Fratele Sima Handra s-a născut în
ziua de 16 ianuarie 1926 în localitatea Dud, din județul Arad. Părinții lui se
numeau Sima și Iuliana, agricultori de religie baptistă și naționalitate
română.
Familia fratelui Sima Handra se
trage direct de pe Muntele Athos. După anul 1700 o parte din Biserica Ortodoxă Română din Ardeal au
început să treacă la Catolicism formându-se Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică.
Așa că a venit un misionar de la Muntele Athos care să lămurească populația ca
să nu treacă de la Ortodocși la Catolici. Acesta a ajuns și în localitatea Dud
și alte localități din județul Arad. Acest misionar a fost stră, străbunicul
fratelui Sima.
Studiază cele șapte clase primare
din localitate.
În anul 1937 întreaga familie
Handra a fost arestată pentru că fratele Sima a predicat Evanghelia. În anul
1946 a fost reținut de poliție fiindcă răspândea literatură religioasă.
Fiind din familie baptistă, încă
de mic copil a auzit Cuvântul Domnului, numeroasele discuții purtate de tatăl
său cu pionierii baptiști, discuții ce l-au ajutat să înțeleagă foarte bine
viața de credință care stârnea multă împotrivire din partea lumii, credință pe
care fratele a iubit-o. Pe când avea 19 ani în 1945 a simțit chemarea Domnului,
dându-și seama că are nevoie de El și primește botezul nou testamentar în ziua
de 25 august 1945 la biserica din Chier,
botezătorul fiind fratele Alexa Popovici.
Este atras de Chemarea Domnului
de a sluji înscriindu-se în toamna
anului 1946 la Seminarul Teologic Baptist din București, care a început după
cel de al Doilea Război Mondial la Buteni în județul Arad. A continuat anul doi
de seminar la București. Din cauza unor probleme termină cursurile seminarului
și își ia diploma de absolvire doar în anul 1958.
A lucrat ca misionar baptist în
Comunitarea Creștină Baptistă de Arad din anul 1945 și până în anul 1951, când
este ales ca păstor la bisericile din Sânicolaul Mare.
A fost ordinat ca păstor în data de 14 noiembrie 1954 în Biserica
Baptistă din Valcani. Din comisia de ordinare au făcut parte păstorii Gheorghe
Berar, Avram Gheorghe și Nicolae Gruicin.
Se căsătorește cu sora Maria în
anul 1954 iar Domnul le dăruiește trei copii: Eugen născut în anul 1955,
Valentin în 1956 și Gabriela în 1969.
Între anii 1954-1971 a slujit bisericile baptiste din Valcani,
Sânnicolau Mare, Cenad, Saravale, Variaș, Igriș, Biled și Uihei, iar între anii
1971-1974 a păstorit bisericile din Gurahonț, Secaș, Iosaș, Iosășel, Bonțești,
Brazii și Zimbru.
Între anii 1973-1977 a slujit bisericile din Pâncota, Șagu și Moroda,
iar între 1974-1989 a fost păstor la Covăsânț, Șiria, Galșa și Mâsca. De
nenumărate ori a fost amendat și anchetat de către autoritățile comuniste. Are
o mare bibliotecă și multe cărți care proveneau dinainte de anul 1940 pe care
le-a păstrat fără ca securitatea să le confiște.
A slujit ca membru în comitetul Comunității Baptiste Arad (1954-1967),
contabil (1968-1998), vicepreședinte (1971-1990) și președinte girant al
Comunității (1985).
A fost un om călit și încercat, de aceea a avut curajul de a face trei
memorii în anul 1958 către conducerea comunistă totalitară.
A scris „Istoricul Bisericii din Șiria” o carte bine documentată.
A ieșit la pensie dar a rămas activ ca predicator dar și colaborator
important al Comunității de Arad, colaborator al revistei Farul Creștin ce
apărea la Arad. A fost un slujitor credincios cu o minte clară și limpede care
putea să vorbească despre frați, evenimente din istoria baptistă cu o mare
exactitate. De multe ori l-am sunat ca să mă ajute la înțelegerea istoriei
noastre baptiste, își aducea aminte cu ușurință de date, nume, cărți, reviste
și alte lucruri din trecutul nostru Baptist. A cunoscut bine frați păstori,
lucrători, profesori de la Seminar dar și frați de peste hotare.
În ziua de 2 decembrie 2021 Domnul și-a chemat slujitorul Său credincios
acasă în Patria Cerească.
Puteți să urmăriți acest interviu luat în anul 2016.
Surse:
Ioan Bunaciu
Ionel Tuțac
Romică Iuga
Farul Creștin.
Arhive
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu