Adonis Popov, deputat din Cluj, vine în ajutorul baptiștilor persecutați în 1933

 

Dumnezeu a îngăduit ca poporul baptist să treacă prin persecuție de-a lungul existenței sale, dar tot Dumnezeu ridică câte un om care venea în sprijinul baptiștilor și le asculta necazul, apoi îl ducea în forurile înalte ale statului. Un astfel de om a fost și deputatul Adonis Popov de la Cluj, care a ascultat necazurile baptiștilor din acea zonă. Un exemplu era cazul a zece muncitori de la  ,,Industria Sârmei” din Câmpia Turzii, care au fost concediați pe motivul că au fost baptiști.

Adonis Popov a fost membru al partidului național-țărănesc și medita pentru o libertate deplină a individului.

În anul 1932 depune un proiect din inițiativă parlamentară pentru reabilitarea condamnaților politici din provinciile alipite în perioada 1916 – 1919.

În anul 1935 semnează „Memoriul de la Cluj”, care vine în apărarea publicistului și profesorului Tudor Bugnariu cu vederi de stânga, dar  Adonis Popov a luptat pentru libertatea de exprimare.

Mai jos redau intervenția din Camera Deputaților a domnului Adonis Popov, este redată așa cum a fost scrisă în Monitorul Oficial.

Lectură plăcută!

Adunarea Deputaților: Ședința de la 22 februarie 1933

D. Adonis Gr. B. Popov: D-le președinte, aproape 50.000 de români, ardeleni și bănățeni, emigrați în Statele Unite și în Canada, unde ne fac cinste neamului prin munca și purtarea lor, și de unde ne-au dat ajutorul lor prea prețios și prea determinant pentru înfăptuirea României Mari, în timpul și după încheierea păcii de la Versailles și Trianon, aparțin bisericii baptiste.

 Numai în Detroit (Michigan), sunt aproape 30.000 și au 5 biserici monumentale de câte 3-5,000 de credincioși. În aceste biserici au fost primiți în sunetul Imnului Regal Român toți bărbații noștri de stat precum dl. dr. Nicolae Lupu, d. profesor Nicolae Iorga și A.S.R. Principele Nicolae al României.

Eminenți cetățeni ai Republicii Statelor Unite, ei nu uită niciun moment patria lor de origine, unde peste 50.000 de reîntorși acasă, cu capitaluri mari, cu putere de muncă și cu reale virtuți creștine și sufletești - în majoritate țărani - sunt pildă demnă de urmat de concetățenii lor printre care trăiesc.

Datorită Înaltului Sprijin al Dinastiei și cu intervenția, mai mult decât legimită a d-lor dr. Lupu și N. Titulescu, în 1928, cultul baptist, recunoscut de dominația maghiară, a fost recunoscut și de statul român, prin art. 53 din regulamentul general al cultelor, dar parțial: numai în Transilvania.

Am fost sesizat, cu adâncă mâhnire, de concetățenii mei din județul Cluj, pe care-l reprezint în acest Parlament, să vă aduc la cunoștință că administrația le face neajunsuri sistematice și profund, foarte profund regretabile și le pun piedici ilegale libertăților lor individuale și civile, ca indivizi și ca colectivitate.

Pentru că știu că membrii ai actualului guvern nu împărtășesc aceste condamnabile transgresiuni ale subalternilor de orice categorie; și pentru a nu arunca mâhnirea în sufletele românilor noștri baptiști din Canada și Statele Unite, mă abțin să le înșir - deși mi s-a cerut aceasta. Înainte însă, cu mărturia  d-voastră a celor prezenți - care știu că nu aprobă șicane de acest fel față de niciun cult minoritar și cu atât mai puțin față de un cult național - alăturatul memoriu, d-lor miniștri: al cultelor și instrucției, al internelor și al justiției, rugându-i să binevoiască a se sesiza de el și să binevoiască a lua cele mai sincere și cele mai eficace măsuri pentru respectarea drepturilor garantate, de cugetare, de rugăciune și de adunare, precum și a dreptului de proprietate ale credincioșilor și ale comunităților baptiste.

Cer pedepse aspre față de toți cei care prin actele lor ilegale aruncă asupra națiunii noastre tolerante și asupra statului nostru de drept, o nemeritată blamare.

Și cu acest prilej, rog pe dl. Ministru al cultelor să binevoiască a extinde art. 53 din sus citatul regulament pe tot cuprinsul statului. Și asigur, onor guvern că prin aceste măsuri pe care le cer, țara nu are decât de câștigat și că, națiunii nu i se dă un dig mai mult, alăturea de celelalte biserici recunoscute în stat, împotriva puhoiului de stricăciune și de dezordine, care o asaltează din ce în ce mai mult.

Pe dl. Ministru al muncii îl rog să binevoiască a interveni în conflictul de muncă de la ,,Industria Sârmii” din Câmpia Turzii, care a licențiat (concedia) - desigur că nu mărturisit - pe aproape toți muncitorii baptiști, printre care unii lucrau acolo de zece ani.

Sper că în timp de cel mult două săptămâni, d-nii miniștri vor binevoi a-mi răspunde satisfăcător și că astfel nu voi mai fi silit să insist.

D. Virgil Grossu, vicepreședinte: Se va comunica guvernului.

D-le deputat, am fost atent la cele spuse de d-voastră, și am constatat că nu ați cerut să interpelați guvernul. De aceea, comunicarea d-voastră se va aduce la cunoștința d-lor miniștri, împreună cu copia memoriului – al cărui original vi se va restitui – dar nu se va trece pe tabloul de interpelări.

D. D. R. Ioanițescu, ministrul muncii, sănătății și ocrotirilor sociale: D-le președinte, d-lor deputați, țin să declar că voi lua măsuri imediate.

D. Adonis Gr. B. Popov: Aștept răspunsul în două săptămâni.