și se duce la Brașov, unde face școala profesională de strungar, dar simțea că această meserie nu i se potrivește și  continuă pribegia departe de casă. Este încorporat în armată unde, Dumnezeu i-a vorbit. A primit și o scrisoare de la mama dumnealui prin care îl anunță că doi frați au făcut legământ cu Domnul în apa botezului, a fost foarte cercetat și când i s-a dat concediu militar a urmat pe Domnul în apa botezului. În ziua de 30 iulie 1978 este botezat de fratele păstor Mitrofan Mihai. 
De mic l-a iubit pe Dumnezeu și dorea să fie folosit în lucrarea de predicare a Evangheliei, dar locurile de la Seminarul Teologic Baptist din București erau dictate de Departamentul de Culte. Fratele Viorel Candreanu a fost văzut ca un tânăr cu potențial pentru lucrarea Domnului și niște frați păstori din București l-au luat la studiu în secret, unde a fost pregătit între anii 1980 – 1984 de studiile traduse și venite clandestin în țară de la Societatea Misionară Română și de la BEE, care trimiteau profesori.
S-a căsătorit cu sora Geta și Domnul le-a dat 6 fete: Eliza, Eunice, Ema, Miriam, Ligia și Naomi.
În anul 1984 a fost ordinat ca păstor la Biserica Creștină Baptistă din Ipotești, județul Suceava, unde a slujit ca păstor 34 de ani. Din anul 2018 a fost păstor senior al bisericii până azi, 26 martie 2020, când și-a încheiat activitatea pe acest pământ. În acest interval a mai păstorit Bisericile Creștine Baptiste din Botoșani, Dorohoi și Suceava.
De la înființarea Comunității Baptiste de Suceava, fratele Viorel Candreanu a fost în fruntea ei, ca președinte sau vicepreședinte.
În cadrul Uniunii Baptiste din România, fratele Viorel Candreanu a fost ales în 3 mandate ca vicepreședinte la Departementul de Misiune. Fratele a făcut vizite prin toată țara, arătând nevoia mare de misiune.
Fratele Viorel a inițiat proiecte de înfrățire cu românii din țările învecinate, Serbia, Ucraina, Moldova, pe care le-a vizitat și sprijinit atât moral, cât și material.
Fratele Viorel Candrianu a fost un predicator dăruit de Dumnezeu cu mult har. A fost ascultător de Stăpțnul său și întotdeauna mergea acolo unde era chemat. Predica la suflet, te pătrundea mesajul lui, era practic în vorbire și cei ce-l ascultau erau zidiți la sfârșitul mesajului pe care îl transmitea.
Azi, 26 martie 2020, Dumnezeu l-a chemat acasă pe slujitorul său credincios,  să fie cu El sus, în Împărăția Sa slăvită. Rămâne un mare gol pentru noi cei de pă pământ, familie, biserică, Uniune, Comunitate, dar Dumnezeu a considerat că așa trebuie să fie.
De acum înainte îi vom putea vedea fața lui senină și zâmbitoare pe internet, unde predicile îi sunt multe și care au un mesaj biblic întors cu fața spre Dumnezeu.
Dumnezeu să întărească familia care a rămas în suferință, dar nu fără o nădejde că într-o zi se vor întâlni din nou în ceruri.
10. nu te teme, căci Eu sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, tot Eu îţi vin în ajutor. Eu te sprijin cu dreapta Mea biruitoare.
(Isaia 41:10, VDCC)
Surse:
Marius Motora 

Muscan Floare din Seini 1929 - 2021




Prin ajutorul Domnului în ziua de de 02 martie 2020 am mers în orașul Seini, din județul Maramureș și am stat de vorbă cu sora Muscan Floare, în vârstă de 90 de ani. Deși are o vârstă frumoasă dată de Domnul, sora are o minte trează și o bună coerență în vorbire. Este o mamă, bunică, străbunică și o soră blajină, cu mare dragoste de Dumnezeu și lucrarea Lui. Mi-a povestit lucruri din istoria noastră baptistă, pentru care mulțumim Domnului.
 Sora Floare Muscan s-a născut în ziua de 17 octombrie 1929, în localitatea Seini. Sora este fiica lui Ioan și Maria Murg, din Seini.
În anul 1945 se botează Maria Murg, mama surorii Floare și ea este cercetată de Cuvântul Domnului, frecventează adunarea micului grup de baptiști și se hotărăște să-l urmeze pe Domnul Isus încheind un legământ în apa botezului. În ziua de 20 august 1947 este botezată în localitatea Ardud, județul Satu Mare, de către fratele Miclăuș Nicolae. A făcut parte din membrii fondatori ai Bisericii Creștine Baptiste din Seini.
În ziua de 30 mai 1948 se căsătorește cu fratele Petre Muscan și se mută din Seini în localitatea Râturi, județul Satu Mare. Aici au locuit 4 ani și s-au întors în Seini în anul 1952.
Fratele Muscan Petru s-a născut în ziua de 15 mai 1921 în localitatea Râturi, județul Satu Mare. Părinții se numeau Gheorghe și Ana, de religie ortodoxă și naționalitate română. Fratele Petre primește pe Domnul Isus în inimă și se botează în ziua de 20 august 1947 la Ardud, de către fratele Miclăuș Nicolae.
Domnul le-a dat  6 copii: 2 băieți și 4 fete.
1.    Petrică s-a născut în 9 aprile 1949 în Seini. Este căsătorit cu Maria Pușa Grel din Baia Mare, au un băiat Dan. Sora Pușa este fiica fratelui dirijor Petrică Grel, despre care am scris AICI.
2.    Doina, născută în 1 octombrie 1950 în Medieșu Aurit , județul  Satu Mare. Este căsătorită cu Câmpan Vasile, are o fată Roxana Bianca.
3.    Floare, născută în 1952, s-a căsătorit cu Sas Flore și au doi copii: Ciprian și Silviu, care au murit necăsătoriți.
4.    Viorel, născut la 18 aprilie 1954, s-a căsătorit în Mireșu Mare cu Angela și au o fată, Ramona.
Tudor, ultimul descendent Muscan
5.    Maria Magdalena, născută în 25 iulie 1957, s-a căsătorit cu Bud Ionel și au 3 copii: Sever, Ionuț și Silvan.
6.    Lena, născută în 21 august 1960, căsătorită cu Borcea Simion din Mediaș și are  2 copii: Dani și Dana.    Lena acum este casatorita Münster și trăiește în Austria.
Fratele Petru Muscan a fost un bun slujitor în Biserica Crștină Baptistă din Râturi, apoi din anul 1952 în biserica din Seini. A contribuit la consolidarea bisericii și la răspândirea Evangheliei Domnului nostru Isus Cristos.
Mai multe informații despre Biserica Creștină Baptistă din Seini, despre membrii ei, vă voi pune la dispoziție printr-o carte de istorie a bisericii, cu ajutorul Domnului și prin puterea Lui, dar spre toamna acestui an, îngrozit de urgia lui Dumnezeu.
Vă las să vă bucurați de informațiile ce ni le dă sora Floare Muscan din Seini. Mulțumesc Domnului pentru fratele Caius Obeada din America, pentru prelucrarea materialului și publicarea lui pe internet.
Vizionare plăcută!


Alte poze din familie

Petre și Toader 1947




Maria și Ioan Murg



miercuri, 25 martie 2020

Tuțac Ionel, al 18-lea Secretar General 2007 – 2015 și tatăl său Laurențiu



Cu ajutorul Domnului vreau să postez pe toți frații care au slujit în Cultul Baptist din România ca Secretari Generali. La biografia Fratelui Ionel Tuțac pun și biografia fratelui Laurențu Tuțac, tatăl fratelui Ionel.
Fratele Ionel Tuțac s-a născut în data de 20 septembrie 1967 în localitatea Coşteiu de Sus, județul Timiş, în familia pastorului Laurențiu Tuțac.
A făcut cele 8 clase în localitatea natală și între anii 1982 – 1986 frecventează cursurile Liceului Teoretic  din Lugoj.
 În ziua de 30 iulie 1988, în Biserica Creştină Baptistă „Betel” din Făget, a fost botezat de pastorul Alexandru Lăpugean.
În ziua de 11 august 1991 se căsătorește cu sora Lațcu Maria, la Biserica Creştină Baptistă „Betel” din Timişoara și Domnul i-a binecuvântat cu: Miriam Andreea, născută în 1994 și Bogdan Andrei, născut în 1996.


În anul 1989 dă examen să intre la Seminar și frații l-au admis, dar departamentul nu a dat voie decât la 5 elevi. După aceea au fost chemați în anul 1990 încă 8 din frații care au dat examen și în anul 1993 termină Institutul.
A mai  făcut studii teologice la Institutul Teologic Baptist din Bucureşti (licență), Covington Theological Seminary (master şi doctor of ministry) şi Universitatea de Teologie Catolică-Baptistă din cadrul Universității Bucureşti (doctor of theology). A studiat Jurnalistică, Sociologie, la Institutul Tibiscus din Timişoara şi a făcut cursuri post-universitare în management la Institutul Politehnic din Timişoara.

Din 1993 slujeşte ca păstor al Bisericii Creştine Baptiste „Harul” din Lugoj, fiind ordinat în data de 26 septembrie 1996. Din comisia de ordinare au făcut parte frații păstori: Ioan Râncu, Traian Grec, Vasile Talpoş, David Nicola, Laurențiu Tuțac, Alexandru Lăpugean şi Teodor Turcu.
A slujit ca secretar al Comunității Bisericilor Creştine Baptiste Timişoara (1999-2003), preşedinte (2003-2015), vicepreşedinte (2015-2019) şi din nou preşedinte din anul 2019.
A slujit ca secretar general adjunct al Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România (2003-2007), secretar general (2007-2015) şi preşedinte al Casei de Pensii si Ajutoare a Cultului Creştin Baptist din România (2007-2015).
În perioada 2007-2015 a fost membru în Consiliul Federației Europene Baptiste şi în Consiliul Alianței Mondiale Baptiste.
În perioada 2000-2008 a fost consilier județean, fiind preşedintele Comisiei de Cooperare Inter-regională şi Integrare Europeană din cadrul Consiliului Județean Timiş.
Între 1995-2014 a fost redactor-şef al revistei „Harul”, denumită inițial „Harul Mãntuirii”, revistă a Comunității Bisericilor Creştine Baptiste Timişoara.

Alături de pastorii David Nicola şi Gigel Olariu a pus bazele Şcolii Baptiste „Harul” (actualmente liceu) din Lugoj, o instituție cu aproape 500 de copii.
A obținut mai multe premii, printre care: Premiul "Ambasador al promovării drepturilor copilului" şi Premiul " Conştiință şi Libertate". A fondat proiectul "Muzeul Bibliei", în anul 2019.
Este autorul mai multor cărți creştine: Plantarea de biserici, Vistieria inimii, Miracolul întrupării, Secretul destoiniciei, Nihil Sine Deo, Fântânile inspirației, Mărgăritare homiletice, Schițe de predici pentru un an, Baptişti celebri.

Tuțac Laurențiu 1929 – 2005, din Coșteiu de Sus, tatăl fratelui Ionel

Fratele Tuțac Laurențiu s-a născut în ziua de 9 aprilie 1929 în localitatea Coșteiu de Sus, județul Timiș. Părinții se numeau Gheorghe și Ana, de religie baptistă și naționalitate română. În casa fratelui Gheorghe Tuțac a luat ființă Biserica Creștină Baptistă din localitatea Coșteiu de Sus. Fratelele Laurențiu a fost cel dintâi născut în familie și au urmat: Lidia, Maria, Fibia, Cornel, Daniel și Nicolae.
A studiat școala primară din localitatea natală.
Domnui i-a vorbit prin părinții care erau credincioși și s-a hotărât să-l urmeze pe Domnul, așa că în anul 1945 pășește în apa botezului la Sintești.
În ziua de 2 iunie 1958 se căsătorește cu sora Magdalena, născută Ignat din localitatea Gurasada. Au trăit împreună 47 de ani și Domnul le-a dat 2 copi: Beniamin și Ionel. Beniamin este căsătorit cu Lenuța și au împreună doi copii:Rebeca și David.
Merge la București și se pregătește la Seminarul Teologic Baptist.
În ziua de 14 ianuarie este ordinat ca păstor în Biserica Creștină Baptistă din Sintești, dar a slujit și în bisericile baptiste din: Coșteiu de Sus, Fărășești, Românești, Jupânești, Tomești, Berzova, Curtea, Ohaba Lungă, Ohaba Română, Fădimac, Ierșnic, Spata, Crivobara, Paniova, Bara și a girat bisericile din Traian Vuia, Surduc și Sărăzani.  

A oficiat acte de botez, binecuvântări, cununii, înmormântări și într-o lună trebuia să treacă pe la toate bisericile, în număr de 21  să dea Cina Domnului.
În acea vreme, problemele erau mari și veneau din multe direcții. Comunismul restrângea cât de mult putea lucrarea, făcea presiune pe păstori. Apoi trebuia să se deplaseze mult și condițiile nu erau confortabile, mersul pe jos era la ordinea zilei. La un sfârșit de săptămână fratele Laurențiu mergea pe jos și 30 de km.
Era un frate harnic pe ogorul Evangheliei, cunoștea bine Biblia, răspundea cu plăcere la întrebările puse.
În anul 1992 fratele Laurențiu Tuțac iese în pensie, dar continuă să lucreze pe ogorul Evangheliei.
În ziua de 15 iulie 2005 pe când mergea spre Biserica Creștină Baptistă din Făget, fratele a fost chemat acasă, la El.
La înmormântare a participat mult popor din zonă, au fost mulți frați păstori, a cântat fanfara din Lugoj.
Surse
Alexandru Lăpugean
Revista Harul
Alte poze din bogata colecție a fratelui.


Fratele Pitt Popovici la 100 de ani




Ștefănuți Iosif 1948 – 2010, din Goleț



Pastorul Iosif Ştefănuţi s-a născut la 29 noiembrie 1948 în localitatea Goleţ, jud. Caraş Severin, în familia unor oameni credincioşi. A urmat cursurile şcolii din satul natal, simţind de timpuriu chemarea pentru slujire, iniţiind un grup de studiu pentru tineri, lucru care n-a fost pe placul Securităţii.
Într-un mod de-a dreptul miraculos, în 1970 a fost acceptat să studieze la Seminarul Teologic Baptist din Bucureşti, deşi din cauza activităţii sale, pastorul bisericii a refuzat să-i dea recomandarea necesară.
Au urmat patru ani de studiu, în care a învăţat de la oameni dedicaţi, cum ar fi profesorii Vasile Taloş sau Dr. Petre Belicov, ori de la colegii de cameră: Vereş, Harold şi Dugulescu.
A predicat întâia dată la Brăila cu ocazia serviciului de Înviere, din ultimul an de seminar şi, după terminarea slujbei, comitetul l-a invitat să vină ca păstor. A început imediat să lucreze în biserică şi, în timpul scurs până la ordinarea care a avut loc în septembrie 1974, Domnul a chemat la mântuire 31 de persoane.  I-a botezat pe toţi, deşi inspectorul de culte i-a dat aprobare doar pentru 18 persoane, fiind chemat apoi să dea socoteală la securitate şi la Departamentul Cultelor din Bucureşti.
În perioada septembrie 1974 – septembrie 1989, a păstorit şi Biserica Baptistă din Galaţi, slujind oriunde era chemat. Bisericile au crescut şi noi puncte de misiune s-au înfiinţat în zona din jur.
În perioada aceea a fost activ în cadrul Comunităţii de Bucureşti, slujind pentru o vreme ca secretar al acesteia, colaborând îndeaproape cu pastorii Sărac Iosif, Geabou Pascu, Vasile Brânzei şi Vasile Taloş, alături de care şi împreună cu Petru Dugulescu a iniţiat celebra scrisoare deschisă adresată lui Nicolae Ceauşescu, document semnat de 66 de pastori baptişti.
S-a implicat în organizarea cursurilor BEE, văzând nevoia acută de lucrători pe ogorul Evangheliei, începând instruirea în subterană a unui număr de 14 persoane, oameni care sunt implicaţi astăzi în lucrarea activă din diferite biserici ale ţării.
Răspândirea Evangheliei şi deţinerea de literatură religioasă era un delict pe vremea comunistă dar Dumnezeu i-a oferit protecţie şi oameni de încredere cu care să conlucreze, cum ar fi: Mircu Cocar, Silviu Cioată, Elena, Silvia şi Genoveva Terniceru, David Troyer, etc.
A colaborat cu Mia şi Costel Oglice pentru a introduce în România metoda Studiului Biblic Inductiv, folosind materialele de la Precept Ministries.
A fost perchiziţionat, acuzat de distribuire ilegală de literatură creştină, anchetat, apoi i s-a intentat un proces şi, după presiuni interne şi internaţionale, a scăpat doar cu o amendă penală.
Odată cu Revoluţia din Decembrie 1989 Dumnezeu i-a dăruit o viziune clară legată de implicarea în domeniul spiritual, social, educaţional şi cultural. Noua clădire a bisericii, modernul Centru Medical Diaconia, precum şi Căminul Speranţei reprezintă doar câteva dintre proiectele izvorâte din viziunea lui. A fost adeptul unei prezenţe de impact a evanghelicilor în societate, Revista de Cultură şi Informare Creştină MESAJ, două festivale naţionale de poezie creştină organizate împreună cu Ioan Alexandru şi Petrică Dugulescu, aducerea corului Madrigal la Brăila pentru un concert de Crăciun sau numeroase conferinţe pastorale au izvorât din dorinţa lui de a sluji intereselor comunităţii evanghelice locale.
A găsit resurse să slujească şi la nivel naţional, activând ca Secretar General Adjunct, atât în Cadrul Alianţei Evanghelice din România, cât şi în cadrul Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste. A fost fondator şi primul preşedinte al Comunităţii Bisericilor Baptiste de Brăila, înfiinţată în anul 1990. A susţinut, consiliat şi mentorat mulţi slujitori mai tineri din diferite biserici ale ţării, precum şi din Moldova de peste Prut, ajutându-i să-şi dezvolte lucrarea.
A avut-o alături în mod constant pe soţia sa Mia şi pe cei trei copii: Ovidiu, Beniamin şi Iulia.
Toate aceste realizări au avut şi un preţ. În ianuarie 1994 a avut un infarct major iar în martie 2005 a suferit un atac cerebral dar Dumnezeu şi-a arătat puterea şi l-a vindecat.
„Numai Dumnezeul istoriei în înţelepciunea Sa poate să ne arate în viitor că lucrurile pe care nu le-am înţeles pot avea finaluri binecuvântate” mărturisea pastorul Ştefănuţi, chiar înainte de a fi diagnosticat cu cancer.
Pe patul de spital, a dovedit tărie de caracter şi o credinţă nestrămutată în Dumnezeu, în mâinile căruia îşi încredinţase deja soarta. A avut puterea să îi îmbărbăteze pe toţi cei care l-au vizitat sau l-au sunat. Şi în acest context Dumnezeu i-a vorbit şi l-a întărit prin cuvintele profetului Isaia, de la capitolul 57:18-19 „I-am vazut căile şi totuşi Îl voi tămădui; Îl voi călăuzi şi-l voi mângâia, pe el şi pe cei ce plâng împreună cu el. Voi pune lauda pe buze: „Pace, pace celui de departe şi celui de aproape! – zice Domnul – Da, Eu îl voi tămădui!”
În anul 2010 Dumnezeu l-a chemat acasă, mai devreme decât poate ne-am fi dorit noi, să-l tămăduiască în mod plenar, aşa cum el înţelesese deja, dar Lui îi mulţumim pentru harul şi binecuvântarea ce ne-a oferit-o, de a trăi la umbra unui slujitor atât de fidel cauzei Împărăţiei!
AICI poți vedea mai multe materiale postate de Mihai Ciucă.
Surse
Mihai Ciucă
Creștinul Azi

duminică, 22 martie 2020

„Realitatea la zi”, cu Cătălin Vasile, o alternativă mai mult ca rezonabilă


Televizorul este ceva foarte bun, dar cine este în spatele lui contează enorm de mult. În vremea comunistă, televizorul era un instrument la îndemâna partidului, de manipulare în a te face să crezi ce nu era în realitate. După revoluție, televiziunea s-a numit „liberă”, dar era liberă să manipuleze și mai josnic și a apărut acel slogan adevărat: „Cu televizorul, ați mințit poporul”. Au apărut apoi televiziuni private care reflectau realitatea mai aproape de adevăr, cam opusul postului de televiziune național.
O nenorocire cu televizorul și manipulările a apărut după anul 2000, când au apărut televiziunile de știri fondate de niște oameni mai înstăriți, unii din ei erau și certați cu legea statului român și cei ce lucrau în televizune trebuiau    să-și apere patronul, adică să-l scoată basma curată, lucru valabil și azi, din păcate. M-am uitat și eu și aveam postul preferat, dar acum de aproximativ doi ani, am încheiat cu televizorul, pentru că am constatat că televiziunile folosesc oameni fără „prințipii”, având ca scop banul. Îmi amintesc cum prezentau în vremea comunistă realizările partidului țin, minte  cum au prezentat Congresul al IX-lea al PCR din 1965, dar mi se pare o diferență uriașă între prezentatorii și comentatorii de atunci și cei de azi. Să fie bine știut că atunci era dictatură, cenzură, scopul era de a lăuda puterea comunistă și totuși acei oameni erau mai decenți, mai resposabili, încercau un lucru greu, să împace și capra și varza. Dar azi să nu ai tu „jurnalist” personalitate, să nu ai modele demne de urmat, să nu poți tu aprecia între bine și rău, să distorsionezi adevărul până îl faci mincinos, mi se pare monstruos.
Nu mai îmi dau cu părerea, ci doar vreau să prezint că un om, pe numele lui adevărat Cătălin Vasile, a văzut ce se întâmplă și a zis: „nu este bine, am să fac ceva pentru omul care vrea să vadă și să audă ceva bun, ceva folositor” și a făcut. Ce a făcut acest om nu este o altă alternativă, este ceva mai mult, el nu caută să-i contazică pe ceilalți comentatori, nu caută să manipuleze, să-și scoată dreptatea, ci are ceva mai mult. Acel mai mult prezentat de Cătălin Vasile, este prezentarea adevărului din perpectiva Creatorului nostru, Dumnezeu.
Vasile caută să aducă în prim plan adevărul care ne aduce în suflet liniște, confort spiritual înalt, pacea care vine de la Dumezeu, lucruri necesare pentru minte și trup. Pentru exemplificare vă recomand emisiunea de vineri,  20 martie 2020, de la ora 20, în care au fost prezenti doi doctori, constând din doi soți, unul doctor pentru trup și celălalt doctor pentru suflet. Este vorba de Daniela Mariş, medic generalist şi  conf.univ.dr Daniel Mariş, rectorulul Institutului Teologic Baptist şi pastor al Bisericii Baptiste Golgota din Bucureşti.
Eu vă spun, am văzut-o și auzit-o, uitați-vă și voi și cred că o să vă placă. Eu îi mulțumesc lui Cătălin Vasile și emisiunii lui: „Realitatea la zi”, prezentată de luni până vineri, de la ora 20, dar și „Platformei Prodocens Media”, care ne promite mai mult ca o alternativă la teveurile de pe piață, aducându-ne Adevărul revelat de Dumnezeu, care ne dă viață plină de pace pe pămînt și viață veșnică în viitor.
Dorim ca Dumnezeu să fie proslăvit prin lucrarea lu Cătălin Vasile și îl felicit pentru ce face. Viață lungă și trainică.
Pe Vasile Cătălin îl găsiți AICI, AICI și AICI.
Vizionare plăcută!