Pune-te la adăpost de mânia lui Dumnezeu sub aripa Sa ocrotitoare

 

Psalmul 91: 1- 16

Psalmii 36:7 Cât de scumpă este bunătatea Ta, Dumnezeule! La umbra aripilor Tale găsesc fiii oamenilor adăpost.
Psalmii 57:1  Ai milă de mine, Dumnezeule, ai milă de mine, căci în Tine mi se încrede sufletul; la umbra aripilor Tale caut un loc de scăpare până* vor trece nenorocirile.
Psalmii 63:7  Căci Tu eşti ajutorul meu şi sunt plin de veselie la* umbra aripilor Tale.

Ne uităm azi, 26 februarie 2022 și vedem suferința ce apasă aupra Ucrainei din cauza unui om orbit de putere, iar unii dintre noi cer foc din cer peste el, alții îl blestemă și Dumnezeu tace. Doi ani am fost măcinați și manipulați, iar Dumnezeu tace. De ce? Pentru că atunci când Fiul Său preaiubit, unicul în Ghetimani, s-a rugat fierbinte, încât sudoarea i se făcea picături mari de sânge: „ zicând: „Tată, dacă voieşti, depărtează paharul acesta de la Mine! Totuşi facă-se nu voia Mea, ci a Ta.” (Luca 22:42)” Dumnezeu a tăcut. A tăcut atunci, tace și azi, pentru că vede că nu ne pocăim, deși El ne vorbește prin Cuvântul Său, ne disciplinează și eu și tu suntem tari de urechi și nu suntem sensibili cu inima.

I.        Aripa Sa ocrotitoare este bunănătatea Sa care vrea ca toți oamenii să fie mântuiți.

Dumnezeu ne spune că vede toate nedreptățile, toate ororile, că nu este indifferent, dar ne lasă să creștem împreună cum crește grâul, neghina în lan, dar și spinii și buruienile din holdă, care sunt nocive pentru grâu, până la vremea secerișului. Domnul Isus ne avertizează că nu se poate smulge neghina pentru că s-ar strica grâul la rădăcină. Acceptă adevărul și pune-te la adăpost acum de secerea care este gata să intre în lan și să secere. Acum ni se dă ocazia să devenim grâu prin primirea în inimă a Cuvântului Său Sfânt și putem să scăpăm de mânia viitoare.

19. O, cât de mare este bunătatea Ta, pe care o păstrezi pentru cei ce se tem de Tine şi pe care o arăţi celor ce se încred în Tine, în faţa fiilor oamenilor! (Psalmii 31:19)

22. Uită-te dar la bunătatea şi asprimea lui Dumnezeu: asprime faţă de cei ce au căzut şi bunătate faţă de tine, dacă nu încetezi să rămâi în bunătatea aceasta; altminteri, vei fi tăiat şi tu. (Romani 11:22)

II.        Aripa Sa ocrotitoare este îndurarea Sa împletită cu bunătatea.

6. Adu-Ţi aminte, Doamne, de îndurarea şi bunătatea Ta, căci sunt veşnice. (Psalmii 25:6)

7. Dar eu, prin îndurarea Ta cea mare, pot să intru în casa Ta şi să mă închin cu frică în Templul Tău cel sfânt. (Psalmii 5:7)

32. Fiindcă Dumnezeu a închis pe toţi oamenii în neascultare, ca să aibă îndurare de toţi. Ro 11:32

4. Dar Dumnezeu, care este bogat în îndurare, pentru dragostea cea mare cu care ne-a iubit,
5. măcar că eram morţi în greşelile noastre, ne-a adus la viaţă împreună cu Hristos (prin har sunteţi mântuiţi). (Efeseni 2:4-5)

III.        Aripa Sa ocrotitoare este Isus Cristos Domnul prin:

Noi omenirea nu am primit cu cinste pe Fiul lui Dumnezeu care a venit să mântuiască, ci ne-am purtat cu dispreț, ocară, batjocură și am strigat: „La moarte cu El”.

1.    Suferințele Lui

Strigăm de ce este suferință, dar noi de ce am pricinuit atâta suferință Domnului Isus, findcă El ne-a iubit și a venit la noi blând.

3. Dispreţuit şi părăsit de oameni, om al durerii şi obişnuit cu suferinţa, era aşa de dispreţuit, că îţi întorceai faţa de la El, şi noi nu L-am băgat în seamă.
4. Totuşi El suferinţele noastre le-a purtat şi durerile noastre le-a luat asupra Lui, şi noi am crezut că este pedepsit, lovit de Dumnezeu şi smerit. (Isaia 53:3-4)

10. Domnul a găsit cu cale să-L zdrobească prin suferinţă… Dar, după ce Îşi va da viaţa ca jertfă pentru păcat, va vedea o sămânţă de urmaşi, va trăi multe zile şi lucrarea Domnului va propăşi în mâinile Lui. (Isaia 53:10)

2.    Rănile Lui.

5. Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa care ne dă pacea a căzut peste El, şi prin rănile Lui suntem tămăduiţi. (Isaia 53:5)

3.    Prin jerfa Sa.

10. Domnul a găsit cu cale să-L zdrobească prin suferinţă… Dar, după ce Îşi va da viaţa ca jertfă pentru păcat, va vedea o sămânţă de urmaşi, va trăi multe zile şi lucrarea Domnului va propăşi în mâinile Lui. (Isaia 53:10)

4.    Sângele Lui.

13. El ne-a izbăvit de sub puterea întunericului şi ne-a strămutat în Împărăţia Fiului dragostei Lui,
14. în care avem răscumpărarea, prin sângele Lui, iertarea păcatelor. (Coloseni 1:13-14)

Avem două adevăruri, dar noi îl vedem doar pe unul.

Noi am făcut rău și Dumnezeu a tăcut, omenirea face rău și Dumnezeu tace.

Noi l-am omorât pe Fiul său și Dumnezeu a tăcut.

Pilda judecătorului nedrept

7. Şi Dumnezeu nu va face dreptate aleşilor Lui, care strigă zi şi noapte către El, măcar că zăboveşte faţă de ei?
8. Vă spun că le va face dreptate în curând. Dar când va veni Fiul omului, va găsi El credinţă pe pământ?” (Luca 18:7-8)

Dumnezeu face și va face dreptate, dar după înțelepciunea Lui

5. Dar, cu împietrirea inimii tale, care nu vrea să se pocăiască, îţi aduni o comoară de mânie pentru ziua mâniei şi a arătării dreptei judecăţi a lui Dumnezeu,
6. care va răsplăti fiecăruia după faptele lui.
7. Şi anume va da viaţa veşnică celor ce, prin stăruinţa în bine, caută slava, cinstea şi nemurirea,
8. şi va da mânie şi urgie celor ce, din duh de gâlceavă, se împotrivesc adevărului şi ascultă de nelegiuire.
9. Necaz şi strâmtorare vor veni peste orice suflet omenesc care face răul: întâi peste iudeu, apoi peste grec.
10. Slavă, cinste şi pace vor veni însă peste oricine face binele: întâi peste iudeu, apoi peste grec.
11. Căci înaintea lui Dumnezeu nu se are în vedere faţa omului.
12. Toţi cei ce au păcătuit fără lege vor pieri fără lege, şi toţi cei ce au păcătuit având lege vor fi judecaţi după lege.
13. Pentru că nu cei ce aud Legea sunt neprihăniţi înaintea lui Dumnezeu, ci cei ce împlinesc Legea aceasta vor fi socotiţi neprihăniţi. (Romani 2:5-13)

Înțelept pentru noi toți acum, este să ne adăpostim în cel mai sigur adăpost, sub aripa Sa ocrotitoare.

 

Al XII-lea Congres Mondial Baptist, Tokyo 1970

 

După o absență de 20 de ani, baptiștii români au primit dezlegare să fie prezenți la Congresul Alianței Mondiale Baptiste, ținut între 12 – 18 iulie 1970 la Tokyo, Japonia. A fost mâna bună a lui Dumnezeu care a înmuiat inima președintelui comunist, Ceaușescu, la intervenția vicepreședintelui Liberiei și Președintelui Alianței Mondiale Baptiste, Dr. William Tolbert jr.

Lucrările Congresului s-au desfășurat în sala congreselor numită „Budokan”. Din partea Uniunii Baptiste din România au participat frații: Nicolae Covaci, președinte și Țunea Ioachim, secretar general.

Cei doi au plecat din București la Moscova, unde s-au întâlnit cu delegațiile baptiste din: Suedia, Danemarca, Norvegia, Finlanda, Portugalia, care apoi au călătorit împreună până la Tokyo.

Când delegații au sosit la Tokyo, au fost întâmpinați de fratele dr. Denny, secretarul general al Alianţei Mondiale Baptiste, care și-a exprimat adânca bucurie și satisfacție că delegația română va fi prezentă la lucrările Congresulului.

Duminică dimineaţă, 12 iulie 1970, delegaţia Uniunii noastre a fost invitată de către pastorul Dr. Shuichi Matsumura, pentru a lua parte la aniversarea a 20 de ani de la infiinţarea bisericii baptiste „Tokiwadai“ din Tokyo, pe care dânsul o păstoreşte de la înfiinţare. Au mai fost invitaţi: Dr. W Totlbert cu soţia, Dr. Adams cu soţia, domnul Meisaburo Kato, primarul sectorului Itabashi-ku, unde se află biserica, Dr. Winston Krawley, secretarul Bordului de Misiune din Orient, Dr. Yoshi — kazu Nakajima, secretarul general al Uniunii Baptiste din Japonia, Rev. Jidkov Mihail, păstorul bisericii baptiste din Moscova, etc. Înainte de începerea serviciului festiv, Dr. Shuichi Matsumura, pastorul bisericii, vicepreşedinte al Alianţei Mondiale Baptiste şi organizatorul Congresului din Tokyo, a salutat delegaţiile prezente, începand cu delegaţia din România. Fiecare delegaţie a fost primită cu aplauze de către asistenţa din biserică.

După terminarea serviciului festiv a urmat o recepţie dată de către membrii bisericii în cinstea păstorului şi a musafirilor, în sala de recepţii a bisericii.

La orele 18 seara au început lucrările Congresului Mondial Baptist, în marea sală a congreselor „Budokan“.

Pe aleea principală care ducea de la bulevard spre sală, era instalată pe o mică colină, o cruce înaltă de vreo 6 metri, pe care erau scrise în limba japoneză şi engleză, cuvintele :

„Al 12-lea Congres Mondial Baptist“.

La intrarea în Palatul ce cuprindea marea sală a Congresului, erau scrise pe un panou mare în ambele limbi (engleză şi japoneză), cuvintele:

„Bine aţi venit la cel de-al 12-lea Congres Mondial Baptist“.

Motoul Congresului a fost:

„Împăcarea prin Cristos”

Congresul a fost transmis la radio și televiziune, fiind vizionat de peste 60 milioane de telespectatori din Japonia, Australia și America. La acest Congres au fost afișate 75 de drapele ale țărilor participante.

Au împodobit lucrările Congresului formații corale venite din diferite țări, care erau compuse din 15 – 20 de persoane. Corul Congresului era compus din 600 de persoane, Orchestra simfonică din Tokyo, acestea cântau laudele Domnului.

O cântare care revenea pe buzele participanților care știau situația din spatele cortinei de fier, știau neazurile din țările comuniste care difereau de la țară la țară, dar era și așa zisa „Lumea a treia” cu foametea și necazurile sociale ce le aveau,  spunea:

„În Hristos nu este Est sau Vest

Nici Sud sau Nord

Ci o mare părtășie a dragostei

Pentru toți locuitorii pământului”.

Congresul Alianței Mondiale Baptiste s-a deschis în seara zilei de duminică, 12 iulie 1970, orele 18, în Marea Sală a Congresului care avea 16.000 locuri și era plină până la refuz cu delegații din 75 de țări, dar și diferiți invitați și formațiile muzicale.

Cu ocazia prezentării drapelelor, fiecare delegat spunea la microfon în limba lui motoul Congresului, iar asistența aplauda. Din partea României a defilat pe scenă cu drapelul fratele Nicolae Covaci. Când delegatul baptist din Rusia a defilat cu drapelul să spună în limba rusă motoul, fratele Richard Wurmbrand care era în sală, a strigat: „Sângele creștinilor este pe acest steag”, fratele cu steagul a ieșit de pe scenă, iar fratele Richard Wurmbrand a fost evacuat în liniște de poliție din sală.

Seara s-a încheiat cu predica Congresului rostită de Theodore F. Adams, preşedinte de onoare al Alianţei Mondiale Baptiste, după care s-a cântat ,,Sfant e legămantul“ cu întreaga asistenţă şi s-a rostit Benedicţia de către pastorul Seiji Akiba, din Japonia.

În cele șapte zile ale Congresului au predicat din Cuvântul Domnului:

— Dr. William R. Tolbert, preşedintele Alianţei.

— Dr. Theodore Adams, preşedintele de onoare al Alianţei.

— Dr. Joan F. Soren, preşedintele de onoare al Alianţei.

— Mrs. R. L. Mathis, preşedinta Departamentului Femeilor.

— Dr. Paul Mbende din Camerun, vicepreşedintele Alianţei.

— Dr. Herschel H. Hobbs din SUA, vicepreşedintele Alianţei.

— Dr. Suichi Matsumura din Japonia, vicepreşedintele Alianţei.

— Dr. S. Denny, secretar general al Alianţei.

— Dr. R. Goulding, secretar general adjunct al Alianţei.

— Dr. M. V. Samson, directorul Seminarului Baptist din India.

— Dr. J. T. Ayorinde, secretarul general al Uniunii Baptiste din Nigeria.

— Dr. David Lagergren, directorul Seminarului Baptist din Stoekholm.

— Lam Chi Fung, pastor baptist din Hong Kong.

— U Kyaw Than, pastor baptist din Burma.

— R. N. Baroi, pastor baptist din Pakistan.

— E. H. Watson, pastor baptist din Australia.

— Rubens Lopez, pastor baptist din Brazilia.

— Sem Marseifle, pastor din Haiti.

— Miss Angie Brooks, preşedinta Adunării Generale a Naţiunilor Unite, Secretar de Stat al Republicii Liberia.

— Gerhard Claas, secretar general al Uniunii Baptiste din R.F.G.

— Rev, Pawlik, secretar general al Uniunii Baptiste din Polonia.

— Rev, Tunea Ioachim, secretar general al Uniunii Baptiste din R. S. Romania.

— David Russel, secretar general al Uniunii Baptiste din Anglia.

— Rudolf Thaut, directorul Seminarului Baptist din Hamburg, R.F.G.

— Rev. Gonsaives, secretar general al Uniunii Baptiste din Portugalia.

— Salim B. Kawar, pastor din Iordania.

— Billy Graham, evanghelist baptist din S.U.A.

Rezoluții.

În ultima zi a Congresului, Comitetul a prezentat mai multe Rezoluții:

1.    Rezoluția pentru pace.

2.    Rezoluția împotriva discriminării rasiale.

Lucrările Congresului au fost încheiate printr-un program special, în seara zilei de 18 iulie 1970. Cu mult înainte de inceperea programului, sala s-a umplut până la refuz. Pe tribună se afla Conducerea Alianţei, în frunte cu noul preşedinte, Dr. V. Carney Hargroves, Comitetul Executiv al Alianţei, reprezentanţi ai autorităţilor şi invitaţi.

După predica lui Billy Graham, Dr. Tolbert, devenit de acum preşedinte de onoare al Alianţei, a mulţumit organizatorilor Congresului, reprezentanţilor autorităţilor, oaspeţilor şi delegaţilor care au participat la Congres,        rugându-i să transmită salutul Conducerii Alianţei şi al Congresului Mondial Baptist, tuturor baptiştilor din lume.

Surse:

Nicolae Cuvaci

Îndrumătorul Creștin Baptist

Baptist Herald

Baptists Together in Christ 1905 – 2005

      

Al XI-lea președinte al Alianței Mondiale Baptiste Dr. William Tolbert jr. 1965 – 1970

 

Dr. William Tolbert jr.  este ales ca președinte al Alianței Mondiale Baptiste la al XI-lea Congres care a avut loc la Miami Beach, Florida, S.U.A, în perioada 25-30 Iunie 1965. Această alegere a fost o mare binecuvântare de la Dumnezeu pentru baptiștii din România, care au fost văduviți de a participa la patru Congrese: 1950 din Cleveland, Ohio; 1955 de la Londra; 1960 de la Rio de Janeiro și 1965 din Miami Beach. Toate aceste Congrese au avut în vedere țările din blocul comunist și s-a propus să strângă legăturile cu aceste țări. În revista „Îndrumătorul Creștin Baptist”, fratele Ioachim Țunea, secretar general al Uniunii, scrie: „Uniunea Baptistă din R. S. România este membră în Alianța Mondială Baptistă încă de la înființara acestei organizații și relațiile frățești s-au desfășurat întotdeauna într-un spirit de respect și încredere reciprocă. Dar în mod deosebit, începând din anul 1968, între Uniunea noastră și Alianța Mondială Baptistă, s-au creat posibilități pentru întreținerea unor legături frățești mai strânse, care s-au concretizat prin contacte directe prilejuite pe de o parte de vizitele făcute în țara noastră de către conducătorii Alianței, iar pe de altă parte de participarea reprezentanților Uniunii noastre la diferite întruniri baptiste internaționale”.

În anul 1965 când la Miami Beach, Dr. William Tolbert jr. este ales președinte al Alianței, în România, comuniștii români aleg pe Nicolae Ceaușescu la conducerea țării. Acești doi președinți se împrietenesc și William Tolbert în perioada 14 – 30 septembrie își petrece concediul în România.

Dr. William Tolbert jr. este primul președinte al Alianței Baptiste Mondiale care obține libertatea de deplasare a unei delegații baptiste în afara țării. Între 30 iulie – 2 august 1968 o delegație a baptiștilor români participă la întrunirea Comitetului Alianței Baptiste Mondiale, ținut la Monrovia, capitala Liberiei din Africa de vest. Delegația română baptistă a fost compusă din frații: Nicolae Covaci, vicepreședinte și Ioachim Țunea, secretar general, care au fost aleși în Comitetul Executiv al Alianței la propunerea lui William Tolbert. La această întrunire s-a propus ca Congresul al XII-lea să aibă loc în 1970 la Tokio, Japonia.

În ziua de 25 septembrie 1969 William Tolbert jr., vicepreședinte al Republicii Liberia şi președinte al Alianței Mondiale Baptiste, vizitează Biserica Creștină Baptistă „Golgota” din București. Vizitează și Biserica Creștină Baptistă din București Ferentari.

Cinci ani mai târziu, pe 15 septembrie 1974, William Tolbert a revenit în România și a vizitat din nou biserica „Golgota”, de această dată însă în calitate de Președinte al Republicii Liberia. Tot în această zi a vizitat și Biserica Creștină Baptistă din Constanța, unde a predicat și a spus printre altele:  

”Ceea ce vreau să vă spun cu aceasta este că deși unele lucruri s-au schimbat cu privire la persoana mea, important este faptul că relaţiile mele frăţeşti cu dumneavoastră au rămas aceleaşi : eu sânt fratele dumneavoastră în Hristos şi dumneavoastră sinteţi fraţii şi surorile mele în Hristos. Deşi timpurile şi lucrurile se schimbă, aceste relaţii nu se schimbă. Acest lucru mă bucură, pentru că în umilinţă, noi toţi trebuie să ne considerăm ca fiinţe umane, ca oameni, fraţi şi surori, toţi făcând parte din aceeaşi turmă al cărei Mare Păstor este Hristos, care ne iubeşte pe toţi, considerându- ne egali, indiferent de culoare, naţionalitate, aşezare geografică sau stare socială. De altfel, apostolul Pavel spune că deşi „noi suntem mulţi, alcătuim un singur trup în Hristos", fiecare fiind „mădulare unii altora". Lăsaţi ca acest adevăr să ne umple de bucurie şi să ne

determine să lucrăm împreună pentru realizarea marii noastre încredinţări. Acesta este mesajul pe care mă bucur că am oportunitatea să vi-l aduc, mesajul că Dumnezeu ne iubeşte pe toţi şi vă vrea să lucrăm impreună spre binele tuturor. Acesta este mesajul păcii, al înţelegerii şi al bunelor relaţii între oameni şi popoare. Acesta este un mesaj al dragostei şi al veştilor bune. El trebuie declarat acum mai mult ca oricând, deoarece trăim într-o lume de mari schimbări, de contradicţii, de frământări şi chiar de ură”.

 

Între 3 – 5 februarie 1974 Nicolae Ceaușescu vizitează Liberia și pe 10 – 13 septembrie 1974 președintele Liberiei Dr. William Tolbert jr.  vizitează România

Biografia președintelui ales în 1965 - Dr. William Tolbert jr.

Singurul african care a servit ca președinte al Alianței Mondiale Baptiste în istoria primilor săi 100 de ani, a fost Dr. William R. Tolbert, Jr. din Liberia.

Dr. William Tolbert jr. s-a născut în ziua de 13 mai 1913 în localitatea Bensonville, din Liberia.

 Absolvent în anul 1934 al Colegiului din Liberia (ulterior Universitate) el a fost pastor al Bisericii Baptiste Zion Praise din Bensonville și din 1958 președinte al Convenței Baptiste Liberiene de Misiune și Educație.

Dr. William Tolbert jr.  a fost președinte al Alianței Mondiale Baptiste între 1965-1970. El a avut multe oportunități de călătorie, deoarece în același timp a fost și vicepreședinte al Liberiei. Orice țară vizita, el întotdeauna spunea guvernelor  gazed: “Aș dori să țin un serviciu baptist în timp ce sunt aici.”

Dr. William Tolbert jr.  și-a pus viața în slujba serviciului public. A intrat în Departamentul de Trezorerie în 1936, a servit 8 ani în Camera Reprezentanților și a fost ales vicepreședinte al țării între anii 1951 – 1971, douăzeci de ani.

Dr. William Tolbert jr. în 1971 devine președintele țării sale. A fost împușcat mortal în 12 Aprilie  1980 într-o acțiune militară care i-a răsturnat guvernul.

În timp ce era președinte al Liberiei, a fost invitat al Clubului Național de Presă din Statele Unite ale Americii. Le-a spus ascultătorilor că bisericile joacă un rol în a face lumea ceea ce ar trebui să fie. A fost citat spunând: “Nimic nu mai poate descuraja oamenii să caute să își asigure demnitatea dată de Dumnezeu și drepturile inerente… Cine sunt oamenii albi, sau oamenii negri? Eu nu cred în culoare.”

 

Surse:

Îndrumătorul Creștin Baptist

Enciclopedia Statelor Lumii

Ilie Pop și Silviu Jurjeu Un secol de har

Ioan Bunaciu

Baptists Together in Christ 1905 – 2005

Al XI-lea Congres Mondial Baptist din Miami Beach, 1965

 

Acest Congres, prin alegerea ca președinte a lui William R. Tolbert, vicepreședintele Liberiei, va aduce schimbări majore în relațiile conducerii comuniste și baptiști din țările comuniste și mai ales din România. Este al patrulea Congres în care baptiștii români lipsesc.

Prezența la cel de-al XI-lea Congres, care a avut loc la Miami Beach, Florida, în perioada 25-30 Iunie 1965, a fost cel mai mare de până atunci. Majoritatea din cei 19.598 de participanți au fost din SUA (15.973), dar o delegație substanțială a venit și din Canada (410), Jamaica (158) și Brazilia (138).

Alan C. Prior, din Australia, exclama că a fost “Cea mai semnificativă întâlnire din istoria Alianței”. Numeroși reprezentanți ai societății și demnitari au adus salutări.

În ziua deschiderii Congresului, liderii Alianței au explicat natura și scopul acestuia. Secretarul General Nordenhaug, a adăugat că 55 de noi națiuni au apărut pe parcursul ultimilor 22 de ani, susținând schimbările majore care au avut loc în lume: dezvoltarea și facilitarea comunicațiilor, competiția generată de comunismul ateist și religiile non-creștine,  problema unității creștine și impactul celui de-al doilea Consiliu de la Vatican.

Tema Congresului a fost:

“The truth that makes men free” adică

“Adevarul care face oamenii liberi”.

În discursul prezidențial, președintele ales la Congresul anterior, Joao Soren, a dezbătut 4 provocări ale decăderii luminii și adevărului:

1.    lume dezbinată

2.    decăderea morală

3.    libertăți în scădere

4.    misiunea pentru realități durabile.

Diferite rapoarte despre lucrările baptiste de pe diverse continente au susținut natura globală a acestei mișcări. Prezentarea în plen a Comitetului de Relief a detaliat eforturile făcute pentru a ajuta refugiații Angolezi din Congo, asistența dăruită oamenilor afectați de sărăcie din Haiti, dar și alte programe similare au fost planificate în Rwanda și India.

Congresul a manifestat un interes mai mare pe întâlnirile pe grupuri și teme.   -  S-a discutat tema botezului

-        Modificarea statutului care afectează executivul

-        Alegerea primului African ca președinte.

Unul din punctele culminante ale zilei de 29 iunie a fost prestanța muzicală a lui Ron Nelson, directorul departamentului de Arte al Universității Brown, interpretând piesa “What is Man?” adică “Ce este omul?”. Interpretarea a fost întreruptă abrupt de o amenințare cu bombă care a necesitat evacuarea persoanelor din auditoriu.

Congresul a acceptat recomandarea Comitetului Executiv de a ține următorul Congres în Hong Kong, ulterior o nouă statistică a arătat că numărul persoanelor baptiste trecuse de 27 de milioane.

William R. Tolbert a fost ales ca președinte al Aliantei Mondiale Baptiste pentru următorii 5 ani.

Al zecelea președinte al Alianței Mondiale Baptiste Dr. Joao Filson Soren 1960–1965

 

Dr. Joao Filson Soren a fost primul președinte ales din afara Marii Britanii sau SUA, al Alianței Mondiale Baptiste, pastor al primei Biserici Baptiste din Rio de Janeiro, începând cu anul 1934. El a condus comitetul executiv al Convenției Braziliene Baptiste încă de la înființarea acesteia, fiind ales președinte de 5 ori.

Dr. Joao Filson Soren s-a născut în Rio de Janeiro în anul 1908 și a fost botezat de tatăl său , pastorul Dr. Francisco Fulgêncio Soren, la vârsta de 8 ani. Simțindu-se chemat să predice printre brazilienii băștinași, el a urmat Seminarul Teologic Baptist din regiunea sudică a Braziliei, însă după un an a plecat să studieze în SUA. În SUA a obținut masteratul în știinte politice, iar întors în Brazilia în 1933, a obținut doctoratul în teologie.

La scurt timp după ce a început să predea la Liceul Baptist, pe care l-a urmat și el în copilărie, tatăl său a murit, lăsând prima Biserica Baptistă din Rio de Janeiro, fără păstor. Membrii au insistat ca Soren să fie urmașul tatălui său la cârma bisericii. Deși el își dorea să fie misionar, a înțeles dorința bisericii și a ales să accepte invitația și a rămas ca păstor pentru 50 de ani.

Dr. Joao Filson Soren nu a renunțat la a fi profesor. Pentru 4 decenii el a predat teologia la Seminarul Teologic Baptist, fiind ales ca președinte în perioada 1968-1971 și lider al Departamentului de Teologie în perioada 1977-1980. El a ajutat la scrierea a două confesiuni Braziliene Baptiste și a fondat “Societatea Biblică Braziliană”. Cu toate acestea, inima lui bătea pentru pastorat. Lipsea foarte rar de   la birou și doar de 2 ori a lipsit de la amvon – prima dată din cauza unei boli și cealaltă, din cauza faptului că servea patria drept căpitan al Forțelor Braziliene din Italia pe perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Dr. Joao Filson Soren, în ziua de 2 ianuarie 2002 slujitorul credincios în lucrul încredințat este chemat să fie în prezența Domnului, să primească răsplătirea celor credincioși.

Sursa:

„Baptists Together in Christ 1905 – 2005, A Hundred-Year History of the Baptist World Alliance, p 134. (Baptiștii împreună în Hristos 1905 – 2005, o istorie de o sută de ani a Alianței Mondiale Baptiste.)

Al zecelea Congres Baptist Mondial din Rio de Janeiro, 1960

 

Prezint al zecelea Congres al Alianței Mondiale Baptiste, ținut la Rio de Janeiro și al treilea Congres la care baptiștii români nu au participat. La Congres s-a vorbit de România și intensificarea discuțiilor cu Uniunea Baptistă din România. Nu am am avut resurse prea multe, ci am scris din cartea: „Baptists Together in Christ 1905 – 2005 câteva informații.

În 1956 Comitetul Executiv a acceptat invitatia Convenției  Baptiste Braziliene să țină următorul Congres Mondial Baptist în Rio de Janeiro. Perioada aleasă a fost 26 Iunie – 3 Iulie 1960. Pentru prima data în istoria de 55 de ani, un Congres al Alianței, a avut loc într-o țară în afara Europei și Americii de Nord.

Tema aleasă a fost:

“Isus este Domnul”

 Pentru evenimentul de 8 zile au fost făcute planuri elaborate, fiind mai îndelungat decât toate întâlnirile anterioare.  Edgar F. Hallock, un misionar brazilian, a coordonat lucrările comitetului; William Jensen Reynolds din  Nashville, Tennesee, USA, a fost liderul muzical și Theodore F. Adams a fost președinte.

Baptiștii brazilieni au pus la dispoziție un cor de 3000 mii de oameni, o fanfară, multiple ansambluri corale și soliști. 60 de națiuni au fost reprezentate în program și persoane din 70 de țări și-au purtat streagurile într-o defilare a națiunilor. Numărul delegaților înregistrați a fost de 12.688 din care 9.996 din Brazilia, 1.986 din SUA, 186 din Argentina și 173 din Canada. Acest Congres a fost cel mai mare Congres ținut în afara SUA de până atunci.

Rapoartele care s-au făcut în timpul Congresului, arată că în decembrie 1958, aproximativ 22 milioane de oameni erau membri ai Bisericilor Baptiste, o creștere cu aproximativ 3 milioane față de anul 1955. SUA a trimis o echipă să filmeze evenimentul, iar Brazilia a emis un timbru special pentru a marca această ocazie.

În discursul său, intitulat “Jesus Christ Is Lord”, adică “Isus Hristos este Domnul”, președintele Congresului, Adams, a trecut în revistă călătoriile sale pe parcursul celor 5 ani în care a fost președintele Alianței Mondiale Baptiste, după care a îndemnat baptiștii la evanghelizare și misiune. El a fost într-adevar primul președinte care a vizitat Africa. Pe lângă educația creștină, dreptatea rasială, ajutorarea săracilor și pacea mondială, el a reamintit și principiile și convingerile baptiste. În final, Adams a reiterat cele 4 teme pe care le-a adoptat când a acceptat președenția în Londra, anul 1955:

1.    evanghelismul,

2.    părtășia,

3.    credința și

4.    rugăciunea.

Arold T. Ohrn, care a anuntat în 1959 că se va retrage din funcția de Secretar General după Congres, a notat în raportul său final creșterea legăturii cu baptiștii din Rusia și România, a avertizat asupra creșterii violenței asupra creștinilor în câteva dintre noile națiuni independente, a subliniat că încă 8 Uniuni au devenit membre ale Alianței Mondiale Baptiste și a punctat că Europa a fost singurul continent unde numeroasele Uniuni Baptiste sunt unite într-o organizație continentală. El a mai menționat că se bucură de faptul că pe fiecare continent s-au format uniuni ale Femeilor baptiste și a descris cum evoluau departamentele de Tineret și Publicații. El a atras atenția și asupra programului “Brother`s keeper”, o lucrare începută în 1968 de un grup de doctori, sub coordonarea lui Robert Hitigson, un profesor baptist american de la Universitatea de Medicină din Cleveland, Ohio și finanțați de Fundația “Maxety Jarman” din Tennessee. Acest grup a călătorit 45 de mii de mile și a vizitat 27 de țări din Asia și Africa, unde au administrat vaccinuri, au efectuat operații medicale, au donat bunuri și au acordat asistență medicală gratuită.

Cel ales să-l înlocuiască pe Ohrn a fost Josef Nordenhaug, președintele Seminarului Baptist din Ruschlikon, Elveția.

Ales drept președinte pentru perioada 1960-1965 a fost Joao Filson Soren. Cu toate că Ohrn a părăsit postul în septembrie, Nordenhaug nu și-a asumat rolul până în data de 1 Noiembrie.

 

Delegații de la Rio au adoptat un puternic manifest pe tema libertății religioase. Acest manifest afirma cele trei credințe de bază despre libertate:

1.    “Dumnezeu a creat omul după chipul Său”,

2.    “Omul este răspunzător în fața lui Dumnezeu despre credința sa” și

3.     “Credința și implicarea religioasă trebuie să fie voluntară, ca să fie reală”.

Dacă cineva mai are informații despre acest Congres, să le scrie la comentarii. Mulțumesc.

Rezoluțiile Tineretului Baptist din România în urma Congresului din 1931

 

Aceste rezoluții ar merge bine în procesul de revitalizare a bisericilor din ziua de azi. Este vorba de valori care nu se schimbă odată cu trecerea anilor. Să ne ajute Bunul Dumnezeu!

„Noi, delegații Uniunilor Tineretului Baptist, întruniți în Congres la Buteni, județul Arad, în zilele de 28 – 30 august 1931, adoptăm următoarele rezoluții:

1.    Alegem ca Motto în acești trei ani ce stau înaintea noastră:

„Credință, Muncă și Rugăciune”.

2.    Fiecare membru al Societății de Tineret să nu bea băuturi îmbătătoare deloc.

3.    Fiecare membru să fie un câștigător de suflete la Cristos.

4.    Vom lupta pentru absoluta libertate religioasă și pentru respectarea drepturilor omului.

5.    Deoarece trăim în zilele în care bântuie tot felul de curente rele și se împrăștie în popor literatură otrăvitoare, noi recomandăm tuturor fraților tineri să cetească zilnic Biblia și să nu dea niciun ban pe acele cărți, reviste sau gazete care tind să otrăvească oamenii cu idei și învățături vătămătoare credinței creștine și care lovesc chiar în soarta statului în care trăim.

6.    Noi rugăm stăruitor pe toți frații să ne ajute în munca pentru pacea universală între toate popoarele, să se roage pentru capii statelor și Liga Națiunilor.

7.    Noi membri Uniunilor Tineretului Baptist adunați în Congres, veștejim (a dezaproba, a înfiera, a dezonora) prigonirile religioase și cerem ca stăpânii noștri să trateze deopotrivă pe toți cetățenii Țării, fără deoebire de națiune și religie.

8.    Veștejim (dezaprobăm) toate spectacolele ce tind să otrăvească tineretul și caută să-i dea sugestii ce duc la imoralitate și tâlhării și sfătuim pe toți frații tineri să nu ia parte la ele.

9.    Veștejim luxul și moda decoltată și rugăm pe toți membri uniunilor noastre să aibă în vedere modestia și cumpătarea în toate.

10.Mulțumim fraților din Buteni pentru ospitalitatea largă ce ne-au dăruit-o cu ocazia Congresului.”

La acest Congres au participat 180 de tineri baptiști și l-au ales pe fratele Ioan Dan ca președinte.