Vă prezentam
mai dăunăzi, că bunul Dumnezeu ne-a mai dat un doctor în istorie baptisă, acum prezint
lucrarea care l-a făcut doctor pe fratele George Colcer, normal fratele a făcut
teza și așa a ajuns doctor cu „Magna cum
laude”.
Va să
zică, aveam doctor, dar nu aveam lucrarea doctorală ca să o vedem și noi, să
punem mâna pe ea, acum a ieșit de sub tipar, săptămîna asta din mai 2021.
Felicit
pe fratele dr. Georce Colcer pentru această realizare importantă, pe firmamentul
istoriei baptiste din România. Teza apare la „Institutul de Istorie ”George Barițiu” al Academiei Române din Cluj”, ceea
ce îi conferă o greutate academică cu o recunoaștere într-un spațiu mai larg. A
fost tipărită la Editura „Risoprint” din Cluj.
Când vorbim de o teză de doctorat, asta spune multe: documentată, argumentată, documente, arhive, studiu și migală și multe altele, sunt împletite într-o asemenea lucrare de anvergură.
Puteți comanda cartea
pe pagina fratelui de „Facebook”.
Iată ce conține cuprinsul
Lista abrevierilor
Obiectivele cercetării
Istoriografia temei
Surse documentare
Metodologie. Rezumatul tezei
I. Argument
1.1. Locul mişcării baptiste în istoria
creştinismului
1.2. Baptiştii şi libertatea de conştiinţă
1.3. Baptiștii în Europa
1.4. Mişcări evanghelice care au influenţat
mişcarea baptistă
II.
Perioada de pionierat a bisericii baptiste în Transilvania
2.1. Primii misionari baptişti în Transilvania
2.2. Formarea primelor biserici baptiste în
Transilvania
1) Cluj
2) Năsăud
3) Ilva Mică
4) Feldru
5) Măgura Ilvei
6) Maieru
7) Nepos
8) Rodna
9) Ciceu Poieni
10) Dumbrăveni
11) Bistriţa
2.3. Constituirea Bisericii baptiste din
Negrileşti
III. Structura de organizare a bisericii baptiste din
Transilvania
3.1. Rolul autorităţilor în organizarea
bisericii baptiste
3.2. Organizarea bisericii baptiste locale
3.2.1. Serviciile cultice
3.2.2. Finanţarea și administrația
3.2.3. Patrimoniul cultic
3.3. Personalul duhovnicesc şi administrativ
(Studiu de caz: pastorii
din Transilvania
3.3.1. Seminarul Teologic Baptist
3.3.2. Pastorii din Transilvania
3.4. Organizarea bisericii baptiste pe
comunităţi teritoriale
3.5. Organizarea bisericilor baptiste într-o
uniune națională
3.5.1. Criza Uniunii Baptiste în perioada
interbelică
3.5.2. Înțelegerea funcționării Uniunii Baptiste
3.5.3. Relaţia conducerii Uniunii baptiste din
România cu statul comunist
3.6. Statute de organizare şi reviste, informaţii
statistice
3.6.1. Statutele cultului baptist
3.6.2. Revistele cultului baptist
3.6.3. Informaţii statistice
IV. Perioada
de consolidare şi interacţiune a bisericilor baptiste din
Transilvania
cu autorităţile (1920-1948)
4.1. Interacţiuni în spaţiul socio-politic şi
religios românesc al perioadei
interbelice
4.2. Relaţia biserică-stat în România
interbelică
4.3. Cultele „neoprotestante” și persecuțiile
religioase
4.3.1. Rapoartele autorităţilor privind mişcarea
baptistă
4.3.2. Soldaţii baptişti în armată
4.3.3. Discriminarea elevilor baptişti în
unităţile de învăţământ
4.3.4. Metode de represiune între 1930-1940
4.4. Etapele restrângerii drepturilor şi
libertăţilor baptiştilor;
deciziile ministeriale
4.4.1. Ordinul circular nr. 15.831/1921
4.4.2. Creştinul nr. 3, vol. IX/1 februarie 1921,
Michigan, Detroit
4.5. Demersuri pentru autorizarea bisericilor
baptiste şi rezoluţii oficiale
4.6. Deciziile din perioada 1933-1939
4.7. Deciziile din anii 1938-1939
4.8. Bisericile baptiste între 1940-1942
4.9. Decretul lege de desfiinţare a cultului
baptist din 1942
4.10. Recâştigarea drepturilor: 1944-1948
V. Biserica
Baptistă după 1948
5.1. Arondările
5.2. Protestul Comitetului Creştin Român pentru
Apărarea Libertăţii Religioase
și de Conştiinţă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu