miercuri, 8 decembrie 2021

Dragu Petru 1919 - ? din Bolvașnița

 


Dragu Petru s-a născut în 17 august 1919 în localitatea Bolvașnița, județul Caraș-Severin. Numele părinților este Ioan și Eufrosina, de naționalitate română.

A studiat la școala generală, apoi a studiat la o școală profesională și 4 ani la Seminarul Teologic Baptist din București, pe care l-a absolvit în anul 1959. A fost o promoție de 41 de studenți seminariști.

Între anii 1938 – 1957 lucreză ca tăbăcar în Caransebeș.

S-a botezat în 31.08.1947 în localitatea Caransebeș, s-a  căsătorit cu sora Maria, din Caransebeș și au avut împreună trei copii.

A fost păstor la Biserica Creștină Baptistă din Baia Mare între anii 1957-1962 și 1965-1970. În 1962 se angajează la T.R.C. Maramureș, unde lucrează un an (1963), de unde se angajează ca magazioner principal la Spitalul Unif. Baia Mare și lucrează până în 1967, când se angajează iar ca păstor.

Fratele a fost păstor în cea mai grea perioadă, pentru că în mandatul dumnealui s-a demolat clădirea bisericii de pe strada Gării nr. 11, care devine strada Unirii nr. 11. Demolarea era imposibil de evitat, pentru că a început un plan de sistematizare și s-au trasat viitoarele bulevarde ale orașului. Gara a fost mutată  și nu se putea recupera, doar despăgubirea ce se dădea  fiecărei familii expropriate, care era fixată de un evaluator al statului comunist şi care nu putea fi în favoarea proprietății private, ci în favoarea statului. Clădirea avea doi proprietari, deși era proprietatea  bisericii baptiste, s-a considerat că și pastorul care avea domiciliul  tot la acea adresă, str. Uniri  nr. 11, este locatar al imobilului.

Autoritățile locale discută direct cu Uniunea Comunităților Creștine Baptiste din București, nu cu biserica și păstorul ei. În data de 09 Mai 1962, Sfatul Popular al Oraşului Regional Baia Mare, Secțiunea Gospodăriei Comunale, prin adresa  Nr.17526/1962 trimite o informare către Uniunea Baptistă, în care se cere să se trimită un delegat din partea Uniunii, iar dacă nu se poate să îl împuternicească pe pastorul Dragu I. Petru, care locuiește în acel imobil, iar de nu se va delega nimeni, actele se vor întocmi în lipsă. Semnează șeful secțiunii, Szabo Alexandru și inginerul principal Popescu Ioan.

În data de 14 Mai 1962, documentul este înregistrat la Uniune sub numărul 409. Uniunea  acceptă ca păstorul Bisericii să fie împuternicitul Uniunii, așa că în data de 19 Mai 1965, în fața autorității Sfatului Popular, se face o declarație prin care Uniunea se declară de acord cu exproprierea în favoarea statului. Despăgubirea era conformă cu H.C.M  Nr.1676/1959 și nu se putea negocia nimic. Ce este foarte important este obligația statului de a  da o locuință corespunzătoare locatarului bisericii, dar nu i se face nicio promisiune, poate doar verbal, cum reiese din alte documente. Fr. Dragu trimite răspuns Uniunii prin scrisoarea nr. 88 din 19 Mai 1962, prin care anunță ca a dus la îndeplinire mandatul dat de Uniune și a semnat în urma „tratativelor duse”. Totuşi, fratele a primit apartament imediat,  iar biserica s-a adunat la casa de rugăciune a baptiștilor maghiari.

Dacă mă poate ajuta cineva cu mai multe informații, vă rog să mi le trimiteți.

Surse:

Petrică Grel

Arhive

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu