joi, 28 septembrie 2023

Stancu Dragomir 1938 – 2023 din Pojejena

 


A fost pastor, iubitor de carte, teolog, scriitor baptist și un bun credincios lui Dumnezeu.

Fratele Stancu Dragomir s-a născut în ziua de 8 mai 1938 în localitatea Pojejena, județul Caraș-Severin. Părinții se numeau Trișa și Maria, de naționalitae sârbă și cetățenie română.

Aude Cuvântul Lui Dumnezeu și în anul 1955 își predă viața Lui și este botezat.

Pe când avea vârsta de 18 ani (1956) se înscrie la Seminarul Teologic Baptist din București,  iar în anul 1960 obține diploma de absolvire. În sesiunea din februarie 1993 obține diploma de licență în teologie la Institutul Teologic Baptist de Grad Universitar din București.

În ziua de 26 martie 2000 participă la ordinarea noului păstor al Bisericii Creștine Baptiste nr. 1 din Târgu Mureș, Nicu Zaharia Stremțan, unde fratele Stancu a fost păstor până în anul 1999. Din comisia de ordinare au mai făcut parte următorii frați: Vasile Talpoș, Paul Vasile și Traian Capotă.

A fost pastor la Bisericile Creștine Baptiste din: Deva și 8 sate din jur timp de 15 ani: Dobra, Mihăiești, Gurasada, Pojoga, Târnăvița, Hondol, Bocșa și Nojag.

În anul 1976 este ales ca păstor la Biserica Creștină Baptistă din Arad- Gai. Comuniștii nu i-au aprobat transferul timp de 4 ani, iar când a fost aprobat transferul, orașul Arad era declarat închis și fratele a făcut naveta de la Deva la Arad 13 ani. A sprijinit în acest timp și bisericile Zărand și Comlăuș.

Pentru că nu a primit intrarea în Arad, a trebuit să se transfere la biserica de la Aiud, pe care a păstorit-o 13 ani, timp în care a ajutat și bisericile baptiste din: Zau, Miheșul de Câmpie, Hopârta și Gârbova.

A scris mai multe cărți de comentarii pe diferite cărți din Biblie, precum Evangheliile, Apocalipsa. A scris și diferite articole în revista „Îndrumătorul Creștin Baptist”, iar după anul 1990 scrie în revista „Farul Creștin” de la Arad.

În revista Farul Creștin din 2011 scrie:

„A făcut şi cercetări aprofundate asupra evangheliilor şi Apocalipsei, timp de 40 de ani în vremuri de restrişte, persecutat şi percheziţionat, cu manuscrise confiscate, navetist la 150 de km”.

În anul 2000 fratele Stancu Dragomir iese la pensie, dar mai rămâne activ pe ogorul Evangheliei.

În ziua de 27 septembrie 2023, servul credincios este chemat acasă în împărăția Cerurilor, unde se va odihni de ostenelile sale.

Surse:

Daniel Stoica

Peter Lucaciu

Arhivă

Farul Creștin

Îndrumătorul Creștin Baptist











luni, 25 septembrie 2023

Slev Macavei – Zaharia 1907 - 1981 din Vârfurile

 


        Fratele Macavei s-a născut în ziua 27 septembrie 1907 în localitatea Vârfurile, (atunci Hiread) județul Arad. Macavei – Zaharia Slev este fiul lui Zaharia Slev, născut în 1875 (poreclit Gicu). A predicat în timp ce era și muncitor în America. A decedat în 1922. Căsătorit cu Ana- Anişca Nicoară, decedată în 1959. Au avut următorii fii: Pavel, Toma, Macavei și Iosif.

      Primele 4 clase de școală le face în localitatea Brad, județul Hunedoara. La sfatul părinților și al unchiului său Toma Slev, fratele Macavei-Zaharia Slev ajunge la București și locuiește la Seminarul Teologic Baptist. Aici continuă clasele de liceu în paralel cu cursurile Seminarului. Termină clasele de liceu la „Sfântul Sava” din București pe care îl absolvă în anul 1928, pe când avea 21 de ani. Diploma de bacalaureat o primește în ziua de 1 august 1929, cu calificativul „CON BRIO”.

      Fiind foarte ambițios, după terminarea liceului se înscrie la trei facultăți: Drept, Litere și Filozofie. La absolvire și-a dat seama că nu are banii necesari pentru a-și susține teza de doctorat, deoarece costa foarte mulți bani. Unchiul său, Toma Slev, nu-l ptea susține pentru că abia se căsătorise și avea și el obligații. Ajuns în acea situație, apelează la omul politic care era deputat Ștefan Cicio Pop, dar făcea parte și din guvernul României. Acesta   l-a primit în audiență și fiind impresionat de personalitatea acestui tânăr    i-a spus: „Domnule Slev, taxele de doctorat sunt plătite”.

Așa că odată plătite taxele, tânărul Macavei se pune pe treabă și așa devine cel mai tânăr șef al Baroului de Ilfov și președinte al Uniunii Studentilor Transilvăneni între anii 1927-1931, a Universității din București.

O vreme este profesor la Seminarul Teologic Baptist din București.

Fratele Macavei-Zaharia Slev se căsătorește cu Victoria – Veturia Puşcaş, născută la 14 februarie 1915, decedată în 1987. Din căsătorie au rezultat:

      1   - Viorel – Candino Slev, născut la 8 septembrie 1941, căsătorit cu Eleonora Hărţău, născută la 30 iulie 1948 şi au pe: Liliana – Beatrice Slev, născută la 16 aprilie 1976.

     2  - Elvira – Carmen Slev, născută la 26 septembrie 1944, profesoară, căsătorită cu Ştefan Popovici, născut în 1934, divorţaţi. Din căsătorie au rezultat: Ionuţ Popovici, născut în 1979; și  Carina Popovici, născută în 1982.

    3- Ionel – Toma – Zaharia – Macavei – Slev, născut la 27 aprilie 1948, muzician, căsătorit cu Ana Tauran, de origine indoneziană, născută în 1952, stabilit în Olanda. Din căsătorie s-a născut: Victoria – Naomi Slev, născută în 1984.

În anul 1930 publică în revista Farul Mânturii două articole importante: „Pe urmele anului Trecut” și „De ziua eroilor”.

    În ziua de 12 aprilie 1945 participă într-un cadru solemn la înmânarea recunoașterii fratelui Ioan Dan ca președinte al Cultului Creștin Baptist din România. Ministrul Cultelor îi înmână decretul de recunoaștere.

     În ziua de 1 noiembrie 1936 fratele Macavei-Zaharia este angajat la „Uniunea Avocaților din România, Baroul Ilfov”, fiid înscris prin decizia No.265 din 20 ianuarie 1937.

     Între anii 1940 – 1944 este concentrat și trimis pe frontul de răsărit, având gradul de Locotenent de Cavalerie, fiind comandat de pluton. La Odesa a trăit o experiență cumplită: Rușii au pornit un bombardament cumplit asupra armatei române și fratele Macavei Slev a ordonat retragerea. În acest bombardament o bombă a explodat și a tăiat calul care fugea în galop, în două, partea din spate a căzut pe loc, iar cea din față a mai înaintat ceva și s-a prăbușit. Dumnezeu a făcut ca șaua de pe cal să-l protejeze pe fratele și să nu moară. Acest eveniment l-a făcut să-și aducă aminte de Dumnezeu și scrisoarea pe care i-a trimis-o mama cu Psalmul 91, l-a determinat să-și predea viața în mâna Domnului prin apa botezului.

     La al XX-lea Congres ținut în zilele de 27 – 28 octombrie 1945 la Arad, fratele Macavei Slev este ales într-o comisie pentru organizarea tineretului baptist. Au mai fost aleși următorii frați: Alexandru Bale, Nichifor Marcu, Petre Popovici şi Gheorghe Cicireanu. În urma acestui Congres s-a mai instituit pe langă biroul Uniunii Comunităţilor Creştine Baptiste din România, un consiliu de avocaţi pentru interesele cultului nostru. Consiliul se compune din fraţii: Dr. Gh. Şimonca avocat, R. Dragan, Dr. Macavei Z. Slev avocat, Nicoară  Macovei şi cooptat d-l Dr. Meşter Petre.

     În ziua de 16 aprilie 1946 participă la solemnitatea depunerii jurămîntului de către președintel Cultului Baptist Ioan Dan, alături de o numeroasă delegație.

     La Congresul Tineretului Creștin Baptist ținut la Reșița în zilele de           16 – 18 august 1946 fratele Macavei Slev, a avut un rol important. Declară Congresul deschis, mulțumește autorităților prezente la Congres și propune trimiterea de telegrame: M. S. Regelui Mihai I, d-lui prim-ministru Dr: Petru Groza, d-lui ministru al Cultelor, d-lul Ministru al Internelor, precum şi preşedintelui tinerelului baptist din U.R.Ş.S. Moscova şi fr. dr. Duning, preşedintele tineretului baptist mondial, la Londra, care sunt votate în unanimitate şi expediate. Citește proiectul de statut și este votat de Congres.

Fratele Macavei Slev după întoarcerea la Arad a lucrat la Banca Națională de Economii, iar după pensionare a lucrat la CAP-Partizanul din Arad, unde era șef contabil.

Încă din studenție este foarte implicat în poporul baptist. A scris în reviste articole, a fost la festivități, a sprijinit frații în probleme de drept. Două dintre articole le puteți citi AICI și AICI.

În anul 1981 Dumnezeu își cheamă slujitorul credincios acasă, ca să fie pentru totdeauna în slava Lui.

Surse:

Alexa Popovici

Arhiva familiei Slev

Farul Creștin

Îndrumătorul Creștin Baptist




sâmbătă, 23 septembrie 2023

Pascu Dănilă 1905 – 1986 din Parța

 


Fratele Dănilă Pascu s-a născut în anul 1905 în localitatea Parța, județul Timiș, fiind fiul păstorului Atanasie (1878-1947 din  Parța) și al lui  Erina.

Tatăl său fiind predicator, aude Cuvântul Domnului de mic copil și la vârsta de 15 ani (1920) este botezat. Acest băiat se deprinde cu predicarea și la 17 ani (1922) începe să predice Evanghelia Domnului Isus. Tatăl său, Atanasie Pascu, a fost fondatorul primei biserici baptiste din Timișoara, iar fratele Dănilă a fost primul dirijor de cor. 

În anul 1930 absolvă Seminarul Teologic Baptist din București.

Este ordinat în anul 1930 de către dr. Gill, misionarul american în România, secretar general pentru misiunea din țările din răsăritul Europei, sub auspiciile lui Southern Baptist Convention.

În anul 1935 se căsătorește cu Marioara Pojar și dânsa făcând parte dintr-o familie evlavioasă. Sora a fost secretara revistei „Farul Creștin” și administrator al depozitului de literatură baptistă.

A plecat în America ca să continuie studiile în anul 1939 și rămâne definitiv acolo, slujind cu credincioșie în lucrarea Domnului spre binele fraților săi. Soția și cei doi copii au ajuns în America în 1941 în timpul războiului.

În ziua de 30 august – 2 septembrie 1940 la Conferința a 28-a ținută la Biserica Creștină Baptistă din Chicago, Illinois, a fost ales vicepreședinte, până în anul 1941 când este ales colaborator al Convenției. A fost mereu reales în conducerea Convenției.

În Jurnalul de călătorie al lui Constantin C. Giurescu din 1977, găsim scris: „în afară de cele șase biserici ortodoxe din Detroit și de cele două biserici unite

 – unele vechi de peste o jumătate de secol – mai sunt și patru biserici de baptiști – o biserică baptistă, având în frunte pe pastorul Dănilă Pascu “.

Fratele Dănilă Pascu a realizat „Colțul Românesc” de la Westers Reserve University și statuia lui George Enescu din Cleveland, Ohio. L-a îndrăgit mult pe Dumitru Cornilescu, traducătorul Bibliei.

În ziua de 23 Martie, 1986 Domnul își cheamă slujitorul său credincios acasă, ca să intre în bucuria Stăpânului său.

Mai jos postez un un articol scris de prietenul său pe care l-a ajutat și acum are cuvinte de mare apreciere.

„ÎN MEMORIAM

                             Rev. Dănilă Pascu

                         (19 Februarie, 1905 – 23 Martie, 1986)

                                                                                                   De George Crișan

 

      În scrisoarea către preaiubitul său copil Timotei, apostolul Pavel a scris: ,,Căci eu sunt gata să fiu turnat ca o jertfă de băutură și clipa plecării mele este aproape. M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credința. De acum mă așteaptă cununa neprihănirii, pe care mi-o va da în ,,ziua aceea” Domnul, Judecătorul cel drept. Și nu numai mie, ci și tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui.”

     Cred că toată viața Dănilă Pascu a dus o luptă bună și neobosită pentru Domnul său Isus, Hristos. Personal, mai mult ca sigur nu aș fi fost aici în America, dacă el, Dănilă, nu m-ar fi chemat și chiar nu ar fi insistat să vin în America și să studiez teologia.

Fratele Dănilă s-a născut într-o provincie agricolă foarte prosperă din România, Banat. Timp de secole a fost numită "Fruntea Transilvaniei" (Banatu-i fruncea!) și a României, pentru că în ea erau foarte puțini oameni care nu știau carte. Locuitorii săi se bucurau de muzică bună și purtau haine frumoase, care erau mai frumoase decât cele din toate celelalte provincii. Dumnezeu le-a dat un pământ bun și l-au folosit cu înțelepciune, devenind astfel prosperi.

   Tatăl lui Dănilă dorea ca fiul său să devină croitor. Ca și Pavel, Dănilă a ales două meserii: una pentru a coase haine și cealaltă pentru a aduce oamenii în biserica vie a lui Isus Hristos.

   A urmat cursurile Seminarului Baptist din București, care tocmai fusese înființat de Convenția Baptistă de Sud. La scurt timp după absolvire și ordinare, s-a căsătorit cu Mărioara și și-a început lucrarea pe Valea Crișului Alb, unde trăiau la acea vreme cea mai mare parte a baptiștilor, sau ,,pocăiți", așa cum sunt numiți uneori. În timp ce era slujitorul celei mai mari biserici baptiste din România, la Buteni, vizita lunar toate bisericile de pe Valea Crișului și satele adiacente de la poalele munților Carpați.

   Fratele Pascu, cunoscându-i pe toți misionarii americani și pe alți misionari vorbitori de limbă engleză care vizitau România în acele zile, și după ce a legat cu ei o prietenie puternică, a fost invitat să vină în America în 1939, pentru a participa la Congresul Alianței Mondiale Baptiste. Mărioara urma să rămână în țară, să aibă grijă de cei doi copii mici. Dar în septembrie 1939 a izbucnit războiul în Europa. Fratele Pascu a fost convins să rămână în America. Astfel, Comunitatea Baptistă Română din Cleveland l-a implorat să accepte oferta lor de a deveni pastorul lor. Fără tragere de inimă, el a acceptat - cu condiția să-și poată aduce soția și copiii în America.

    Familia s-a reunit când Mărioara și copiii, în vârstă de doi și patru ani, au ieșit din Europa sfâșiată de război și s-a alăturat soțului ei în America.

   În cele din urmă, războiul s-a potolit, dar pacea nu venea în Europa. Erau milioane de refugiați care căutau un loc unde să-și pună capul. Printre aceștia, au fost mii de români.

    A fost ideea fratelui Pascu să cerceteze și să raporteze Consiliului Executiv al Alianței Mondiale Baptiste ce condiții a găsit în Austria și ce credea că se poate și trebuie făcut, şi anume să se întindă o mână de ajutor şi să se organizeze un program de ajutorare baptistă pentru refugiaţi. Astfel că, Alianţa Mondială Baptistă a înfiinţat proiectul de ajutorare cu sediul la Paris, Franţa.

    Când am ajuns în Paris, nu cunoşteam pe nimeni în acel oraş, dar spre uimirea mea, bătând la uşa unei Biserici Baptiste de acolo, am fost întâmpinat spunându-mi-se pe nume şi am aflat că doar cu câteva luni în urmă Rev. Pascu din America se afla la Paris şi a lăsat de știre că avocatul său din România, George Crişan, ar putea încerca să scape din spatele Cortinei de Fier. Și acum era acolo!

    Rev. Pascu a avut grijă constantă de cei aflați în mare suferință - în special cei fără adăpost au fost cei pe care i-a îngrijit. Oameni fără ţară, dezrădăcinaţi, alungaţi din casele lor, din societatea din care au făcut parte și vânaţi ca nişte fiare sălbatice.

    Prin lucrarea baptistă de ajutorare, Rev. Pascu a văzut că mii de refugiați s-au stabilit și el personal i-a îndrumat pe mulți dintre ei, indiferent de originea lor religioasă sau etnică, la locurile de muncă, ajutându-i să-și facă o casă pentru ei înșiși în Statele Unite. Acești oameni dezrădăcinați, ca și mine, Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru că l-a trimis pe Rev. Pascu în drumul lor.

    De la o biserică baptistă românească, congregaţia s-a transformat într-o Biserică Creştină Comunitară - care a devenit repede casă pentru o varietate de noi americani care căutau asigurarea că şi ei erau copii ai lui Dumnezeu, fraţi şi surori în Hristos Isus.

   El a proclamat Vestea Bună; el le-a slujit, zi de zi; le-a dat din hrana lui Hristos mai mult de treizeci şi cinci de ani.

    A fost implicat în promovarea unei noi legi privind imigrația. El a fost în permanență în legătură cu congresmanul Feighan, până când legea a fost adoptată, oferind o posibilitate mai largă oamenilor din Europa de a căuta o nouă patrie în Binecuvântata Americă!

    A fost profund interesat de istoria și cultura românească. Un monument care onorează pe  cel mai mare compozitor al României, a fost ridicat în Parcul Naționalităților din Cleveland. Acest lucru a fost realizat în mare parte prin eforturile Rev. Pascu.

   În 1963, când Statele Unite au restabilit relaţiile diplomatice cu România, Rev. Pascu a fost primul pastor Baptist Româno-American care a călătorit în România - o ţară comunistă aflată în spatele Cortinei de Fier. De mai bine de două decenii nu mai auzise de iubiții săi frați români în credință. La întoarcerea în America, el ne-a spus că câtorva biserici baptiste li s-a permis să-și redeschidă ușile, care au fost sigilate de regimul anterior. Mi-a adus prima fotografie a tatălui şi mamei mele, pe care nu îi mai văzusem de mai bine de douăzeci de ani.

   Pastorul Pascu nu se temea de comuniști. În calitate de președinte al Baptiștilor Româno-Americani, a încercat și a reușit să se împrietenească cu oficialii Ambasadei României la Washington. A fost primul care a îndrăznit să-l invite pe ambasadorul României să participe la Convenția Baptistă Româno-Americană din Detroit. Acest lucru a deschis către Cortina de Fier și astfel fraților din America li s-a permis să viziteze și să vorbească în bisericile baptiste din România, în timp ce și unii frați din România au putut veni aici și participa la convenția Baptiștilor Români din SUA și Canada. Acesta a fost un eveniment fără precedent.

    De-a lungul vieții sale, fratele Pascu a militat pentru prietenie și înțelegere, cu toți cei care caută o licărire de speranță într-o lume a disperării și a înstrăinării.

    El a fost un luptător neînfricat pentru Hristos; Marile viziuni pe care le-a primit au devenit realitate. El a căutat pacea acolo unde era dușmănie și a reușit să o obțină, pentru că nu obosea niciodată să arate iubire celor blânzi și umili, precum și celor aroganți și puternici.

Îi mulțumesc lui Dumnezeu că L-a adus pe Dănilă Pascu în pelerinajul vieții mele. Mă alătur miilor de oameni care spun: Prin viața și opera sa, am văzut în Dănilă Pascu un adevărat slujitor și vestitor al iubirii lui Isus, atât în cuvânt, cât și în faptă.”

Surse:

George Crișan

Farul Mântuirei

Creștinul „The Christian

Vasile W. Jones,

Ilie Pop și Silviu Jurjeu

George Dancea

Ionel Tuțac

Dănilă Pascu, Dumitru Cornilescu, Cornel Pascu


luni, 18 septembrie 2023

Dârlea Teodor 1908 - ? din Buteni




Fratele Teodor Dârlea s-a născut în ziua de 16 mai 1908 în localitatea Buteni, județul Arad. Părinții se numeau Teodor și Ileana născută Kiss, agricultori, de naționalitate română.

În ziua de 4 septembrie 1927 este botezat de fratele Teodor Sida, după ce se convertește în urma ascultării predicilor fratelui Ioan Cocuț.

În ziua de 1 octombrie 1936 primește Diploma de Licență a Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale din București. În același timp a urmat cursurile de pedagogie ale profesorului Gheorghe Antonescu care era profesor de pedagogie atât la Universitate cât și la Academie. A luat examenul cu succes primind bilă albă.

În ziua de 3 august 1936 se căsătorește cu Florica, născută Micoloiu în ziua de 29 martie 1914 în comuna Șiria.

Fratele Teodor Dârlea a fost înainte de anul 1942 înalt funcționar în București.

Ca urmare a decesului fratelui Marin Dumitrescu, survenit la 15 iunie 1946, secretarul general al Uniunii, fratele Theodor Dârlea, asigură interimatul până la alegeri.

În cadrul Congresului Regional Baptist, din Tulca, județul Bihor, la 26 octombrie 1946, dă raportul secretariatului general al Uniunii. Raportul, prezentat în cinci puncte, evidențiază acțiunea susținută de defunctul secretar general, cât și a perioadei de interimat.

Cele cinci puncte:

1.    Înscrierea copiilor în clasele primare şi secundare. Certificatele de botez (ortodoxe) au fost înlocuite cu formulare tipărite de Uniunea Baptistă. Aceste formulare trebuie semnate de către președintele și secretarul fiecărei biserici.

2.    Există realizată metodologia „în vederea restituirii tuturor lucrurilor ce au aparținut baptiștilor care au fost trecute abuziv în patrimoniul statului (clădiri, cimitire etc.)” în urma desființării abuzive prin Decretul - Lege al lui Antonescu.

3.    Redeschiderea Seminarului teologic Baptist. Directorul Ioan R. Socaciu cere bisericilor „să caute să trimită elevi bine crescuți în lucrul Domnului”.

4.    Misiunea între frații leproși din Tichilești, Delta Dunării, este îngreunată de obținerea autorizației „...din partea guvernului pentru vizitarea lor”.

5.    Catehizarea elevilor baptiști în școlile statului se face de către conducătorul Școlii Duminicale sau de către președintele bisericii, iar notarea lor în catalog, pe baza notelor date de către frații baptiști, se face de către învățător.

Era cunoscut în rândul fraților ca profesorul de la Seminar. În vremea directoratului din perioada postbelică, a fratelui Ioan R. Socaciu, fratele Theodor Dârlea este titularul catedrei de limba română, îndeplinind și funcția de secretar al Seminarului Teologic Baptist din București.

Începând din 22 martie 1937, îl găsim ca membru în Biserica Creștină Baptistă din Șoseaua Basarab 56, București. În 6 ianuarie 1938, este învățător de școală duminicală. Pentru o scurtă durată este, în 1938, și administratorul bisericii.

După redeschiderea bisericilor, în ședința din 5 mai 1946, este ales președinte de zi în ședința de Comitet lărgit cu o participare de 93 membri. Comitetul bisericii, în ședința din 13 martie 1951, îl alege ca învățător de școală duminicală, iar pe soția sa, Florica, învățătoare.

A fost foarte activ în cadrul Cultului a participat la comisii, a fost în audiențe la guvern, Departamentul Cultelor și la alte întâlniri.

Doresc să apelez la domniile voastre iar cei care dețin informații despre fratele Teodor sunt invitați pe această cale să mă contacteze.

Surse:

Ioan Bunaciu

Ilie Pop

Livius Ban

Arhive

55 de ani de la înființarea corului bărbătesc Oradea nr. 2, cel care a dat suflu unei mari treziri spirituale

 

Locul de naștere al corului

Prezint cel mai vestit cor care l-a lăudat cu mare putere pe Dumnezeu în vremea când în România era cea mai mare beznă spirituală. Într-un regim ateu, glasul lor se înălța ca un vuiet de ape multe, tulburând apele cârmuitorilor ateiști dar liniștind mii de inimi care îl ascultau. Vocea lor tumultoasă, alături de vocile pastorilor ce-i însoțeau, zdruncinau din temelie puterile celui rău și mii de oameni au fost pătrunși de Evanghelie și eliberați de sub puterea celui rău. Acest cor a împlinit 55 de ani și este încă în slujba Domnului cântând cu dăruire cântările Domnului. Puteți să-l găsiți pe YouTube, sunt multe și frumoase cântări. Vă redau o cântare a lor din 1981.

Mulțumesc frumos surorii Maria Bodor pentru poze.

Mai jos un istoric al corului pus la dispoziție de fratele păstor Doru Hnatiuc.    

Biserca Baptistă nr. 2 Oradea (clădirea veche)


CORUL BĂRBĂTESC AL BISERICII CREȘTINE BAPTISTE EMANUEL DIN ORADEA Corul Bărbătesc al Bisericii Baptiste Emanuel din Oradea s-a format din dragoste pentru Domnul Isus Hristos. A luat ființă în anul 1968 cu scopul de a îmbogăți lucrarea muzicală din Biserică. Fratele Traian Mocuța s-a deplasat la Arad împreună cu fr. Iosif Ciupa și s-au întâlnit în familia Hnatiuc cu fr. Dumitru Drăuceanu, dirijorul corului mixt al Bisericii Baptiste din Arad Micalaca, (actualmente Biserica Baptistă „Renașterea”). În acea întâlnire s-au rugat, au discutat și planificat detaliile înființării corului bărbătesc de la Biserica nr. 2 din Oradea. Pentru început 40 de frați iubitori de Domnul Isus Hristos și de slujire muzicală s-au adunat dând naștere Corului Bărbătesc, avându-l ca dirijor pe fratele Traian Mocuţa. Pastor al bisericii în acea vreme era fratele Covaci Nicolae .

 În anii 1973-1976, avându-l ca pastor al Bisericii pe fratele Liviu Olah, Dumnezeu a adus o trezire spirituală în Biserica nr. 2, actualmente „Emanuel”, lucrare care a transformat din plin și lucrarea de slujire a Corului Bărbătesc. Pastorul Liviu Olah a imprimat corului un deosebit spirit misionar, corul crescând la 90-100 de persoane. Sub deviza ,,cine nu misionează, demisionează’’, corul a însoțit pastorul în lucrarea misionară din toată țara, nu de puține ori slujind chiar şi în trei biserici între cele două programe de duminica ale bisericii de acasă, în condițiile destul de grele din aceea vreme, (raționalizarea benzinei şi circulația autovehiculelor în funcție de numărul de înmatriculare par sau impar, a securității care era pe urmele pastorului și ale corului). După plecarea fr. Liviu Olah, corul a continuat să slujească în biserică şi să misioneze în țară cu pastorii Bisericii Baptiste „Emanuel”, care au slujit de-a lungul anilor: fr. Iosif Ţon, fr. Gheorghiță Nicolae, fr. Paul Negruț, fr. Petru Vidu, fr. Iova Cornel, fr. Doru Hnatiuc, fr. Dan Botică sau alături de pastorul Bisericilor Misiune ale Bisericii „Emanuel”, fr. Cosmin Marc.

Între anii 1982-1984 corul a înregistrat 4 casete audio care s-au comercializat în străinătate, banii rezultați fiind folosiți pentru tipărirea de Biblii şi literatură religioasă în limba română. De asemenea aceste cântări înregistrate au fost folosite în programe religioase transmise la „Europa Liberă” și apoi la Radio „Vocea Evangheliei”, astfel devenind o binecuvântare pentru toată țara și nu numai. În perioada de 55 de ani de la înființare, aproximativ 500 de bărbați au slujit în acest cor, din care peste 10 bărbați au devenit pastori. Din anul 2001, dirijor al corului bărbătesc este fr. Dorin Cadar. Actualmente, corul bărbătesc are un număr de aproximativ 75 de persoane.

Datorită emigrării mai multor coriști în SUA precum şi în alte țări, aceștia au dus şi în locurile unde s-au stabilit dragostea pentru această slujire, ajutând la înființarea a mai multor coruri bărbătești în bisericile în care s-au integrat. De-a lungul anilor corul a colaborat cu compozitori şi dirijori reprezentativi pentru muzica religioasă românească, precum profesorii: I.R. Botto şi Iovan Miclea care, prin compoziții proprii au îmbogățit repertoriul corului.

După anul 1989 corul a misionat şi în alte țări precum Republica Moldova, Ucraina, Germania şi Ungaria. Repetițiile corului bărbătesc se desfășoară săptămânal. Cu aceste ocazii se pregătesc serviciile divine de duminica şi se repetă cântările din repertoriu care cuprinde mai multe tematici (laudă şi închinare, evanghelizare, servicii de înmormântare, sărbători creștine, etc.). Cea mai mare parte a bărbaților din acest cor sunt parte și a corului mixt al Bisericii „Emanuel”. Corul bărbătesc slujește în cadrul serviciilor de închinare ale bisericii şi misiune. În grupuri mai mici de 25-30 de persoane corul participă la diferite servicii de evanghelizare în biserici mai mici din zona Comunității de Oradea, care cuprinde bisericile baptiste din județul Bihor și Satu-Mare. O activitate deosebita a corului bărbătesc este slujirea în cadrul serviciilor de înmormântare, ocazie potrivită de a-L face cunoscut pe Domnul celor nemântuiți și a oferi mângâiere familiilor îndurerate.

Oradea, septembrie 2023

Domul să fie slăvit și binecuvântat pentru lucrarea acestui minunat cor.

Vizionare plăcută!



joi, 14 septembrie 2023

Evanghelizare la Satu Mare în 1981, predică fratele Iosif Țon, poza este de la Biserica „Speranța” Arad

 


Pun în circulație o seară de evanghelizare care a avut loc în primăvara anului 1981, ca să ne mai încălzim noi cei mai bătrâni care nu avem voie să ne lamentăm pentru trecutul plin de încărcătură emoțională, ci să lucrăm cu credincioșie în aceste vremuri de libertate. Predica este de mare curaj și o înțelepciune profundă. Cântă corul bărbătesc de la Biserica Creștină Baptistă Nr. 2 („Emanuel”) din Oradea.

Programul de evanghelizare de la Biserica Creștină Baptistă din orașul Satu Mare îl păstrez pe casetă din 1981 și tot m-am luptat să pot să-l descarc pe ustensilele noastre moderne de azi și să-l aduc la o audiție bună, dar atât s-a putut. Am fost ajutat de neobosita adunătoare de istorie, drd Corina Brumaru care s-a străduit să-l scoată o calitate cât mai bună.

Poza de fundal este de la Biserica Creștină Baptistă „Speranța” Arad, din anul 1981. Pentru identificarea pozei am fost ajutat de următoarele persoane: Timothy Corina Caprar , Gabriela Branza, Tinu Dascal, Vicenţiu Gabriel Văcean, Teofil Mihoc, Harrald-Mihael Kaszta, Ioana Butaș, Pavel Raveca Ciurdar, Michael Iovin, Avram Terec, Daniel Vlad. Vă mulțumesc de ajutor.

Audiție plăcută!



Poza de fundal este de la Biserica Creștină Baptistă „Speranța” Arad

luni, 11 septembrie 2023

Mărturie de la serbarea mult așteptată de drd. Corina Brumaru

 


Prezint azi, 11 septembrie 2023, câteva impresii scrise cu multă dragoste de autoarea cărții „Lumina Evangheliei”, drd. Corina Brumaru, care are un neobosit dar de la Dumnezeu să culeagă informații din trecut și să ni le prezinte. Mai jos voi prezenta câteva secvențe luate în timpul serbării.

 

„Ieri, 10 septembrie 2023, frații baptiști de pe Valea Agrijului, județul Sălaj, au sărbătorit la Agrij peste 100 de ani de la convertirea primilor creștini baptiști pe aceste meleaguri. Gazdă a sărbătorii a fost Biserica Baptistă din Agrij, condusă de fratele păstor Liviu Iepure, care este și organizatorul acestei întâlniri, un păstor harnic și plin de râvnă pentru lucrarea Domnului. 

La acest eveniment care s-a desfășurat la Căminul Cultural, au participat toți păstorii de pe vale, împreună cu numeroși credincioși creștini baptiști din Agrij și din bisericile apropiate: Buciumi, Bogdana, Sângeorgiu de Meseș, Păușa, Romita, Jac și Creaca, dar și păstori care au fost parte din lucrare în trecut. Duhul lui Dumnezeu a lucrat în așa fel încât s-au bucurat împreună în momente de laudă, de rededicare și de recunoștință sfântă. Grupul “Gloria” și grupul de copii “ Voinicii creștini” ai bisericii baptiste din Agrij au înălțat slavă lui Dumnezeu prin cântare, iar frații păstori au împărtășit celor prezenți gânduri de zidire spirituală și de recunoștință pentru cei care au pus temeliile credinței baptiste pe aceste meleaguri cu ani în urmă. 

În mijlocul lor s-a aflat vicepreședintele Comunității Baptiste din Cluj Napoca, fratele păstor Aurel Boșca, care și dumnealui își are originile pe Valea Agrijului. Au luat cuvântul fratele Ioan Pastor, păstor al bisericilor Jac, Brusturi și Romita, fratele Ioan Ciupe, păstor al bisericilor Buciumi, Sângeorgiu de Meseș și Sântămărie, Ionel Buzlea, păstor invitat care în prezent locuiește la Oradea, dar în trecut a slujit localitățile Creaca, Jac, Brebi și Brusturi, fratele Nicu Topan, care în prezent locuiește în Canada și a venit special pentru această întâlnire cu frații, el fiind originar din satul Păușa și având o istorie bogată în slujire pe vale și fratele Beniamin Pastor, păstor al bisericilor din Păușa, Creaca și “ Speranța” din Zalău. Fratele păstor Levi Marian, părintele spiritual al  tuturor păstorilor de pe vale și “păstorul copilăriei”, așa cum l-au numit mulți frați creștini, care în prezent locuiește în Statele Unite ale Americii, a fost prezent prin îndurarea Domnului la acest eveniment, transmițând un mesaj de îmbărbătare și de zidire sufletească, încărcat cu file de istorie din trecutul zbuciumat al înaintașilor în credință. 

Tot la acest eveniment, autoarea Corina Brumaru a prezentat cartea “ Lumina Evangheliei” - Istoria Bisericii Baptiste pe Valea Agrijului, publicată în luna iulie 2023 la editura Etnous din Brașov, carte care cuprinde interviuri, documente și relatări ale veteranilor credinței de pe Valea Agrijului, precum și descrierea amănunțită a fiecărei biserici în parte, de la înființare și până în prezent. 

Fie ca Domnul să binecuvânteze cu viziune și putere proaspătă pe cei ce continuă să ducă mai departe lumina Evangheliei pe Valea Agrijului!

 

Cu deosebita considerație,

Cora Brumaru

 

Mai jos videoclipurile promise.

Vizionare plăcută!

 

Mesajul pastorilor

Prezentarea cartii



Mesajul fratelui Levi Marian



vineri, 8 septembrie 2023

50 de ani de relații ONU cu Alianța Mondială Baptistă

 



Organizația Mondială a Națiunilor Unite (ONU) s-a născut în ziua de 24 octombrie 1945 și anul acesta face 78 de ani. Alianța Mondială Baptistă s-a născut în ziua de 17 iulie 1905 și anul acesta a împlinit vârsta de 118 ani. ONU, fiind un organism ce cuprindea statele lumii, a devenit un for de apărare a drepturilor omului și acele țări care aderau, trebuiau să respecte Carta ONU. Cele ce nu respectau erau sancționate sau se făceau presiuni asupra lor ca să se alinieze cerințelor semnate.

Alianța Mondială Baptistă văzând influența ONU, a făcut demersuri pentru a obține un statut consultativ pe lângă această Organizație și au obținut în anul 1973. Acest statut, valoarea și scopul lui, sun explicate într-un articol scris de dr. Denton Lotz în anul 1989, an nu fără importanță.

Acest articol îl redau în întregime pentru a înțelege mai bine despre ce este vorba, iar frații mai în vârstă vor înțelege că înainte de declanșarea luptei pentru drepturi și libertăți în România a început undeva mai departe cu oameni necunoscuți.

Lecturare plăcută!  

„De la secretarul general Denton Lotz.

Alianța Mondială Baptistă și ONU (Organizația Națiunilor Unite).[1]

În 1973, Comitetul Executiv al Alianței Mondiale Baptiste a autorizat Alianța Mondială Baptistă să caute un statut consultativ pe lângă Organizația Națiunilor Unite. ONU a aprobat această rezoluție. Ca urmare, Alianța Baptistă Mondială este una dintre puținele organizații religioase care are statut consultativ la ONU.

Ce înseamnă asta? În timp ce "observatorii" au oportunități foarte limitate, statutul consultativ al Alianței Baptiste Mondiale cu ONU înseamnă că avem acces la toate părțile ONU și privilegiul de a circula opinii către organisme precum Adunarea Generală și diferitele comisii.

În ultimii ani, am avut privilegiul de a avea doi reprezentanți excelenți la ONU în New York. Eleanor Schnurr, care a murit recent, a fost un reprezentant excelent foarte admirat de personalul ONU. În ultimii ani, Carl Tiller a dus greul sarcinii de a reprezenta ABM la ONU. Rapoartele sale săptămânale către personalul ABM sunt foarte utile, deoarece luăm în considerare acțiunile legate de libertatea religioasă și vestirea Evangheliei. Îi mulțumim din inimă lui Carl Tiller pentru mulții ani de muncă voluntară la ONU!

Unii baptiști s-ar putea întreba de ce ABM ar trebui să aibă reprezentanți la ONU. Este destul de clar că suntem la ONU pentru că simțim că îi va ajuta pe frații și surorile noastre în Cristos, care se găsesc adesea în situații politice dificile în ceea ce privește problemele legate de libertatea religioasă și dreptate.

Mai mult, baptiștii sunt acolo pentru că noi credem că creștinii trebuie să fie plămada întregii societăți. Prezența noastră creștină la ONU este parte a vocii din pustie care cheamă lumea să pregătească calea Domnului.

Următoarele titluri din raportul săptămânal al Dr. Tiller către ABM de la ONU vă vor arăta probleme importante referitoare la toți creștinii: "PAX Christi cere ECOSCOC să ceară excluderea copiilor de la luptă", "Experții OIM solicită ajustări echitabile ale costului vieții pentru pensionari", "Problemele drepturilor omului din Africa de Sud deviază atenția lumii de la alte domenii" și,  în cele din urmă, un raport privind populația.

Acest ultim raport îi ajută pe misiologi să recunoască sarcina pe care o avem în față în evanghelizarea lumii: "Creșterea preconizată a populației lumii, 90 de milioane pe an în restul secolului 20, va fi probabil împărțită: 6 milioane în țările dezvoltate (prima și a doua lume) și 84 de milioane în țările în curs de dezvoltare (A Treia Lume). Această estimare apare în raportul din 1989 emis la 16 mai 1989 de Fondul ONU pentru Activități Populare. Ce responsabilitate avem faţă de noi toţi când mărturisim astăzi pentru Hristos!

Ar putea fi instructiv pentru noi toți să ne reamintim de unele limitări pe care ABM le-a pus asupra sa în ceea ce privește acest statut consultativ special: ,,Atunci când decide să solicite statutul consultativ cu Organizația Națiunilor Unite, Alianța își declară independența față de Organizația Națiunilor Unite și își reafirmă propria natură autonomă. Deşi Alianţa este de acord cu obiectivele de pace, libertate şi justiţie pentru toţi oamenii, prin această acţiune nu este de acord cu acţiunile specifice ale Naţiunilor Unite, trecute sau viitoare. ,,În decizia de a solicita statut consultativ la Organizația Națiunilor Unite, alianța își declară intenția de a utiliza un astfel de statut în primul rând pentru avansarea obiectivelor sale de libertate religioasă și ameliorarea suferinței umane. Relaţia consultativă nu trebuie să fie o scuză pentru a pune pe agenda Alianţei probleme de natură pur politică, care depăşesc obiectivele organizaţiei.

Pe scurt, ofiţerii şi personalul Alianţei sunt aşteptaţi să folosească buna judecată în relaţiile lor cu Naţiunile Unite, aşa cum o astfel de judecată trebuie folosită şi în alte lucrări ale Alianţei. Ei nu vor face o nouă politică pentru Alianţă în declaraţia lor. Ei vor fi sensibili la problemele politice internaţionale şi la problemele interne care pot afecta poporul nostru şi lucrarea noastră Baptistă.

Ei vor căuta să fie fideli încrederii care le-a fost impusă atunci când au fost aleși să fie ofițerii noștri.”

Rugați-vă pentru pacea Ierusalimului și pentru pacea lumii prin Isus Hristos. Şi rugaţi-vă ca noi să putem fi martori vrednici pentru Prinţul Păcii la ONU.

Creștinii din Vietnam testează noi libertăți. Still Preaching - Primul Baptist convertit în Vietnam, Le Quoc Chanh este încă pastor al Bisericii Baptiste Grace din Ho Chi Minh City, singura biserică Baptistă din țară. Chanh a avut șansa de a părăsi Vietnamul înainte de victoria finală a comunismului în 1975, dar a ales să rămână. Creștinii nu au scăpat de greutăți, dar Chanh nu și-a regretat niciodată decizia.



[1] Baptist World, A Magazine of the Baptist World Alliance, Vol. 36, Nr. 3, Iulie/Septembrie 1989, p. 11-12.

luni, 28 august 2023

Vasile Bel - un păstor rohian, fiu al satului dar și mare iubitor de carte

 

Pentru cititorii mei dragi, cei ce urmăresc blogul meu „Istorie Baptistă” dar și pentru cei ce urmăresc canalul meu de YouTube am făcut un mic filmuleț în care aș vrea să vă arăt ceea ce fac cât este ziulica de mare. În acest demers am fost ajutat de fratele Caius Obeada cel care mi-a trimis camera pe care învăț ca să o mânuiesc. Un alt ajutor de mare nădejde a fost și drd Corina Brumaru care locuiește acum la Buciumi, județul Sălaj  - despre care am scris AICI -  și care a făcut editarea video. Din păcate calitatea imaginii este una mai slăbuță, deoarece sunt în perioada de acomodare și sunt puțin mai neîndemânatic în utilizarea obiectivului.

Dacă vei avea răbdare să vizionezi tot filmulețul, vei vedea că viața de pastor nu este una chiar plictisitoare, pe lângă puținele activități surprinse și prezentate mai sunt alte lucrări de făcut. Slujirea de pastor este printre puținele, dacă nu cea mai frumoasă slujire dintre toate, fiindcă în permanență ești mânat, ești ghidat de Duhul Domnului. Atunci când e momentul simți că trebuie să fi prezent acolo, în locul potrivit, la timpul potrivit, pentru a fi în voia stăpânului nostru ceresc, Dumnezeu. Sper să fie pe gustul domniilor voastre.

Vizionare plăcută!





sâmbătă, 26 august 2023

Ioan Bunaciu Un om potrivit la locul potrivit – de Vasile Bel



Dumnezeu în bunătatea Lui m-a ajutat să dau la tipar încă o carte în spectrul nostru istoric. Este vorba despre cartea:

„Ioan Bunaciu

Un om potrivit la locul potrivit –

Referințe și mărturii biobibliografice” – de Vasile Bel 

Mulțumesc bunului Dumnezeu pentru că a ridicat în poporul baptist, unde și mie mi s-a vorbit de voia lui Dumnezeu pe care o descoperim în Cuvântul Său, oameni de care poți vorbi multe lucruri frumoase. Un asemenea om este profesor dr. Ioan Bunaciu, pe care l-am cunoscut și l-am auzit cum predică din anul 1977, ani buni de atunci, care au trecut ca ziua de ieri.

Pentru că mi-a fost drag acest om, l-am prețuit pentru modestia binefăcătoare, deși era un om cu multă carte, stătea la o vorbă cu frații din popor.  

Cunoscându-l din an în an tot mai bine, a vizitat și Biserica Creștină Baptistă din Baia Mare, unde eram un tânăr membru și fratele Rusu Simion era păstorul bisericii, care ne anunța de apariția cărților scrise de fratele profesor Ioan Bunaciu, dar și alți puțini păstori care au scris în acea vreme, mi-a venit tot mai mult la inimă. De aceea am vrut să scriu o mică biografie și despre patrimoniul lăsat de acest om de mare valoare.

 Cartea poate apare în două săptămâni și va fi pe piață, deocamdată prezint coperta, deoarece conținutul încă se frământă la tipar, editura mea de suflet „Risoprint” de la Cluj, al cărui director de editură este neobositul nostru frate Gheorghe Pop.

Mai multe informații despre carte vă voi pune la dispoziție după apariția ei.

29. Dacă vezi un om iscusit în lucrul lui, acela poate sta lângă împărați, nu lângă oamenii de rând. (Proverbele 22:29)

 Omul Ioan Bunaciu a stat și lângă cei mari, dar cu aceeași plăcere și lângă cei mici.