Mesaj cu ocazia sărbătorilor de Paște al fratelui Elijah Brown, secretarul general al Alianţei Mondiale Baptiste

 

În buna sa rânduială de la formarea Alianței Mondiale Baptiste în anul 1905, slujitorii credincioși aleși să administreze acest popor, trimit mesaj de încurajare spre toți credincioșii creștini baptiști și nu numai, cu ocazia sărbătorilor de peste an.

Azi, când Dumnezeu a ridicat un om, fratele nostru credincios Cătălin Vasile și o platformă Prodocens media, acest mesaj ajunge în casele noastre în timp real.

Mulțumesc azi lui Dumnezeu pentru conducerea Alianței Mondiale Baptiste, pentru conducerea Uniunii Baptiste din România, pentru toți slujitorii și credincioșii baptiști, pentru toți oamenii cu care interacționăm zi de zi.

Mulțumesc bunului Dumnezeu pentru poporul român, popor între alte popoare care azi își manifestă dragostea față de vecinii noștri care trec prin mari încercări.

Bunul Dumnezeu să te binecuvânteze popor minunat!

Mai jos redau mesajul scris pentru cei grăbiți și cu timpul limitat, dar și mesajul înregistrat video de pe YouTube, pentru cei care au mai mult timp.

Lectură și vizionare plăcută și Domnul să vă binecuvânteze!   

În Evanghelia după Matei, primele cuvinte ale lui Isus după înviere sunt o chemare la a lăsa frica și a merge în Galileea, unde Isus a spus: „Toată puterea Mi-a fost dată în cer și pe pământ”. Într-o lume plină de forțe care se prezintă drept autorități, Paștele este o reamintire a faptului că puterile seducătoare de astăzi sunt învinse de Isus. Paștele e o chemare la a trăi cu identitatea și autoritatea găsite în Isus, în lumina eternității. Dar, între timp, Isus e alături de cei care experimentează mari și grele suferințe din partea puterilor trecătoare ale acestei lumi. Dacă a fost vreun moment în care Dumnezeu Și-a întors fața, e atunci când Isus a strigat cu glas tare „Eli, Eli, Lama Sabactani”, adică „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?

 

În răstignire Isus Se identifică cu suferința lumii, iar în înviere demonstrează autoritatea veșniciei care va face ca vechea ordine a lucrurilor să treacă și totul să devină nou. Paștele e o chemare paradoxală la a trăi cu speranță, dar la a urma exemplul lui Isus de a ne da viața.

 

La răstignire avem două exemple ale acestei dorințe. Iosif din Arimateea și Nicodim, ambii membri ai Sinedriului, care tocmai Îl condamnase pe Isus la moarte pe baza unor martori mincinoși. Ei au ales acest moment de durere și nedreptate pentru a se identifica cu Isus ca salvator al lumii, care a atârnat și a murit pe cruce. Era un gest de curaj să te identifici public cu un mort lăsat să putrezească pe un deal, cu aprobarea guvernului și a liderilor religioși. Și, în timp ce soldații a celei mai puternice armate a lumii loveau cu ciocanul, acești martori ai Paștelui, fără să fi văzut mormântul gol și fără vreo garanție personală, au ales să se separe de majoritatea tăcută și să se identifice cu un mort de care ceilalți s-au lepădat.

 

Mulți sunt considerați azi de lepădat. În războiul din Ucraina, trupuri torturate au fost lăsate să se descompună săptămâni întregi pe marginea drumului sau în gropi comune săpate în grabă. Într-o lume în care 500 de milioane au contractat COVID-19, țările nord-americane și europene depozitează vaccinuri în numele siguranței, în timp ce refuză să ofere medicamentele care salvează vieți. În țări aflate în criză precum Sri Lanka, Liban și Venezuela, câțiva corupți controlează tot, în timp ce milioane sunt condamnate la suferință și înfometare. În Nigeria, copii sunt răpiți pentru răscumpărare, în timp ce, în Myanmar, milioane se refugiază de armata care își ucide propriii civili.

 

Bebeluși sunt avortați, violența rasială continuă să se manifeste. În toate orașele, oameni fără adăpost și care lucrează doar pentru hrana zilnică sunt ignorați sau, chiar mai rău, sunt socotiți vinovați. În timp ce răstignirea lui Isus arată identificarea cu toți cei considerați de lepădat, Iosif și Nicodim sunt o chemare la a sluji tocmai în aceste momente, cu speranța învierii. Iosif și Nicodim, care fuseseră ucenici în secret, au fost transformați prin grija pentru trupul lui Isus și prin sacrificarea publică a propriilor resurse.

 

În aceste gesturi de slujire Dumnezeu i-a folosit cu putere, așa cum te poate folosi și pe tine. Ca Iosif și Nicodim, trebuie să ne alăturăm lui Isus în durerea pentru păcatul lumii, într-o călătorie a curajului, speranței și slujirii. Isus e viu. De aceea, putem auzi acele prime cuvinte de la înviere și putem lăsa deoparte frica și să ne aruncăm cu curaj în slujirea celor suferinzi, cu mesajul că pacea și viața nouă sunt posibile astăzi și făgăduite în Isus pentru eternitate. De acest Paște, în numele Alianței Mondiale Baptiste, o familie din 128 de țări și teritorii, care proclamă că toată autoritatea în cer și pe Pământ este în Isus, vă chemăm să slujim cu speranța și curajul eternității.

Pe urmele Domnului Isus spre Ierusalimul Ceresc, suntem gata de plecare?

 

Capitolul 20 din Sfânta Evanghelie a lui Matei, ni-l prezintă pe Domnul Isus mergând spre Ierusalim și o mare gloată a mers după Isus.

În acest drum, Domnul Isus explică oamenilor de ce a venit pe pământ.

28. Pentru că nici Fiul omului n-a venit să I se slujească, ci El să slujească şi să-Şi dea viaţa ca răscumpărare pentru mulţi.” (Matei 20:28)

În acest drum, pe urma Domnului s-a alipit mult popor, ne vom alipi și noi azi? Este drumul cel mai sigur și duce exact unde Dumnezeu a planificat din veșnicie.

29. Când au ieşit din Ierihon, o mare gloată a mers după Isus. (Matei 20:29)

Mergând după Mântuitorul Isus vom ajunge în Ierusalimul Ceresc, ude a mers Domnul după Învierea Sa, să ne pregătească un loc.

Este obligatoriu să mergem în urma Lui, pentru că este singura cale dată de Dumnezeu, ce  duce la Dumnezeu.

6. Isus i-a zis: „Eu sunt Calea , Adevărul şi Viaţa . Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.
(Ioan 14:6)

Mergând după Domnul vom găsi milă, de la oameni, doar dispreț.

30. Şi doi orbi şedeau lângă drum. Ei au auzit că trece Isus şi au început să strige: „Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!”
31. Gloata îi certa să tacă. Dar ei mai tare strigau: „Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!” (Matei 20:30-31)

Gloatele au certat pe cei doi bolnavi să tacă, doar Domnul are milă de noi.

32. Isus S-a oprit, i-a chemat şi le-a zis: „Ce vreţi să vă fac?”
33. „Doamne”, I-au zis ei, „să ni se deschidă ochii!”
34. Lui Isus I s-a făcut milă de ei, S-a atins de ochii lor şi îndată orbii şi-au căpătat vederea şi au mers după El. (Matei 20:32-34)

Nici ucenicii nu au fost mai buni, pentru că au certat mamele care aduceau copiii la binecuvântare, doar Domnul Isus a spus aceste sfinte cuvinte:

14. Şi Isus le-a zis: „Lăsaţi copilaşii să vină la Mine şi nu-i opriţi, căci Împărăţia cerurilor este a celor ca ei.” (Matei 19:14)

Și Maria, mama Domnului, ne spune memorabile cuvinte:

5. Mama lui a zis slugilor: „Să faceţi orice vă va zice.” (Ioan 2:5)

Dacă tot zicem că o respectăm, o cinstim pe Maria, mama Domnului Isus, să facem ce ne spune ea, pentru că știe ce spune și cine este Fiul său.

Concluzia: lasă orice altceva și vino la Isus și după Isus și vei fi în cea mai mare siguranță.

A Domnului să fie slava, cinstea și închinarea, iar nouă ascultarea.

Amin!

Avram Gherasim 1905 - ? din Avram Iancu

 

Fratele Avram Gherasim s-a născut în ziua de 5 martie 1905 în localitatea Avram Iancu, Județul Turda. Părinții se numeau Gheorghe și Sanfira, de naționalitate română.

Face patru clase primare în localitatea natală.

Auzind Cuvântul Domnului se hotărăște să-l urmeze pe Domnul Isus și este botezat de către predicatorul Ioan Ungureanu.

Este contigentul 1927, fiind încorporat de Cercul de recrutare Severin Lugoj, la Regimentul 92 Infanterie. Rămâne la vatră cu gradul de caporal.

În ziua de 13 august 1928 se căsătorește în localitatea Avram Iancu cu Sanfira și Domnul le dă două fete: Maria și Ana.

În ziua de 7 ianuarie 1947 fratele Gherasim Avram este ordinat ca evanghelist în Biserica Creștină Baptistă Făget, pentru bisericile baptiste din: Sintești și Românești. Cele două biserici aveau 60 membri și 47 de aparținători. Avea domiciliul în localitatea Sintești, oficiul Făget.

Fratele Avram Gherasim a slujit cu credincioșie și dăruire pe ogorul Evangheliei, dar și adminstrativ, făcând parte din comitetul Comunității.

Dacă cineva mă poate ajuta cu mai multe date, vă rog să o faceți pentru întregirea acestei biografi. Mulțumesc.

Surse:

Arhive

Mihuț Mihai 1896 - ? din Marga

Fratele Mihai Mihuț s-a născut în ziua de 12 octombrie 1896 în localitatea Marga, județul Severin. Părinții se numeau Mihai și Ana, de confesiune ortodoxă, de etnie și naționalitate română.

Face cinci clase primare și trei clase de ucenici.

Face parte din contigentul 1918, este încorporat la Regimentul 96 Infanterie, Corpul 7 Armată. Rămâne la vatră cu gradul de soldat.

În anul 1921 se căsătorește în localitatea Caransebeș, județul Severin, cu Ana, născută Gavriș.

Aude cuvântul Domnului și decide să-l primească pe Domnul Isus în viața sa. În ziua de 18 noiembrie este botezat și face parte din Biserica Creștină Baptistă Caransebeș, județul Severin.

Pentru că Dumnezeu i-a dat dar de a predica și de a sluji, este ordinat ca predicator în ziua de 11 august 1933 în Biserica Creștină Baptistă Caransebeș, județul Severin.

Sora Ana Mihuț a participat la Conferința anuală a Uniunii Femeilor Baptiste din România, ținută la 2 aprilie 1929 în Biserica Creștină Baptistă din Oradea. La Conferință sora arată nevoia mare de misionare și dorința surorilor, primind îndemnuri și sfaturi cu privire la munca începută.

În ziua de 23 august 1936 fratele Mihai Mihuț oficiază un botez cu 8 persoane în Caransebeș. Este ajutat de frații predicatori: Dumitru Drăgilă și Pavel Rădula, a cântat corul condus de fratele Crista și muzica condusă de fratele Gh. Bușulescu.

În ziua de 23 martie 1945 a avut loc în Biserica Creștină Baptistă Caransebeș Conferința fraților din județul Severin. Fratele Mihai Mihuț a fost ales președintele de zi și a condus lucrările. Este ales de Conferință să fie casierul ComunitățiI.

Fratele Mihai Mihuț a lucrat în afară de Biserica Creștină Baptistă Caransebeș, județul Severin și în alte biserici baptiste, ajutând cu dragoste lucrarea în zonă. A predicat la Obreja, județul Severin, Bughiu Severin, Moroda – Arad.

Surse:

Arhive

Farul Creștin

Farul Mântuirii

Lehcun Mihail 1891 - ? din Atachi

 

Fratele Mihail Lehcun s-a născut în ziua de 6 septembrie 1891 în localitatea  Atachi, județul Soroca, azi Ucraina. Părinții se numeau Efraim și Maria, de confesiune ortodoxă, etnie ucrainiană și naționalitate română.

Face patru clase primare în localitatea natală.

Este contigentul 1913, este recrutat și satisface serviciul militar la Regimentul 169 infanterie și Regimentul 6 Vânători. Rămâne la vatră cu gradul de soldat.

În luna februarie 1914 fratele Mihail Lehcun se căsătorește în localitatea Calarașauca, județul Soroca, cu Daria născută în 15 martie 1897 și Domnul le dă trei copii: un băiat și două fete.

Aude Cuvântul Domnului și se hotărăște să-l urmeze cu credincioșie și în 1928 se botează, făcând parte din Biserica Creștină Baptistă din Calarașauca, comuna Atachi, județul Soroca.

Dând dovadă de credincioșie și devotament pe ogorul Evangheliei, frații din biserică se hotărăsc să-l ordineze ca predicator. Serbarea de ordinare a avut loc în ziua de 6 decembrie 1931. Fratele Mihail Lehcun avea în slujire un total de 8 biserici baptiste cu un număr de 123 de membri și 103 aparținători.

Credincioșii baptiști au fost persecutați în acest județ Soroca.

„Consiliul de război din Iași a condamnat câțiva țărani din județul Soroca pentru propagandă baptistă, la închisoare, variind de la patru luni până la 15 zile”.

Surse:

Arhive

Farul Mântuirii

Bânjan Mihai 1908 - 1981 din Rugășești

 

Fratele Mihai Bânjan s-a născut în ziua de 4 noiembrie 1908 în localitatea Rugășești, județul Someș, azi Cluj. Părinții se numeau Ioan și Catița, de naționalitate română.

Face patru clase primare.

Fratele Mihai Bânjan este contigentul 1926, făcând stagiul militar la infanterie, rămânând la vatră cu gradul de sergent.

În ziua de 23 octombrie 1929 se căsătorește în localitatea Cășeiu, județul Someș, azi Cluj, cu Viorica și Domnul le-a dat doi copii: Ioan și Gavril. Ioan merge la Seminarul Teologic din București, dar nu-l termină, va fi responsabilul Bisericii Creștine Baptiste din Rugășești și va fi angajat la C.A.P.- ul din localitate, ca și contabil.

Fratele Mihai Bânjan aude Cuvântul lui Dumnezeu predicat de frații baptiști din Chiuiești și este botezat în localitatea Borcut, jutețul Someș, azi Maramureș, de fratele predicator Danciu Vasile.

În 1945 este ales ca responsabil al Bisericii Creștine Baptiste din Rugășești, unde erau 35 de membri. A fost un frate credincios în lucrare și a căutat să fie un exemplu pentru cei din jur.

În anul 1981 fratele Mihai Bânjan este chemat de Domnul acasă, în Împărăția Lui veșnică.

Surse:

Nelu Bânjan

Arhive

Biserica Creștină Baptistă din Câmpina și păstorul ei Ion Vasile

 

Istoricul Bisericii Creștine Baptiste din Câmpina de Ion Vasile

Pe frumoasa vale a râului Prahova, la aproximativ 100 km nord de București, se află municipiul Câmpina, oraș cu vechi tradiții în exploatarea și prelucrarea petrolului în țara noastră. Exploatarea resurselor naturale ale pământului în zona Câmpina a condus la înființarea primei rafinării din țară și din Europa de Est în 1895. Acest fapt a atras forța de muncă calificată din multe alte locuri din țară.

Unul din muncitorii veniți din țară în căutarea unui loc de muncă a fost tânărul Augustin Pop din Răzoare – Târgu Lăpuș, jud. Maramureș, de care este legat începutul lucrării baptiste din Câmpina.

După ce se botează în 1946, primește un puternic imbold din partea Domnului de a se întoarce în Câmpina unde lucrase între anii 1942-1945 la Astra Română. Așa se face că Augustin Pop revine în Câmpina în 1947, unde în cautare de alți creștini evanghelici ajunge să o cunoască pe Mailat Maria, care frecventase Biserica Baptistă din Ferentari și Secheșanu Dumitru, care venise din Arad la Liceul de Petrol și Gaze din Câmpina.

Tot în 1947 a avut loc primul botez cu 8 persoane, oficiat de Seiceanu Constantin din Ploiești. În primăvara anului 1948 s-au mai botezat încă 4 persoane și cu un număr de 15 membri Biserica Baptistă din Câmpina primește Autorizația de funcționare. În vara aceluiași an are loc serbarea de deschidere a primei Case de Rugăciune în str. Avram Iancu, nr. 29.

În 1954, lucrarea din Câmpina cunoaște un moment important prin venirea fr. Titus Rădulescu, proaspăt absolvent al Seminarului Teologic Baptist din București ca și pastor. La 1 decembrie 1954, biserica se mută într-o altă casă în str. Mihail Kogălniceanu, după ce timp de 6 luni fusese în str. Progresului nr. 22.

Începând cu anu 1960, de Biserica din Câmpina se ocupă fr. pastor Păiș Dumitru.

În 1976 Biserica Baptistă cumpără o casă pe str. George Coșbuc pe care o amenajează ca locaș de cult și în decembrie 1976 are loc inaugurarea Casei de Rugăciune.

În 1979, fr. Elisei Pecheanu din Scorțeni – Prahova, termină studiile la Seminarul Teologic Baptist din București și este ordinat pastor al Bisericii Baptiste din Câmpina. În 1984, prin plecarea fr. Elisei Pecheanu la Hunedoara, Câmpina este păstorită de fr. Câmpean Ioan din Ploiești.

În ianuarie 1989, Biserica din Câmpina îl alege ca pastor pe Ion Vasile, diaconul Bisericii Baptiste din Ploiești.

În anul 1996 începe demolarea clădirii vechi și construirea clădirii noi – actuale a Bisericii din Câmpina. Între 1996 – 1999, locul de întâlnire a credincioșilor a fost în anexa bisericii.

În 1999, a avut loc primul botez în noua clădire a Bisericii, iar în 2000 inaugurarea noului locaș de închinare la care clădirea bisericii a fost arhiplină, aici participând și personalități politice ale orașului și frați păstori din țară dar și din străinătate.

Duminică, 6 iunie 2021, credincioșii baptiști din Câmpina și invitații lor au trăit bucuria unui serviciu special de închinare. Este vorba de ceremonia de ordinare ca pastor a fr. Emanuel Vasile, unul din cei șase copii ai pastorului Ion Vasile care slujește această biserică din 1989.

Ceremonia de ordinare a fr. Emanuel Vasile a fost oficiată de pastorul Sorin Bădrăgan din Biserica Creștină Baptistă „Providența” București, președinte al Comunității Baptiste București. Din comisia de ordinare au făcut parte și pastorii Otniel – Ioan Bunaciu, Cornel Peleașe, Daniel Gherman, Andi Nistoroiu, Ion Vasile.

„Binecuvântat să fie Domnul, care zilnic ne poartă povara, Dumnezeu, mântuirea noastră.” (Psalmul 68:19)

Maranata – Domnul nostru vine!

 

Biografia păstorului Ion Vasile

Păstorul Bisericii Creștine Baptiste din Câmpina Ion Vasile 1956

S-a născut pe 7 noiembrie 1956 în localitatea Florica din județul Buzău. După absolvirea clasei a VIII-a părinții l-au trimis la școală la București în 1971, unde a locuit la o mătușă a sa care era membră în Biserica Baptistă Golgota din București. Așa a ajuns să cunoască credința baptistă și pe 11 mai 1975   l-a mărturisit pe Domnul Isus ca Mântuitor personal în apa botezului. Din cauza aceasta a avut numai greutăți cu părinții săi, care erau ortodocși.

În 1978 s-a întors la București după ce a terminat stagiul militar și a frecventat Biserica Baptistă Golgota din strada Nicolae Titulescu.

Fratele Ion Vasile, în anul 1979 s-a căsătorit cu sora Elena Izvernar din Ploiești, aici  dumnealui  s-a ocupat de tinerii Bisericii Creștine Baptiste din Ploiești. În 1980 a venit ca pastor fratele Câmpeanu Ioan, iar el a devenit un colaborator apropiat al său. Între 1982 și 1984 a participat activ la construcția clădirii bisericii care a fost grav avariată la cutremurul din 1977.

În 1987 a fos ordinat ca diacon al bisericii, iar în ianuarie 1989, Biserica din Câmpina l-a ales ca pastor al ei, în același an având loc și ordinarea ca pastor, din comisia de ordinare făcând parte pastorii: Câmpeanu Ioan, Chibici Samuel și Păiș Dumitru. După revoluția din decembrie 1989 s-au organizat la Institutul Teologic Baptist din București cursuri fără frecvență pentru pregătirea pastorală, pe care le-a absolvit în 1998.

Fratele Ion Vasile a slujit si în cadrul Comunitații Creștine Baptiste de București, având mai multe funcții în comitetul de conducere, iar in perioada 1999-2002 a alujit ca presedinte al acesteia.

După alegerea sa ca pastor la Biserica din Câmpina s-a mutat în locuința pastorală a bisericii din Câmpina. Dumnezeu a binecuvântat casa lor cu șase copii (patru băieți și două fete).

Domnul a fost bun cu ei și întreaga familie este implicată în slujire în Biserica Maranata din Câmpina.

Pe lângă Biserica din Câmpina, fratele Ion Vasile a păstorit și bisericile baptiste din Aria Câmpina: Sat Minier, Filipeștii de Pădure, Brătășanca, Bănești, Comarnic, Scorțeni, Mislea și Băicoi-Țintea.

Prin îndurarea Domnului, după 1990 au fost plantate bisericile din Sat Minier, Brătășanca, Bănești, Mislea, Scorțeni și Comarnic și împreună cu credincioșii din zonă și sprijin financiar și a altor biserici din țară și din străinătate s-au construit Case de rugăciune în Sat Minier în 1996, Băicoi-Țintea în 1996, Brătășanca în 1999, Câmpina în 2000 și Comarnic în 2005.

În 1997 a fost ordinat ca pastor fratele Silviu Moise din Brătășanca pentru bisericile din Băicoi-Țintea și Brătășanca, iar în 2007 fratele Andi Nistoroiu din Filipeștii de Pădure a fost ordinat ca pastor pentru bisericile din Filipeștii de Pădure, Scorțeni și Mislea. Ambii slujitori au fost absolvenți ai Institutului Teologic Baptist din București.

Fratele Ion Vasile, fiind din județul Buzău, dorința lui arzătoare a fost ca Evanghelia să se răspândească și în acest județ. Împreună cu pastorul Marian Jipa, de la Biserica Baptistă din Pitulicea, jud. Buzău, a cumpărat o casă in anul 2009 (cu spijin financiar a mai multor biserici din țară și străinătate) și în toamna aceluiași an a avut loc inaugurarea Casei de rugăciune în localitatea Florica, jud. Buzău, filială a Bisericii din Pitulicea.

În toată această lucrare de plantare de noi Biserici și constuire de Case de rugăciune pe Valea Prahovei, fratele Ion Vasile a fost ajutat de credincioși ai Bisericilor locale, dar un cuvânt special de mulțumire prezbiterilor și misionarilor: Ioan Stănean – prezbiter „Harul” Sat Minier, Levi Năstase – prezbiter „Speranța” Brătășanca, Daniel Dragnea – prezbiter „Golgota” Filipeștii de Pădure, Traian Rusu – misionar „Golgota” Filipeștii de Pădure.

Lui Dumnezeu I se cuvine toată lauda și gloria pentru toate aceste realizări!