Voia Simion 1891 – 1959, din Cintei

Fratele Voia Simion s-a născut în                        

ziua de 25 decembrie 1891, în localitatea Cintei, județul Arad. Părinții se numeau Ioan și Floare, de naționalitate română și erau agricultori.

Fratele Voia Simion face 7 clase primare în localitatea natală, apoi se duce să-și caute un trai mai bun și s-a oprit în orașul Arad.

La Arad, a găsit de lucru, dar l-a găsit și pe Domnul Isus, pe care l-a primit în inimă ca Domn și Dumnezeu și în ziua de 15 septembrie 1912 este botezat de fratele Mihai Cornea.

În anul 1913 este încorporat de Centrul Militar din Arad și rămâne la vatră cu gradul de soldat.

În ziua de 22 decembrie 1917 se căsătorește în Arad cu sora Elena, născută Bulboacă, din Arad și Domnul îi binecuvintează cu 5 copii: Stela, născută la Arad în ziua de 26 februarie 1920, Olga, născută la București în ziua de 19 iulie 1923, Simion, născut la București în ziua de 15 august 1925, Elena, născută la București în ziua de 8 mai 1927 și Aurel, născut la Brăila în ziua de 29 septembrie 1933.

În anul 1920 familia fratelui Voia Simion se multă la București și fratele se atașează de Biserica Baptistă și începe să lucreze, predicând Evanghelia.

Având dar de la Dumnezeu pentru predicare, fratele Constantin Adorian se sfătuiește cu bătrânii bisericii și după o examinare amănunțită, în ziua de 5 februarie 1922 îl ordinează ca predicator.

Lucrează în București  din anul 1922 până în anul 1930. În anul 1930 Uniunea Baptistă, la cererea Bisericii Creștine Baptiste din Brăila, îi propun fratelui Simion să se ducă acolo și fratele acceptă, așa că se mută fără cârtire cu familia la Brăila, unde lucrează până în anul 1946. În anul 1946 se mută pe meleagurile natale, în Arad, dar în scurt timp se mută la Șiria.

În anul 1935 face parte din comitetul ales la București în zilele de 26 – 28 septembrie 1935 pentru a uni pe toți baptiștii într-o singură Uniune.

În ziua de 11 martie 1959, la vârsta de 68 de ani, fratele Voia Simion este chemat de Domnul, să-și primească răsplata pentru credincioșia lui.

Surse:

Arhive

Îndrumătorul Creștin Baptist

Pacea.

Familia Veress din Biborțeni, județul Covasna

Veress Efraim 1908 - 1966 din Biborțeni

Fratele Veress Efraim s-a născut în ziua de 29 mai 1908 în localitatea Biborțeni, județul Odorheu ( azi Covasna), din părinții Ioan și Elena, de naționalitate maghiară și religie reformată. Veress Ioan a murit în primul Război Mondial.

Face școala primară în localitatea natală.

În anul 1922 este confirmat în Biserica Reformată.

Aude Cuvântul Domnului și îl primește în inimă. În ziua de 14 august 1927 este botezat în localitatea Bațani Mari.

În anul 1930 este încorporat de Centru Militar Odorheu, la compania V sanitar.

În anul 1933 se înscrie la Seminarul Teologic Baptist din București și îl încheie în anul 1937. Este apoi ordinat ca păstor pentru cercul de biserici baptiste Odorheu.

În ziua de 20 septembrie 1940 se căsătorește la Secueni, județul Sălaj, cu sora Iuliana și Domnul le dă 4 copii: Barna, născut în  24 octombrie 1940, Viőla, născută în 24 decembrie 1943, Ernest, născut în 26 septembrie 1945 și Balint, născut în 9 februarie 1948.

În anul 1959 era președintele Comunității Creștine Baptiste din Regiunea Autonomă maghiară.

El a trebuit să călătorească foarte mult în timpul lucrării sale pastorale. A parcurs peste 20.000 km pe jos, mai mult de 40.000 km cu bicicleta și aproape 40.000 km cu trenul, pentru apeluri în afara comunității. El a ținut în total 56 de boteze.

În vara anului 1965, a suferit de o boală incurabilă. Ultima sa slujbă a fost pe 14 noiembrie 1965, la o ceremonie de botez la Casa de Rugăciune din Brașov. A fost operat pe 25 noiembrie a acestui an la Târgu Mureș, iar de la mijlocul lunii ianuarie până la 17 martie 1966, a fost internat la spital, unde a fost vizitat de aproape fiecare membru al frățietății. La 17 martie 1966, la vârsta de 58 de ani, al 25-lea an al căsătoriei sale, Domnul l-a chemat acasă, pe care l-a slujit cu fidelitate timp de patru decenii. Mai târziu, un fiu (Ernő) și doi nepoți (Efrem și Ernő) l-au slujit pe Domnul ca păstori.

Veress Ernest 1945 – 2014 din Biborțeni

Fratele Veress Ernest s-a născut în 26 septembrie 1945 în localitatea Biborțeni, județul Odorheu ( azi Covasna), din părinții Efraim și Iuliana.

Face școala generală în localitatea natală.

Este îndrăgostit de Domnul Isus și la vârsta de 15 ani, în anul 1960 este botezat.

Se căsătorește cu sora Ady Annáról, din Lupeni.

În anul 1970 se înscrie la Seminarul Teologic Baptist din Bucurețti pe care îl absolvă în anul 1974.

A fost ordinat ca păstor la 1 septembrie 1974 pentru Biserica Creștină Baptistă Maghiară din Borla, județul Sălaj. A mai lucrat ca păstor în: Zalău, Oradea, Miercurea Ciuc și Gheorgheni.

După anul 1990 a fost președintele Conveției Baptiste Maghiare din România, în două mandate.

Fratele Veress Ernest a fost un model de viață creștină pentru cei din jurul dumnealui, a influiențat viața multor credincioși, avea o inimă înflăcărată pentru vestirea Cuvântului lui Dumnezeu.

După anul 2000 încep problemele de sănătate și în ziua de 6 ianuarie 2014 este chemat de Creatorul său, căruia i-a fost credincios.

Surse:

István Borzási

Arhive

Creștinul Azi

Fânață Teodor, din Arad

Fratele Fânață este un frate cu o istorie scurtă în poporul baptist, după informațiile ce le am la această dată. Dacă știe cineva mai multe înformații, să mi le comunice, pentru a întregi biografia. Aici trebuie să mulțumesc și fratelui Sima Handra, care m-a ajutat cu câteva înformații, pentru că l-a cunoscut personal.

Fratele Fânață Teodor se naște în jurul anului 1900 și pleacă în veșnicie în jurul anului 1970.

Apare în istoria baptistă în anul 1929, când calculează mediile împreună cu fratele Teodor Dârlea la „Primul Concurs Muzical Baptist”, ținut la Bonțești în zilele 26 – 30 noiembrie 1929. Tot această sursă ne spune că fratele era „Secretar regional”.

În anul 1930, cu ocazia Conferinței Regionale din Arad, care a fost stabilită în zilele de 1 – 5 octombrie 1930, toate bisericile trebuiau să anunțe delegații la fraatele Fânață Teodor, Arad Calea Bihorului 13, pentru a asigura găzduirea.

Fânață Teodor a fost  secretarul Comunității de Arad, înainte de anul 1931 și se pare și după această dată.

A fost redactot responsabil la revista „Glasul Adevărului”, care a funcționat doar un an, 1932.

Fiind un om înstărit, fratele fondează în luna octombrie 1933 revista „Pacea”, care era „Organ Oficial al Uniunii Bisericilor Baptiste din România”.

Marea Adunare Generală a Comunității Bisericilor Baptiste Române de Arad, ținută în ziua de 28 decembrie 1934, declară pe Ioan Socaciu președinte de onoare. Pe fratele Ioan Ungureanu l-a ales cu unanimitate ca președinte și pe fratele Teodor Fânață, secretar executiv.

În zilele de 26 – 28 septembrie 1935, s-au întâlnit mai mulți frați din diferitele grupări, în vederea realizării unei uniri durabile și fratele Teodor Fânață a făcut parte din acest comitet de unire și au dus la bun sfârșit unirea baptiștilor.

În anul 1936 cade prizonier în Ungaria. În ziua de 15 mai 1936 pleacă pentru 3 zile în Ungaria, unde este arestat și condamnat la 7 ani de închisoare. Fratele Fânață a plecat împreună cu fratele Ioan Ungureanu, scopul plecării lor în Ungaria nu a fost cunoscut nici de cei mai apropiați, cum ar fi frații de la redacția revistei „Pacea”, unde era redactor. În anul 1938 frații de la revista „Pacea” anunță că fratele Fânață și Ungureanu sunt închiși la o închisoare din Budapesta. Soțiile lor au reușit să-i vadă cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, în 1937. Frații salută frățietatea din România cu Coloseni 4: 3,4. Totodată se face apel pentru a sprijini financiar aceste două familii pentru acoperirea cheltuielilor.

Pe data de 11 mai 1938, frații de la redacția revistei „Pacea”, primesc o scrisoare prin care anunță că sunt bine și că din banii donați de frățietate au putut plăti un avocat ca să se reia procesul. Frații sunt sfătuiți să ajute cele două familii. Pe întreg anul 1938, unii frați au trimis ajutor în bani pentru cele două familii. În ziua de 10 februarie 1938, cei doi frați salută frățietatea, îndemnându-o să stăruiască în rugăciuni și să citească: Fapte 20: 18-20, Proverbe 15: 22, Matei 5: 11-12, fapte 5: 41 și Fapte 2: 41. Le mulțumesc acelor frați care  le-au ajutata familia.

Cei doi frați au fost eliberați la intervenția română, printr-un schimb de deținuți politici care a avut loc după Anul Nou din 1942. Din acest moment nu mai găsim înformați, despre fratele Fâneață, ci doar două reviste din anul 1942: „Unirea” de la Blaj și „Biserica și Școala”, ne spun că fratele Ungureanu Ioan revine înapoi la Biserica Ortodoxă, fratele Fânață rămâne simplu membru în Biserica Baptistă. Acest lucru este adeverit de fratele Sima.

A fost un bun poet, desi nu am găsit o carte de poezii, semnată Fânață Teodor, câteva poezii apar în revistele vremii.

Pentru tineret și cei interesați, fratele a inițiat rubrica „Cuvinte Încrucișate”.

A fost căsătorit cu sora Elena și au avut 3 copii.

În anul 1932 a scris o carte foarte importantă „Câteva Noţiuni de Administraţie și Instrucție Civică” pentru folosul cetățeanului roman,  cu preţul de 20 lei buc.

 În această carte sunt aduse la zi toate informațiile despre legile și reglementările în vigoare până la anul 1931. Fratele promite că va completa informațiile într-o nouă ediție,  ca frații să fie la curent cu legislația, dar nu a mai apărut o altă ediție pe această temă.

Surse:

Sima Handra

Farul Mântuirii

Glasul Adevărului

Glasul Tineretului Baptist

Pacea

Unirea

Marcu Maria 1922 -1999, din Duleu

De unde ne vine literatura baptistă veche? De la autor, tipar și editurile care  le-au pus în circulație. Dar acestea  s-au întâmplat cu 120 de ani încoace, în toate perioadele istoriei noastre baptiste. Eu, prin mila Domnului și îndurarea Lui, am primit de la fratele Ioan Moisa din Reșița. Fratele a primit de la mama lui, Maria, născută în anul 1942, iar în anul 1968 a primit botezul și a plecat la Domnul în acest an, 2020. Mama sa a primit cărțile tot de la mama ei, pe care o prezentăm mai jos.

Sora Maria Marcu s-a născut în anul 1922 în localitatea Duleu, județul Caraș Severin.

În anul 1935, la la vârsta de 14 ani, primește pe Domnul Isus în viața ei și este botezată. Este botezată în localitatea Vermeș, iar la botez a predicat fratele Ioan Socaciu.

Acolo la Biserica Creștină Baptistă din Duleu au mai cumpărat cărți și aveau abonamente la reviste baptiste, în afară de sora Maria Marcu și Patacă Teodor, cumnatul surorii Maria și Petru Rămneanțu, un frate din Biserica Baptistă din Duleu, care s-a ocupat de obținerea autorizației pentru biserică.

Maria fica, Chișmorie,
Maria Marcu

La sora Maria Marcu i-a plăcut să cânte cântările Domnului și să recite poezii, nepotul ei, fratele Nelu Moisa, mai păstrează cu mare drag caietele scrise de bunica lui, dar avea și cărți tipărite.

Fratele Ioan mi-a dat câteva cărți ca să completez la cartea: „Literatură baptistă”, printre ele este și o carte de mare valoare. Este scrisă în anul 1932, cu titlul „Câteva Noţiuni de Administraţie și Instrucție Civică” pentru folosul cetățeanului roman, de Teodor Fânaţa şi D. S., cu preţul de 20 lei buc.

Am mai primit:

1.    O noapte nedormită, tradusă de Vasile Berbecar.

2.    Înmormântat de viu.

3.    Îndrumătorul Societăților Tineretului Baptist, de Ioan Cocuț.

4.    Ciobanul împărat (viața lui David), de Daniel Pascu.

Și alte câteva pe care le-a dăruit pentru circulația informației.

Mulțumesc frate Ioan Moisa din Reșița.

1958

Caietele

Irina Frenț - încă două cântări la cerere

1973

Cele două cântări pe care le-am postat AICI au fost  bine primite de public. Chiar mai mult, fratele Ioan Moisa din Reșița m-a rugat să mai înregistrez pe sora Irina cu două cântări pe care bunica dumnealui le cânta cu mare măiestrie, iar acum ar vrea să le mai audă. Este vorba de cântările „Când odată va să sune” și „Crucea Domnului îmi este”. Ambele cântări sunt în cartea de cântări „Să cântăm Domnului” Ediția I - de Gheorghe Jurcovici, anul 1937. Prima cantare o știe, iar pe a doua nu, de aceea a ales o altă cântare care se numește „Fii cu mine” este o cântare din cărțile „Cântările Sionului” din 1907.

Dacă nu ai auzit primele două cântări vezi AICI.

Vizionare plăcută!

1973

Mesaj cu ocazia intrării Domnului Isus în Ierusalim

Sărbătoarea de azi are pentru noi oamenii, o semnificație de mare valoare. Noi trebuie să ne însușim învățătura ei, să o trăim și să fim cu Domnul pentru totdeauna.

1.      Domnul Isus s-a apropiat de Ierusalim și azi El se apropie de noi, vrea ca drumurile să ni se intersecteze. Ce voi face? Ierusalimul l-a primit ca pe un Rege, îl voi primi și eu?

2.      Domnul Isus avea nevoie de un măgăruș și ucenicii l-au adus. Domnul are nevoie de noi în lucrarea Lui, vom accepta să mergem să lucrăm?

3.      Domnul Isus a plâns pentru locuitorii Ierusalimului pentru că nu au cunoscut lucrurile care puteau să le dea pacea. Referitor la viața mea și a ta, ce face Domnul? Plânge cu durere sau se bucură pentru că eu citesc Cuvântul Său, îl înțeleg și îl trăiesc.

4.      A întrat în templu și a scos afară lucrurile ce nu aparțineau de partea închinării. Câte lucruri ținem și ne sunt dragi, dar Domnul Isus le-ar da afară? Vom fi dispuși să curățim partea dinlăuntrul nostru ca să fim un templu curat?

5.      Domnul Isus învăța pe oameni. Mă voi lăsa și eu să fiu învățat sau ca proții cei mai de seamă, cărturarii și mai marii norodului căutau să-L omoare? Voi vrea să-i dau dreptate sau îi voi înăbuși învățătura ca să nu mă mustre?

În cinstea intrării  Domnului în Ierusalim și în Templu, să-L lăsăm pe Domnul să intre în inima noastră, să-i acceptăm învățătura și să trăim cu El în veci.

29. Când S-a apropiat de Betfaghe şi de Betania, înspre muntele numit al Măslinilor, Isus a trimis pe doi din ucenicii Săi

30. şi le-a zis: „Duceţi-vă în satul dinaintea voastră. Când veţi intra în el, veţi găsi un măgăruş legat, pe care n-a încălecat nimeni niciodată: dezlegaţi-l şi aduceţi-Mi-l.

31. Dacă vă va întreba cineva: ‘Pentru ce-l dezlegaţi?’ să-i spuneţi aşa: ‘Pentru că Domnul are trebuinţă de el.’”

32. Cei ce fuseseră trimişi s-au dus şi au găsit aşa cum le spusese Isus.

33. Pe când dezlegau măgăruşul, stăpânii lui le-au zis: „Pentru ce dezlegaţi măgăruşul?”

34. Ei au răspuns: „Domnul are trebuinţă de el.”

35. Şi au adus măgăruşul la Isus. Apoi, şi-au aruncat hainele pe el şi au aşezat pe Isus călare, deasupra.

36. Pe când mergea Isus, oamenii îşi aşterneau hainele pe drum.

37. Şi când S-a apropiat de Ierusalim, spre coborâşul Muntelui Măslinilor, toată mulţimea ucenicilor, plină de bucurie, a început să laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate minunile pe care le văzuseră.

38. Ei ziceau: „Binecuvântat este Împăratul care vine în Numele Domnului! Pace în cer şi slavă în locurile preaînalte!”

39. Unii farisei din norod au zis lui Isus: „Învăţătorule, ceartă-Ţi ucenicii!”

40. Şi El a răspuns: „Vă spun că, dacă vor tăcea ei, pietrele vor striga.”

41. Când S-a apropiat de cetate şi a văzut-o, Isus a plâns pentru ea

42. şi a zis: „Dacă ai fi cunoscut şi tu, măcar în această zi, lucrurile care puteau să-ţi dea pacea! Dar acum, ele sunt ascunse de ochii tăi.

43. Vor veni peste tine zile când vrăjmaşii tăi te vor înconjura cu şanţuri, te vor împresura şi te vor strânge din toate părţile:

44. te vor face una cu pământul, pe tine şi pe copiii tăi din mijlocul tău, şi nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentru că n-ai cunoscut vremea când ai fost cercetată.”

45. În urmă, a intrat în Templu şi a început să scoată afară pe cei ce vindeau şi cumpărau în el.

46. Şi le-a zis: „Este scris : ‘Casa Mea va fi o casă de rugăciune.’ Dar voi aţi făcut din ea ‘o peşteră de tâlhari’.”

47. Isus învăţa în toate zilele pe norod în Templu. Şi preoţii cei mai de seamă, cărturarii şi bătrânii norodului căutau să-L omoare,

48. dar nu ştiau cum să facă, pentru că tot norodul Îi sorbea vorbele de pe buze.

(Luca 19:29-48, VDCC)

Zdrânc Artenie 1901 - 1998 din Pâclișa

Fratele Zdrânc Artenie se naște în ziua de 6 martie 1902 în localitatea Pâclișa, județul Alba. Părinții se numeau Vasile și Ana, născută Treancăș, de religie greco-ortodoxă și naționalitate română.

În localitatea natală face 4 clase primare și 1 clasă civilă.

A fost atras de cuvântul lui Dumnezeu și primește botezul noutestamentar în ziua de 2 iulie 1922.

În anul 1924 este încorporat la Centrul de Încorporare din Alba Iulia și satisfice serviciul militar la Corpul 6 Cluj, Regiment Infanterie 84 și râmâne la vatră cu gradul de soldat.

În ziua de 6 februarie 1930 se căsătorește la Arad-Gai, cu sora Vioară, născută Iovin și Domnul îi binecuvintează cu 4 copii: Ioan, născut în 19 ianuarie 1931, Lidia, născută în 10 iulie 1933, Silvia, născută în 3 septembrie 1940 și Elisabeta, născută în 16 decembrie 1946.

Fratele Zdrânc Artenie a absolvit Seminarul Teologic Baptist din București în promoția 1928/1929.

În ziua de 2 iunie 1929 este ordinat ca predicator pentru județul Alba. Ordinarea a avut loc a doua zi de Rusalii în orașul Petroșani  de către  fratele Ioan Covaci din Sintești, ajutat de mai mulți frați.  A locuit o vreme pe strada Platoul Romanilor din Alba Iulia. În cercul de activitate avea 150 de membri activi și 140 de copii și aparținători.

A fost pastor al Bisericilor Creștine Baptiste din: Petriș între anii 1929 – 1933, Pâclișa 1933 – 1945, Tiuș , județul Târnava Mică 1945 – 1948 și Alba Iulia 1950 - 1961.

A tradus articole pentru revistele cultului din vremea dumnealui.

A fost și președintele Comunității Districtuale Alba.

Surse:
Tinu Dascăl

Arhive

Farul Mântuirii

Îndrumătorul Creștin Baptist

Dan Emanuel Titus 1933 – 2016 din Cluj

Prin acest articol pus la dispoziție de fratele Ghiță Capotă din Mărgău județul Cluj familia fratelui Ioan Dan se întregește. Fratele Titus este fiul fratelui Ioan Dan vezi AICI și frate nu Ioan Alexandru Dan vezi AICI.

Dr. Emanuel Titus Dan din orașul League City, statul Texas a încetat din viață sâmbătă, 6 februarie 2016, în vârstă de 82 de ani. El s-a născut la data de 15 mai 1933 în Cluj, România din părinții Ioan și Ana Bruda Dan. Fratele Dan a locuit în mai multe orașe din România, în Sibiu, Sighișoara și Iași, dar orașul său natal l-a considerat a fi Richmond din Virginia, SUA.

În armata română a avut gradul de căpitan rezervist. A studiat la Institutul Politehnic din Cluj – Napoca fiind licențiat în Inginerie mecanică. A absolvit Conservatorul de Muzică George Enescu din Iași. A obținut masterul și doctoratul în studii religioase la Seminarul Teologic Baptist din Louisville, Kentucky. Fratele Emanuel a urmat și cursuri educaționale la Conservatorul Baldwin – Wallace din Berea, Ohio, obținând un atestat în predarea muzicii și a educației bilingve. De asemenea a făcut și școala de aviație atât în România cât și în America, având licență de pilot privat în America și Australia.

A lucrat ca și Inginer șef pentru o companie industrială din Sarmaș, România și ca inginer mecanic la o companie de automobile. Timp de 12 ani a lucrat ca și profesor și inginer mecanic  în cadrul Școlii Tehnice a Căilor Ferate Române din Cluj. Și-a petrecut 5 ani ca  profesor de muzică  și asistent pedagogic în programul Bilingv demarat de Comisia de Educație din Cleveland, Ohio.

Timp de 14 ani Titus a fost în slujba Comisiei Misionare Nord – Americane, lucrând în Ohio cu imigranții români. El a activat și ca pastor al bisericii Baptiste române din Parma /Strongville, Canton și Akron, orașe din Ohio.

Titus a fost ales să fie misionar în Comisia Misionară Internațională în luna august  1985. El a fost cel care a pus bazele primei Biserici Baptiste Române din Sydney, Australia, biserică pe care a și păstorit-o. În 1992 a fost ales drept primul președinte al Asociației Baptiste Române din Australia, asociație compusă din biserici aparținătoare orașelor Melbourne, Sydney, Brisbane, Adelaide și Perth. În anul 1997, fratele Emanuel Dan a fost transferat la Melbourne, unde a fondat  Biserica Baptistă Română în zona vestică a Melbourne-ului, biserică în care a fost și pastor. În septembrie 2002 a ieșit la pensie.

Memoria îi este prețuită de către soția sa, Fulga Pascu, născută în Arad, România; de către copiii săi: Ștefana Doriana Dan Laing (Doctor în Istoria Bisericii), Titus Mircea Dan (Pilot/Căpitan, Forțele Aeriene Americane), Ioan Radu Dan ( Licențiat în Interpretare muzicală, Universitatea Mercer). Este regretat și de alte multe rude, prieteni apropiați și cunoștințe.

Familia a cerut în memoria lui, în loc de flori, să fie făcute donații către Comisia Misionară Internațională la www.imb.org.

Irina Frenț – un model care ne ajută să trecem mai ușor peste COVID-19

Ce să faci când ceva nevăzut face mii de victime în lume și din cauza lui țara noastră a decretat „Stare de Urgență”, iar recomandările sunt serioase, de luat în seamă, pentru că este vorba de mânia lui Dumnezeu care vine peste noi, fiii neascultării?

Sora Irina Frenț este o bună credincioasă baptistă din Chiuiești. S-a născut în anul 1954,     într-o familie de baptiști. Tatăl ei, Augustin Sălătioan, născut în anul 1928, a primit credința adevărată în Domnul Isus în anul 1948 și a fost botezat. Fratele avea darul de a fi model în societate, era sobru, nu glumea, dar avea zâmbet plăcut atunci când era cazul, avea cuvânt și când dădea un sfat nu puteai să te abați de la el.

Irina a crescut mai mult cu tatăl său, pentru că mama ei a murit destul de devreme, astfel că ea a trebuit să fie mamă pentru copiii mai mici. Nu a lăsat greutățile vieții să pună stăpânire pe ființa ei, ci se bucura cântând cântări pentru slava Domnului. Azi, când acest virus nemilos ne ține în casă, ce să facă? Să se tânguiască? Nu, ci cântă „Cântările Domnului”, pe care le-a învățat de mică și le știe pe de rost – toate cântările din cartea „Cântările Sionului”, precum și din alte cărți de cântări baptiste.

Pentru cei ce iubiți cântarea, și mai ales cântarea veche, am postat aceste înregistrări cu sora Irina, care acum are o frumoasă vârstă și cântă frumos pentru slava Domnului și înviorarea noastră.

Am postat două cântări, înregistrate de nepotul meu, Paul. Amândouă se potrivesc cu starea noastră de zi cu zi.

1.     „Vezi cum în zbor se duce timpul!” – Cântare din anul 1935, din cărțile de cântări comune „Cântările Sionului”.

2.     „Suflete, scoală din amorțeală” –  cântare din cartea de cântări „Cântările Triumfului”, ediția a treia, anul 1936, cântarea nr. 61.

Vizionare plăcută și mulțumim, sora Irina!

Candrianu Viorel 1957 – 2020, din Negreni

Fratele Viorel Candrianu s-a născut în anul 1957 în localitatea Negreni, județul Botoșani, într-o familie de credincioși baptiști.
După terminarea clasei a VIII-a, fratele caută să fugă de familie și se duce la Brașov, unde face școala profesională de strungar, dar simțea că această meserie nu i se potrivește și  continuă pribegia departe de casă. Este încorporat în armată unde, Dumnezeu i-a vorbit. A primit și o scrisoare de la mama dumnealui prin care îl anunță că doi frați au făcut legământ cu Domnul în apa botezului, a fost foarte cercetat și când i s-a dat concediu militar a urmat pe Domnul în apa botezului. În ziua de 30 iulie 1978 este botezat de fratele păstor Mitrofan Mihai. 

De mic l-a iubit pe Dumnezeu și dorea să fie folosit în lucrarea de predicare a Evangheliei, dar locurile de la Seminarul Teologic Baptist din București erau dictate de Departamentul de Culte. Fratele Viorel Candreanu a fost văzut ca un tânăr cu potențial pentru lucrarea Domnului și niște frați păstori din București l-au luat la studiu în secret, unde a fost pregătit între anii 1980 – 1984 de studiile traduse și venite clandestin în țară de la Societatea Misionară Română și de la BEE, care trimiteau profesori.

S-a căsătorit cu sora Geta și Domnul le-a dat 6 fete: Eliza, Eunice, Ema, Miriam, Ligia și Naomi.

În anul 1984 a fost ordinat ca păstor la Biserica Creștină Baptistă din Ipotești, județul Suceava, unde a slujit ca păstor 34 de ani. Din anul 2018 a fost păstor senior al bisericii până azi, 26 martie 2020, când și-a încheiat activitatea pe acest pământ. În acest interval a mai păstorit Bisericile Creștine Baptiste din Botoșani, Dorohoi și Suceava.

De la înființarea Comunității Baptiste de Suceava, fratele Viorel Candreanu a fost în fruntea ei, ca președinte sau vicepreședinte.

În cadrul Uniunii Baptiste din România, fratele Viorel Candreanu a fost ales în 3 mandate ca vicepreședinte la Departementul de Misiune. Fratele a făcut vizite prin toată țara, arătând nevoia mare de misiune.

Fratele Viorel a inițiat proiecte de înfrățire cu românii din țările învecinate, Serbia, Ucraina, Moldova, pe care le-a vizitat și sprijinit atât moral, cât și material.

Fratele Viorel Candrianu a fost un predicator dăruit de Dumnezeu cu mult har. A fost ascultător de Stăpțnul său și întotdeauna mergea acolo unde era chemat. Predica la suflet, te pătrundea mesajul lui, era practic în vorbire și cei ce-l ascultau erau zidiți la sfârșitul mesajului pe care îl transmitea.

Azi, 26 martie 2020, Dumnezeu l-a chemat acasă pe slujitorul său credincios,  să fie cu El sus, în Împărăția Sa slăvită. Rămâne un mare gol pentru noi cei de pă pământ, familie, biserică, Uniune, Comunitate, dar Dumnezeu a considerat că așa trebuie să fie.

De acum înainte îi vom putea vedea fața lui senină și zâmbitoare pe internet, unde predicile îi sunt multe și care au un mesaj biblic întors cu fața spre Dumnezeu.

Dumnezeu să întărească familia care a rămas în suferință, dar nu fără o nădejde că într-o zi se vor întâlni din nou în ceruri.

10. nu te teme, căci Eu sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, tot Eu îţi vin în ajutor. Eu te sprijin cu dreapta Mea biruitoare.
(Isaia 41:10, VDCC)

Surse:
Marius Motora