Ille Marțian 1921 – 1994, din Mizieș

 

Fratele ILLE MARȚIAN s-a născut în ziua de 21 februarie 1921 în localitatea Mizieș, județul Bihor. Numele părinților este Casian și Ecaterina, de meserie plugari și naționalitate română.

Face patru clase primare pe care le termină cu calificativul foarte bine și mai târziu, în anul 1946 se înscrie la Seminarul Teologic Baptist din Buteni și termină doar un an.

La vârsta de 12 ani este înfiat de fratele tatălui său Ille Ioan, un om cu o stare materială foarte bună, dar care nu avea niciun copil și care locuia în localitatea Tărcăița.

Aici, în satul Tărcăița, a venit cu Evanghelia Domnului Isus, fratele Covaci Teodor din Oradea, (fratele Teodorica, după cum îl numeau frații) și Ille Ioan ascultă Evanghelia și îl acceptă pe Domnul Isus în viața lui ca Mântuitor și Domn.

Ille Marțian, ajunge în casa unchiului său, care era credincios și aici îl cunoaște pe Domnul  Isus ca Mântuitor și Domn și astfel la 15 AUGUST 1936 este botezat în localitatea Dușești, de Covaci Teodor (fratele Teodorica).

Din anul 1937 se implică în lucrarea de tineret. În ziua de 3 ianuarie 1937 se organizează la Biserica Creștină Baptistă din Sudrgiu o serbare tineretului din biserică la care participă și tinerii bisericilor din împrejurimi. Ille Marțian participă la această serbare și trimite informația la revista „Farul Creștin”.

În ziua de 29 august 1937 în Biserica Baptistă din Tărcăița a avut loc o serbare cu tema „Credința”, ocazie cu care au serbat și 10 ani de la înfințarea bisericii. Fratele Ille Marțian a deschis serbarea printr-o cuvântare prin care a arătat credința fraților din Tărcăița, care au luptat timp de 10 ani prin mari greutăți și de multe ori s-au ales cu capetele sparte, dar Evanghelia a biruit și astfel din Tărcăița Evanghelia a ajuns în alte 4 sate din jur.

În ziua de 21 noiembrie 1937 fratele Ille Marțian este ales secretar al tineretului baptist din cercul Sudrgiu, iar președinte este ales Ioan Dârlea. Mesajul i-a fost următorul: „Ce pot eu face ca tânăr pentru Domnul”.

În ziua de 28 iunie 1941 se căsătorește în localitatea Lazuri de Beiuș, județul Bihor, cu Silvia Bogușel și Domnul le dă șapte copii: Catalina, născută în ziua de 30 septembrie 1944, Ioan, născut în 28 octombrie 1945, Mihai, născut în 03 aprilie 1948, Nicolae, născut în 24 august 1949, Casian, născut în 21 mai 1951, Daniel, 23 octombrie 1957 și Lidia, 14 iulie 1959.

În anul 1942 este recrutat și încorporat în armată ca și combatant, luptând în prima linie a frontului .  În anul 1943 este rănit, fiind împușcat în umăr și dus în spitalul de la Galați, unde este tratat o perioadă, apoi este lăsat la vatră. 

Fratele Ille Marțian este ordinat în ziua de 20 iulie 1948 alături de frații Bocșa Gligor din Sudrgiu și Dan Gheorge, ca lucrători. Serbarea a avut loc în Biserica Creștină Baptistă din Sudrgiu, județul Bihor. Comisia de ordinare a fost compusă din Teodor Vicaș, președintele Comunității Baptiste Bihor, Mihai Vicaș și Covaci Teodor.

Ille Marțian a fost ordinat ca lucrător pentru Biserica Creștină Baptistă din Tărcăița și împrejurimi, pe care o slujește până în anul 1956 și din 1973 până în 1988 când s-a îmbolnăvit. A slujit ca lucrător cu Evanghelia în localitațile: Tărcăița, Mierag, Hinchiriș, Totoreni și ocazional în Cusuiș, Colești, Petroasa și altele.

În ziua de 12 octombrie 1994 harnicul lucrător pe ogorul Evangheliei, este chemat acasă la Domnul, pe care l-a iubit și slujit cu bucurie.

 

 

Surse:

Ioan Bunaciu

Vasile Paul

Arhive

Farul Creștin

Îndrumătorul Creștin Baptist

Al 22-lea Congres Mondial Baptist va avea loc online

 

Paul Mzisa

Solomon înțeleptul, spune că nimic nu este nou sub soare și așa se întâmplă și cu Congresele Mondiale Baptiste, care ar trebui ținute tot la cinci ani. Lucrul acesta nu este rău pentru că putem participa fiecare baptist dacă voim și ne încadrăm în rigorile organizatorilor.

Congresele Mondiale Baptiste au început acolo unde a luat ființă poporul baptist, pe pământul Angliei, în anul 1905, la Londra. Acesta s-a numit: „Primul Congres al Reuniunii Universale a Baptiștilor” și  s-a deschis în ziua de 4 iulie 1905 la Londra.

Al doilea Congres Mondial al Baptiștilor s-a ținut în Philadelphia și a stabilit că Congresul al Treilea să se țină în anul 1916 la Berlin, dar s-a ținut în zilele de 21 -27 iulie 1923 la Stockholm. De ce? Ați nimerit. Din cauza Primului Război Mondial. Acest al doilea Congres a fost numit și: „Congresul cel mare al reuniuniei baptiștilor din Philadelphia”.

Datorită pandemiei globale COVID-19, cel de-al 22-lea Congres Mondial Baptist, programat inițial la Rio de Janeiro, Brazilia, în 2020 a fost reprogramat ca un eveniment virtual în perioada 7-10 iulie 2021.

https://bwa2021.org/

În anul 2015 a fost ales  președinte fratele Paul Mzisa din Africa de Sud, care este și azi în funcție.

Marian Teodor 1898 - ? din Girișu Negru

 

Fratele Marian Teodor s-a născut în ziua de 23 februarie 1898 în localitatea Girișu Negru, județul Bihor. Părinții se numeau Petru și Floare, născută Drăgan, de religie ortodoxă și naționalitate română.

Parcurge cele patru clase primare din localitate, apoi este dat la Școala de Meserii, pe care o absolvă cu bine.

Aude Cuvântul Domnului și îl primește pe Domnul Isus în inima sa, acceptând să fie botezat în ziua de 11 octombrie 1918.

În ziua de 13 noiembrie 1918 se căsătorește în localitatea Girișu Negru cu Eva, născută Țărău și Domnul le dă cinci copii: doi băieți și trei fete.

În anul 1920 este recrutat și încorporat de către Cercul de Recrutare Bihor, la Regimentul 34 obuzier, rămânând la vatră cu gradul de soldat.

La Conferința Comunității Baptiste Române Oradea din zilele de 13 – 14 decembrie 1930, este ales în Comitet. Este reales în Comitet și în anul 1934, în anul 1939 este ales ca cenzor, rămâne cenzor și la alegerile din 1951 și 1954.

În ziua de 26 februarie 1933 este ordinat ca predicator, catichet pentru județul Bihor, care avea un număr de 1800 de membrii și 2960 de aparținători. Fratele Marian Teodor locuia în localitatea Girișu Negru, oficiul Tinca, județul Bihor.

În ziua de 22 august 1937 participă la un botez în Biserica Creștină Baptistă din Petid, județul Bihor. La astfel de programe a participat la mai multe biserici baptiste.

Pe lângă Biserica Baptistă din Girișu Negru, care în anul 1947 avea 80 de membrii și 65 de aparținători, fratele Marian Teodor a păstorit și biserica din Borod, unde în anul 1947 erau 15 membrii și 11 aparținători.

 

Surse:

Otniel-Laurean Vereș

Arhive

Lumina Oradea

Pacea

Morocoș Nicolae 1950 – 1977, din Jucu

 

Fratele Nicu Morocoș s-a născut în ziua de 08 ianuarie 1950 într-o familie de credincioși baptiști, Nicolae si Lidia, în localitatea  Jucu de Jos, judetul Cluj.

Nicu a fost al doilea copil al familiei din cei patru, având o soră mai mare, Leontina,  născută în anul 1947, Emilia născută în anul 1955 și Elena-Daniela, născută în anul 1960.

Face clasele primare I-VIII în satul natal, după care se înscrie la Scoala Profesională 16 Februarie Cluj, 1965-1968. Împreuna cu familia frecventează Biserica Baptistă din localitate. În timpul școlii profesionale se înscrie în fanfara școlii, unde învață să cânte la clarinet, lucru care îl ajută să se implice în lucrarea din biserică, cântand la harmoniul bisericii. În vara anului  1967 fratele Ilie Staniste înființează o orchestră cu copiii bisericii, unde Nicu cânta la chitară, fiind un bun notist. Din copilărie iubește lucrarea din biserică, în care se implica pe masură ce creștea.

Dupa absolvirea școlii profesionale se angajează la U.R.L. 16 Februarie, unde lucrează pâna în anul 1974 ca frezor.

În toamna anului 1968 se înscrie la liceul seral, timp în care este nevoit să stea în Cluj în gazdă la  familia Ștefan Petru și Ana, în cartierul Dâmbul Rotund, aproape de Biserica Baptistă. În acest timp frecventează Biserica, unde se implică în lucrare și se hotărăște să facă legământ în apa botezului. Este refuzata cererea de botez de către împuternicitul Cultelor din acea vreme. Nu se lasă descurajat și în anul 1969,  la Bobotează, împreună cu alți tineri,   este botezat în Biserica Mănaștur, de către fratele Sfârlea, păstorul bisericii din Dâmbul Rotund.

În toamna anului 1969 pleacă în armată. Fiind pocăit, este dus la muncă în Socola, lângă Iași. Urmează o perioadă grea în viața lui, dar Dumnezeu îl ajută și în vara anului 1970 este mutat la Cluj. În timpul stagiului militar la Cluj, poate să își continuie liceul și lucrează tot la 16 Februarie (minunea lui Dumnezeu).

După terminarea liceului se hotărăște să se implice mai mult în lucrarea de propovăduire a Cuvântului lui Dumnezeu  și se înscrie la Seminarul Teologic Baptist din Bucuresti în anul 1974. Este admis la examen, împreuna cu Ioan Rusu (Nelu) și Mate Miklos, toti trei din Cluj.

În timpul vacanțelor este repartizat în bisericile din zona Cluj-Dej –Bistrița, unde predica Evanghelia. Este apreciat și iubit de frații din bisericile de la țară, pe care și el le  iubea și știa să-i asculte și să se coboare la nevoile lor. Era foarte ordonat și își scria schițele predicilor deosebit de aspectuos și bine, datate cu data si locul unde a predicat.

În anul 1977, la 4 martie, este surprins de cutremurul devastator, împreuna cu NeluRusu, unde amândoi pleacă la Cel pe care L-au slujit.

Slujba de înmormantare a fost ținută la Jucu, unde au participat colegi, profesori și mulți frați din bisericile în care a fost în perioada de practică. Prin aceasta am văzut cât a fost de iubit de cei care l-au cunoscut.

Mulțumesc foarte mult familiei Daniela și Constantin Podea pentru  biografia pe care mi-a pus-o la dispoziție. Sora Daniela este sora fratelui Nicu Morocoș.

Petrică Mânzat și Nicu Morocos în
02.01.1972 la bis.bapt.Bunesti.

Marincu Gaia 1889 - ? din Beregsău Mare

Fratele Gaia Marincu s-a născut în ziua de 17 februarie 1889 în localitatea Beregsău Mare, județul Timiș Torontal. Părinții se numeau Ioan și Ana, de religie ortodoxă și naționalitate română.

Studiază șase clase primare în localitatea natală.

În ziua de 15 octombrie 1907 se căsătorește în Beregsău Mare cu Ana, născută Costea. Domnul nu le-a dat copii, dar au căutat o fată orfană de 15 ani și dacă se vor înțelege bine din ambele părți, după un an o vor înfia.[1]

În anul 1911 este încorporat în armată de Cercul de Recrutare Timișoara și rămâne la vatră cu gradul de soldat.

Aude vestit Cuvântul Domnului  și urmează calea Domnului, iar în ziua de 20 ianuarie 1922 este botezat. În această comună Beregsău Mare, credința a fot primită din anul 1906, fiind printre primele Biserici Baptiste din acest ținut. În anul 1908 fratele Vasile Berbecar trece pe la această Biserică.

În ziua de 21 noiembrie 1929 este ordinat ca predicator pentru Biserica Creștină Baptistă din Beregsău Mare, unde erau 58 de membriI și 39 aparținători. Fratele locuia în localitatea Beregsău Mare la nr. 317.  

În anul 1939 trimite 150 lei pentru misiunea din Iugoslavia. În anul 1947 trimite la Uniune suma de 36.000 lei.

În anul 1939 o delegație în numele tuturor baptiștilor din ținutul Timiș s-a prezentat în audiență la Excelența Sa, domnul Rezident Regal al acestui ținut pentru a obține „Autorizația Comunității Baptiste de a face înmormântarea morților în rândul credincioșilor săi”. Au participat următorii frați: Dumitru Drăgilă, Vasile Torsan, Goga Dănilă, Mihai Muntean, Atanasie Pascu, Luguzan Teodor, Marincu Gaia, George Tcutsch, Calor Molnar, Dănilă Pascu și Moraru. Frații au obținut prin ajutorul Domnului ce au cerut.

Fratele Marincu Gaia a ajutat Biserica Creștină Baptistă din localitatea Bobda, județul Timiș, să-și construiască o casă de adunare. A făcut anunț la revista „Farul Creștin” pentru ajutor din partea fraților.

Surse:

Arhive

Adevărul

Farul Creștin

Farul Mântuirii

Îndrumătorul Creștin Baptist

---

[1] Farul Creștin, Anul V, Nr. 9, 1 mai 1937, p. 11.

Kloss Ion 1895 - ? din Craiova

 

Fratele Kloss Ion s-a născut în ziua de 15 decembrie 1895 în localitatea Craiova, județul Dolj. Părinții se numeau Toma și Sofia, născută Biuder, de religie protestantă, de etnie sași din Transilvania și naționalitate română.

Face patru clase primare și cursuri biblice.

În anul 1914 aude Cuvântul lui Dumnezeu și îl primește în inimă cu mare bucurie, primind botezul nou testamental în ziua de 19 aprilie 1914.

În anul 1917 este încorporat de Centrul de Recrutare Dolj, la Regimentul 7 Jandarmi și rămâne la vatră cu gradul de sergent.

În ziua de 26 august 1922 se căsătorește cu Ana, născută Velesney și Domnul le dă cinci copii, trei băieți și două fete: Gheorghe, născut în ziua în ziua de 6 mai 1923, Cornelia, născută în  15 martie 1925, Magdalena, născută în 11 februarie 1931, Petre,  născut în 10 februarie 1933 și Gabriel, născut în 6 septembrie 1935.

În ziua de 6 februarie 1927 fratele Kloss Ion a condus programul de tineret la deschiderea casei de rugăciune a Bisericii Creștine Baptiste din Craiova. Programul festiv a fost condus de fratele Nicolae Sava din București.

În ziua de 24 octombrie 1936 este ordinat ca predicator pentru județele: Dolj, Gorj, Mehedinți și Vâlcea, comisia de ordinare fiind compusă din frații: Nicolae Sava și Sezonov, cercul având un număr de 69 de membrii și 52 de aparținători. Fratele a locuit în Craiova, strada Craiovița nr. 49. Ordinarea coincide cu serbarea festivă de 10 ani de la deschiderea casei de rugăciune din Craiova.

Fratele  Kloss Ion împreună cu fratele său Toma, au întărit Biserica Creștină Baptistă din Craiova în timpul Primului Război Mondial, când unii frați au fost luați pe front, iar alte familii din biserică s-au mutat la țară. Familia Kloss Ion și Tomas aveau o firmă în zugrăveli și vopsit și căuta meseriași care erau frați în Domnul.

Formându-se Comunitatea Creștină Baptistă de Craiaova, fratele a fost ales ca președinte de Comunitate.

Din anul 1949, pe când era păstor la Biserica Creștină Baptistă din Craiova, nu mai am alte date. Dacă mă poate ajuta cineva să completez biografia, o să-i mulțumesc cuviincios.

Surse:

Alexa Popovici

Arhive

Farul Creștin

Farul Mântuirii

Varvariuc Ion 1896 - ? din Obreja-Nouă

 

Fratele Varvariuc Ion s-a născut în ziua de 24 iunie 1896 în Obreja-Nouă, județul Bălți, ținutul Prut. Părinții se numeau Vasili și Agafia,  de confesiune ortodoxă, origine etnică ucrainiană și naționalitate română.

A făcut patru clase primare.

În anul 1918 este recrutat de Centrul de Recrutare Bălți. Serviciul militar l-a făcut sub drapelul Rusesc.

În ziua de 10 februarie 1914 se căsătorește cu Maria, născută în ziua de 5 martie 1897 și Domnul le-a dat trei băieți.

Aude Cuvântul Domnului și îl primește în inimă, iar în ziua de 20 iunie 1926 este botezat.

Dând dovadă că are dragoste, pasiune și râvnă pentru a predica Cuvântul, este ordinat ca predicator în ziua de 6 august 1934 pentru zece biserici baptiste din județul Bălți. Domiciliul îl avea în localitatea Obreja-Nouă, județul Bălți. Cercul de misiune al fratelui Varvariuc Ion cuprindea 242 de membrii și 301 aparținători, copii.

Surse:

Arhive

Mardare Gheorghe 1899 – 198? din Tăcuta

 

        Fratele Mardare Gheorghe s-a născut în ziua de 23 aprilie1899 în localitatea Tăcuta,  județul Vaslui. Părinții se numeau Constantin și Paraschiva, de naționalitate română.

Încă de mic copil l-a căutat pe Dumnezeu, fiind atras de slujbele care se oficiau în Biserica Ortodoxă, în mod special atunci când se predica Evanghelia Domnului Isus, ca mai târziu, pe la vreo șaisprezece ani, neîmplinit pe deplin din punct de vedere duhovnicesc, să caute o mănăstire, unde a petrecut mai bine de doi ani. Numai că, acolo a dat peste un Nou Testament, pe care, deși era scris cu litere slavone, l-a citit cu mare interes. În urma acestui demers, și-a dat seama că locul lui nu este la mănăstire, așa că a plecat de acolo, într-o pădure, unde și-a făcut o colibă, continuând să citească Cuvântul lui Dumnezeu și să se roage. Într-o zi, a dat peste textul din Luca 9: „Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea în fiecare zi și să Mă urmeze” (vers.23), cuvânt pe care l-a înțeles ad litteram,         făcându-și o cruce din lemn și împreună cu bagajele, a pornit la drum cu crucea în spate, părăsind pădurea, ca să-L urmeze pe Domnul Isus. Ajuns pe șoseaua Suceava – Roman, a întâlnit un convoi militar (era în timpul Primului Război Mondial), iar comandantul militar l-a dat pe mâna jandarmilor, care l-au bătut în mai multe reprize până ce au obosit, după care l-au pus să spargă toate lemnele de acolo, timp de trei zile, așa încât bășicile făcute la mâini s-au transformat în firicele de sânge. Durerea cea mai mare pentru fratele Mardare a fost aceea că jandarmii l-au obligat să-și taie în bucăți și crucea lui cea dragă din lemn, după care i-au dat drumul.

Numai că Domnul întotdeauna Se lasă să fie descoperit de cei care Îl caută din toată inima, așa că, pe drumul de întoarcere spre casă, în compartimentul trenului, a dat peste un credincios adevărat, care i-a explicat că crucea despre care vorbea Domnul Isus, nu este o cruce din lemn (sau din metal, oricât ar fi de valoros), ci suferința crudă la care fusese supus de jandarmi, din pricina Numelui Său.

        Întors acasă, s-a integrat într-o adunare de credincioși, devenind curând un lucrător cu Cuvântul, Cuvânt pe care îl studia mereu și în ziua de 25 decembrie 1924 este botezat de fratele Constantinescu.

Studiază la Seminarul Creștin după Evanghelie din Berlin Germania, pe care îl absolvă în anul 1927. Fratele a continuat să studieze Tehnica Piane la fabrica Sehiedmayor din Stuttgart Germania, unde obține Diplomă în acordare și reparare piane.

 În ziua de 20 octombrie 1926 se căsătorește la București cu o credincioasă nemțoaică, pe nume Eliza, din Iași, căsătorie binecuvântată de Dumnezeu cu trei copii – doi băieți și o fată: Lidia născută la Iași în 1929, Eduard 1930 și Sebastian 1938.

Fratele Mardare Gheorghe lucrează ca păstor la Iași între anii 1927 – 1944, Brașov 1944 – 1948, Lugoj 1947 - 1948. În luna mai 1949 este ordinat la Biserica Creștină Baptistă din localitatea Buchin din județul Caraș-Severin. A mai păstorit Bisericile Baptiste din : Cugir, Hunedoara, între anii 1954 – 1961, Petrișul Mic, Teliuc și Sintești. Fratele Mardare Gheorghe este chemat la bisericile din jur pentru a predica Cuvântul Domnului.

În ziua de 18 decembrie 1942, dosarul militar este clasat. Fratele trebuia să meargă pe frontul de răsărit ca motociclist, dar a refuzat să facă acest lucru.  

Persecuțiile și încercările au continuat în familia fratelui Mardare, dar și izbăvirile miraculoase de care Domnul i-a făcut parte. Iată doar câteva dintre ele:

            (1) Într-o vară, frații din jurul Vasluiului s-au hotărât să se adune într-o poiană din pădure, pentru a scăpa de sub supravegherea jandarmilor (era înainte de 1944) și l-au invitat pe fratele Mardare ca predicator. Numai că jandarmii au aflat și l-au arestat chiar din mijlocul adunării, ducându-l la postul de jandarmi, unde l-au bătut în mod sălbatic, apoi l-au trimis la spital, unde medic era chiar unchiul lui, un ortodox fanatic, care, în loc să-l trateze, auzind motivul suferinței sale, a vrut să-l omoare, prescriindu-i o injecție mortală, însă o asistentă cu frică de Dumnezeu nu i-a făcut injecția, prevenindu-l să fugă din spital.

            (2) La Dumbrăvița, o localitate de lângă Brașov (se refugiase în 1944 de la Iași la Brașov, din cauza rușilor), la ieșirea din adunare, l-au așteptat oamenii din sat, în frunte cu primarul, care l-au bătut atât de tare încât a trebuit să fie dus de către frați direct la spital, în Brașov, unde a stat mai multă vreme, până s-a făcut bine.

            (3) Mutându-se în Simeria, i s-a dat să păstorească mai multe biserici din județul Hunedoara, de pe Valea Mureșului (Dobra, Mihăiești, Târnăvița, Hondol, Nojag, Bocșa ș.a.), lucrare pe care a făcut-o timp de mai mulți ani – anii șaizeci ai secolului trecut. Deși n-avea nici măcar bicicletă, o pornea de sâmbăta dimineața pe la credincioșii răsfirați prin sate ori cătune. (Aproape fiecare biserică era formată din credincioși din mai multe sate. Un singur exemplu: biserica din Târnăvița era formată din credincioși care locuiau în opt sate, pe o rază de zece kilometri.) Într-o iarnă, în timp ce vizita credincioșii dintr-un cătun, după un mers pe jos de vreo zece kilometri de la gară, a pornit seara într-un alt sat, unde avea să găzduiască peste noapte, însă a avut prin pădure o întâlnire cu... lupii. Numai că Domnul pregătise pentru fratele chiar acolo, la marginea drumului, un copac (singurul de felul acela!), cu crengile până la pământ, în care s-a urcat repede. Lupul (lupii) îl așteptau sub copac, pe zăpadă, pândind momentul când fratele avea să cadă din pricina frigului și a crengilor acoperite de zăpada înghețată. Când fratele ajunsese la epuizare, crezând că va cădea, fiarele flămânde plecaseră deja.

        Sigur, ar putea fi povestite mult mai multe întâmplări, ca de pildă, cum i-a luat foc casa, în timp ce se afla la biserică sau cum, nemaivând nimic de mâncare la întoarcerea dintr-o misiune, soția a pus doar farfuriile și tacâmurile pe masă, iar când fratele a rostit rugăciunea de mulțumire pentru darurile de mâncare care erau inexistente în casă, s-a auzit o bătaie în ușă și doi frați au intrat aducându-le de-ale gurii, însă spațiul acestui scurt istoric nu ne permite.

        A plecat în veșnicie la o vârstă venerabilă, cu o ultimă dorință neîmplinită: ca Domnul să fi venit în timpul vieții sale pământești. Dar dacă Domnul n-a venit, s-a dus fratele Mardare la Domnul. Și asta este tot ce contează!

 

 

          Surse:

 Petru Beldianu – „Pe calea crucii lui Isus”

 Ioan Giura       – „Amintiri din... Vale”

 Arhive

 Farul Creștin

 

Istoria Bisericii Creștine Baptiste Nr. 1 din Reșița, de Daniel Bărnuț

 

Fratele Daniel Bărnuț, este păstorul Bisericii Creștine Baptiste Nr. 1 din Reșița din luna august 1993, ordinat în ziua de 19 septembrie 1993, iar din septembrie 1995 predă la Liceul Baptist din Reșița, teologia. S-a născut în ziua de 26 noiembrie 1964 în localitatea Bocșa, județul Caraș-Severin. Este botezat de fratele Ilie Tinco în ziua de 23 iunie 1985, în Biserica Creștină Baptistă Bocșa.

Este căsătorit cu Elisabeta și Domnul le-a dat doi băieți: Emanuel-Dorin și Filip-Daniel.

A studiat cele 8 clase, liceul, între anii 1989 – 1993 Seminarul Teologic Baptist din București. Între anii 1997 – 2000, bursier, studii postuniversitare master în teologie, la Universitatea din Oxford, Universitatea din Cardiff, Marea Britanie.  

Biserica pe care Dumnezeu i-a încredințat-o să o păstorească vremelnic în anul 2019, a împlinit 100 de ani, de aceea s-a pus să adune materiale și să scrie   într-o carte, unele evenimente și persoane din această istorie.

Carte este făcută cu o grafică de excepție, pe măsura unui bun profesor, are 100 de pagini. Pe lângă textul scris cu măiestrie, sunt prezentate fotografii document, acte și alte poze din perioada de 100 de ani.

Îl felicit și eu pe fratele, pentru cartea care va îmbogăți istoria poporului baptist din România, începută prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, în anul de grație 1856, la București.

A intrat în posesia mea această operă, prin purtarea de grijă a fratelui Ioan Moisa din Reșița, care mă ajută cu ce Domnul îi dă, îmbogățindu-mă mereu. Mulțumesc, frate Nelu.

Cumpărând-o te vei îmbogăți, citind-o.

Aliman Ioan 1960 – 2021, din Gurahonț

Fratele Nelu Aliman s-a născut în anul 1960 la Gurahonț, din părinții Ioan 1931 – 1998 și Floare, născută în 1940.

În anul 1975 primește pe Domnul Isus în inimă și în 1976 este botezat de fr. Ineovan Dimitrie,  la Biserica Creștină Baptistă „Betel” Arad, unde rămâne ca membru până în anul 1991, când se mută la Biserica Creștină Baptistă „Maranata”, unde a fost foarte activ.

În anul 1979 termină Liceul industrial nr.2 Arad, cu Diplomă de Bacalaureat.

A mai studiat :

Biblical Education by Extension International, (BEE)1994 – 2003, cu Diplomă de studii.

The Romanian Theological Institute of Hoollywood, Florida, 1996, cu Diplomă de studii.

Seminarii de scurtă durată.

În anul 1981 se căsătorește cu  Cornelia, născută în 1962 și Domnul i-a binecuvântat cu trei copii:

1.    Manuela-Alina, născută în anul 1982.

2.    Cristina-Naomi, născută în anul 1983, căsătorită cu Ardeu Elvis- Adalian și au doi copii gemeni: Caleb-Jaden și Ioas-Aydan, născuți în 2011.  Aceștia mai sunt numiți și „nepoții moșului”.

3.    Paula-Gabriela, născută în anul 1995.

Are pregătire teologică, dar este pasionat de muzică și înființează mai multe coruri.

In ziua de 29.nov.1992, fratele Nelu Aliman este ordinat la Biserica Creștină Baptistă „Harul” Bârsa, județui Arad. Din cercul pastoral mai fac parte bisericile : Biserica Baptistă „Sion” Aldești și „Speranța”, Hodiș. Din comisia de ordinare au făcut parte următorii frați: Chiselițe Constantin – președinte, Dronca Vasile – secretar, Popa Dorel, Col.Phil Kissinger, capelan Armed Forces Baptist Missions, USA și Elwood Pfaunmiller, misionar AFBM, Europa.

Pe lângă darul de a predica, a avut darul de a dirija coruri, fanfare, pe care le conducea cu mare plăcere și pasiune. Era tot timpul bine pregătit, îi plăcea să meargă totul ca la carte. A fost un frate prietenos și harnic pe Ogorul Evangheliei.

În ziua de 02 februarie 2021, Domnul pe care l-a slujit cu dragoste și credincioșie, l-a chemat acasă, ca să-i aline suferința și să-i șteargă lacrima din ochi.