vineri, 18 februarie 2022

Al zecelea Congres Baptist Mondial din Rio de Janeiro, 1960

 


Prezint al zecelea Congres al Alianței Mondiale Baptiste, ținut la Rio de Janeiro și al treilea Congres la care baptiștii români nu au participat. La Congres s-a vorbit de România și intensificarea discuțiilor cu Uniunea Baptistă din România. Nu am am avut resurse prea multe, ci am scris din cartea: „Baptists Together in Christ 1905 – 2005 câteva informații.

În 1956 Comitetul Executiv a acceptat invitatia Convenției  Baptiste Braziliene să țină următorul Congres Mondial Baptist în Rio de Janeiro. Perioada aleasă a fost 26 Iunie – 3 Iulie 1960. Pentru prima data în istoria de 55 de ani, un Congres al Alianței, a avut loc într-o țară în afara Europei și Americii de Nord.

Tema aleasă a fost:

Isus este Domnul

 Pentru evenimentul de 8 zile au fost făcute planuri elaborate, fiind mai îndelungat decât toate întâlnirile anterioare.  Edgar F. Hallock, un misionar brazilian, a coordonat lucrările comitetului; William Jensen Reynolds din  Nashville, Tennesee, USA, a fost liderul muzical și Theodore F. Adams a fost președinte.

Baptiștii brazilieni au pus la dispoziție un cor de 3000 mii de oameni, o fanfară, multiple ansambluri corale și soliști. 60 de națiuni au fost reprezentate în program și persoane din 70 de țări și-au purtat streagurile într-o defilare a națiunilor. Numărul delegaților înregistrați a fost de 12.688 din care 9.996 din Brazilia, 1.986 din SUA, 186 din Argentina și 173 din Canada. Acest Congres a fost cel mai mare Congres ținut în afara SUA de până atunci.

Rapoartele care s-au făcut în timpul Congresului, arată că în decembrie 1958, aproximativ 22 milioane de oameni erau membri ai Bisericilor Baptiste, o creștere cu aproximativ 3 milioane față de anul 1955. SUA a trimis o echipă să filmeze evenimentul, iar Brazilia a emis un timbru special pentru a marca această ocazie.

În discursul său, intitulat “Jesus Christ Is Lord”, adică “Isus Hristos este Domnul”, președintele Congresului, Adams, a trecut în revistă călătoriile sale pe parcursul celor 5 ani în care a fost președintele Alianței Mondiale Baptiste, după care a îndemnat baptiștii la evanghelizare și misiune. El a fost într-adevar primul președinte care a vizitat Africa. Pe lângă educația creștină, dreptatea rasială, ajutorarea săracilor și pacea mondială, el a reamintit și principiile și convingerile baptiste. În final, Adams a reiterat cele 4 teme pe care le-a adoptat când a acceptat președenția în Londra, anul 1955:

1.    evanghelismul,

2.    părtășia,

3.    credința și

4.    rugăciunea.

Arold T. Ohrn, care a anuntat în 1959 că se va retrage din funcția de Secretar General după Congres, a notat în raportul său final creșterea legăturii cu baptiștii din Rusia și România, a avertizat asupra creșterii violenței asupra creștinilor în câteva dintre noile națiuni independente, a subliniat că încă 8 Uniuni au devenit membre ale Alianței Mondiale Baptiste și a punctat că Europa a fost singurul continent unde numeroasele Uniuni Baptiste sunt unite într-o organizație continentală. El a mai menționat că se bucură de faptul că pe fiecare continent s-au format uniuni ale Femeilor baptiste și a descris cum evoluau departamentele de Tineret și Publicații. El a atras atenția și asupra programului “Brother`s keeper”, o lucrare începută în 1968 de un grup de doctori, sub coordonarea lui Robert Hitigson, un profesor baptist american de la Universitatea de Medicină din Cleveland, Ohio și finanțați de Fundația “Maxety Jarman” din Tennessee. Acest grup a călătorit 45 de mii de mile și a vizitat 27 de țări din Asia și Africa, unde au administrat vaccinuri, au efectuat operații medicale, au donat bunuri și au acordat asistență medicală gratuită.

Cel ales să-l înlocuiască pe Ohrn a fost Josef Nordenhaug, președintele Seminarului Baptist din Ruschlikon, Elveția.

Ales drept președinte pentru perioada 1960-1965 a fost Joao Filson Soren. Cu toate că Ohrn a părăsit postul în septembrie, Nordenhaug nu și-a asumat rolul până în data de 1 Noiembrie.

 

Delegații de la Rio au adoptat un puternic manifest pe tema libertății religioase. Acest manifest afirma cele trei credințe de bază despre libertate:

1.    “Dumnezeu a creat omul după chipul Său”,

2.    “Omul este răspunzător în fața lui Dumnezeu despre credința sa” și

3.     “Credința și implicarea religioasă trebuie să fie voluntară, ca să fie reală”.

Dacă cineva mai are informații despre acest Congres, să le scrie la comentarii. Mulțumesc.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu