Pastorul Dănilă
Ciortuz s-a născut în data de 28 august 1924 în localitatea Eftimie Murgu ( Rudăria),
județul Caraş-Severin, în familia pastorului baptist Pavel Ciortuz, o familie
cu 4 copii ( 3 fete şi 1 băiat).
Din tinerețe
Dănilă este interesat de Evanghelie, astfel că în data de 11 ianuarie 1943 este
botezat în Biserica Baptistă din Lăpuşnicu Mare de pastorul Iefta Românu.
În anul următor
fratele Dănilă se căsătoreşte cu sora Novăcescu Paraschiva din Prilipeți, iar
Dumnezeu le binecuvântează familia cu 4 copii: Viorica, Maria, Paraschiva şi
Pavel.
În anul
1953, la sugestia fratelui Pavel Murgu, diaconul din Eftimie Murgu, fratele Dănilă
merge la Seminarul Baptist din Bucureşti unde studiază teologia între anii
1953-1955.
Odată cu întoarcerea
de la Seminar începe să slujească pe ogorul Evangheliei ca evanghelist, iar în
anul 1962 este ordinat ca păstor pentru Biserica din satul său natal. Ordinarea
are loc la Timişoara, comisia de ordinare fiind formată de pastorii: Vichentie
Crsiovan, Nicolae Rață, Ioan Bulica şi Nicolae Românu. Chiar de la începutul
lucrării s-a confruntat cu numeroase dificultăți. În 1962, odată cu începerea
colectivizării, fratele a primit ordin de la autoritățile comuniste să îi lămurească
pe baptişti să se înscrie în colectiv. Refuzul său de a asculta de comunişti a
fost taxat de autoritățile comuniste, astfel că fratele Ciortuz a fost mereu şicanat
şi amenințat. În ciuda dificultăților întâmpinate în această perioadă, fratele
a avut un rol important la construirea bisericilor din Bănia şi Prigor.
În anul 1980, la insistențele lui, s-a format
orchestra din Eftimie Murgu. Cel care a avut un rol important la dezvoltarea
acestei formații a fost fratele Aurel Laiu din Bocşa. Instrumentele au fost
confiscate de comunişti, dar în urma insistenței pastorului Ciortuz şi a donării
de animale de către baptişti pentru abator, în contul Consiliului Local, ele au
fost returnate Bisericii.
În cei 28 de
ani de slujire pastorul Dănilă Ciortuz a botezat peste 100 de persoane. Primul
său botez a avut loc în data de 22 septembrie 1970, cu un număr de 13 candidați.
Pe parcursul anilor a slujit bisericile din: Eftimie Murgu, Bănia, Prigor, Lăpuşnicu
Mare, Prilipeți, Borloveni.
Deşi s-a
pensionat, după 28 de ani de slujire, el a continuat să lucreze pentru Domnul,
iar în ultimii ani ai vieții a fost dedicat scrisului, fiind preocupat de
istoria bisericilor din Valea Almăjului.
Dumnezeu l-a
chemat acasă în data de 23 februarie 2005, după o bătrânețe fericită. S-a
bucurat de prețuirea sătenilor şi de respectul pastorilor mai tineri. La
înmormântarea sa au participat pastorii: Ionel Tuțac, Ioan Râncu, Ianăş Vrâncuța,
Ioan Vrâncuța, Ovidiu Tămaş, Siminic Dumitrescu, Moise Vrăjitor, Timotei Miu,
Pavel Petruț, Lica Lopătiță, Nicolae Radomir, Daniel Fişteag, Valentin Sfercoci,
Ion Dobren. Deşi a fost o zi friguroasă, sute de credincioşi din Valea Almăjului
şi oameni din sat au venit să conducă pe ultimul drum rămăşițele pământeşti ale
slujitorului lui Dumnezeu, pastorul Dănilă Ciortuz.
Surse:
Dr. Ionel Tuțac
Valentin
Sfercoci
Sunt interesat, dacă aveți date, sa îmi spuneți la pastorii comemorați ce meserii și îndeletniciri aveau. Ce lucrau, produceau plusValoare, fiind ca ap. Pavel măcar ce făcea corturi. Mulțumesc foarte frumos.
RăspundețiȘtergerePăstorii baptiști au fost fii ai acestei țări și la nivelul fiecărei perioade, păstorii au ieșit din mijlocul oamenilor unde locuiau. Cei de la țară, erau țărani și lucrau pământul, se intrețineau și din agricultură și din puținii bani ce-i primeau. Cei de la oraș făceau o meserie. În perioada comunistă toți păstorii aveau o meserie, în care au lucrat, pentru că trebuia să aibă armata făcută, ca să poată merge la Seminar. Au fost păstori care erau înstăriți, avănd o mică afacere și trăiau numai din banii lor, fără să ia bani de la biserică. Apoi, salariile păstorilor erau mici. Fratele Sima Handra a intrat în lucrarea de păstor în anul 1958 și avea salariu de 100 de lei, care era foarte mic, în comparație cu un salariu de la stat.
RăspundețiȘtergere