În anul 1847, Oncken a călătorit în sudul Germ
aniei și și-a
extins turneul în Elveția. În Hochwart a botezat câteva persoane și a organizat
o biserică. Doi ani mai târziu, biserica din Zürich a fost formată; dar abia în
anii '50 mișcarea a avansat definitiv. În 1856 au existat cincizeci și două de
botezuri în Zürich, iar I. I. Hofer a devenit misionarul de acolo. În același
timp, mici grupuri de baptiști din St. Gallen și Thurgau căutau ajutor
pastoral. În 1859, doi predicatori, F. Meyer și I. Harnisch, au fost trimiși
din Hamburg în Elveția. Sprijinul lor a venit din Hamburg. Mișcarea s-a răspândit
la Bischofszell și de acolo la Herisau. De asemenea, ar trebui menționate
darurile și serviciile excepționale ale pastorului orb, Anton Haag, a cărui
muncă s-a extins pe parcursul a peste douăzeci de ani, de la sfârșitul anilor
șaizeci
Dar în Elveția, ca și în alte părți, mișcarea s-a confruntat
cu persecuții severe. Botezurile obligatorii ale copiilor, dispersarea
întrunirilor, aplicarea de amenzi și confiscarea proprietăților erau frecvente.
În 1858, cantonul Argovia a abolit botezul obligatoriu și a legalizat căsătoria
civilă a disidenților. În cantonul Appenzell, botezul obligatoriu a continuat,
iar întrunirile erau permise doar celor domiciliați în canton. În 1865,
Consiliul Federal din Berna a conferit libertate completă de cult creștin în
întreaga zonă a Federației, dar la inițiativa clerului, această decizie a fost
supusă votului popular în anul următor și anulată, după care Haag și Harnisch
au fost expulzați din țară. În cele din urmă (în 1874), constituția a fost
revizuită într-un sens liberal, iar libertatea a fost asigurată.
În prezent, în Elveția există șapte biserici cu 877 de
membri, în strânsă legătură cu Uniunea Germană.*
* În Elveția francofonă (inclusă în Asociația
Franco-Elvețiană) există încă șase biserici, cu 383 de membri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu