duminică, 9 ianuarie 2022

CONGRESUL AL 9-LEA MONDIAL 1955 LONDRA (JUBILEUL DE AUR)

 


  În perioada 16 – 22 iulie, 1955, s-a desfășurat al 9-lea Congres Baptist Mondial, ce a  marcat aniversarea jubileului de aur (împlinirea a 50 de ani de când a avut loc primul congres, în 1905), eveniment ce se cuvine a fi celebrat cât se poate de frumos.

Congresul începe sâmbătă, 16 iulie la ora 2.15 în splendida locație londoneză Royal Albert Hall (Sala Regală Albert), atunci când președintele Alianței Baptiste Mondiale, Rev. F. Townley Lord declară deschise sesiunile de întâlnire din cadrul Congresului Jubiliar. Toată suflarea baptistă începe să intoneze un imn de laudă (Să salutăm puterea numelui lui Isus), care este cântat la fiecare Congres al Alianței, încă din 1905. După imn urmează citirea Psalmului 100 de către Președintele Alianței. Apoi adunarea a fost condusă în rugăciune de Dr. J. E. Ennals, Africa de Sud, care este unul dintre cei care au participat și la primul congres din 1905.

Bineînțeles că a fost rostit și un mesaj adresat Maiestății Sale Reginei Elisabeta a II- a Marii Britanii de către Președintele Alianței Townley Lord, și care a fost citit de către Secretarul General al Alianței, Arnold T. Ohrn, secondat de către Rev. C. Oscar Johnson. Vom spicui câteva rânduri: ,,Maiestate, cei 8 mii de delegați veniți din 60 de țări s-au reunit în sala aceasta plină de istorie (Royal Albert Hall) pentru a marca Congresul Jubiliar al Alianței Baptiste Mondiale, iar cu această ocazie vă trimit sincere salutări și binecuvântări...etc.”

În doar o săptămână s-a ținut un adevărat maraton al întâlnirilor, al dezbaterilor, într-un cuvânt o comuniune în har, spirit și adevăr, având în minte un scop comun: de laudă, de mulțumire adusă Domnului și desăvârșirea înfrățirii poporului baptist de pretutindeni.

Conform raportului oficial editat de către Arnold T. Ohrn[1], secretarul general al Alianței statistica arată că au fost înregistrați delegați de pe 5 continente:

v Din Europa: 11 țări, cu un total de 2,973 de participanți;

v Din America de Nord, Centrală și de Sud: 14 țări cu un total de 4, 714 de participanți dintre care 4, 147 au fost doar din Statele Unite ale Americii;

v Din Africa: 11 țări, cu un total de 74 de participanți;

v Din Asia: 14 țări, cu un total de 94 de participanți;

v Din Australia: 322 de delegați +89 din Noua Zeelandă însumează 411 participanți.

Calculând toate aceste cifre vedem că numărul total este de 8,266 de baptiști adunați de peste tot, de rase și naționalități diferite, vorbind limbi diferite și purtând costume naționale specifice. Din păcate România nu este menționată în statistica consultată ca și referință.

Toate cuvântările au fost primite cu aplauze la scenă deschisă, starea de spirit a tuturor celor prezenți fiind una în perfectă armonie și părtășie bine plăcută lui Dumnezeu. Temele dezbătute în cadrul sesiunilor, care au fost în număr de 14, începând de sâmbătă, 16 iulie și până vineri, 22 iulie atunci când a avut loc și încheierea festivităților care s-a ținut pe stadionul de fotbal al echipei ,,Arsenal”.

Congresul din 1955 a pledat și pentru reafirmarea drepturilor libertății religioase, care este un principiu fundamental proclamat, respectat de înaintașii noștri, chiar cu prețul vieții lor. Baptiștii, de-a lungul întregii lor istorii, au susținut cauza libertății, care nu poate fi obținută în absența libertății de a vorbi, insistând asupra faptului că fiecare om trebuie să fie liber să se închine lui Dumnezeu, după cum este călăuzit de Duhul Adevărului. Bazându-și convingerile pe Scripturi, baptiștii în continuare reconfirmă preoția tuturor credincioșilor, o biserică regenerată, libertatea de a te exprima și responsabilitatea și libertatea bisericii locale. În declarația despre libertatea religioasă prezentată în cadrul Congresului Jubiliar, baptiștii ca și credincioși care în Cristos au găsit o nouă libertate, au trasat lumii un nou model – Biserici libere în state libere.

Comisia responsabilă cu pregătirea conferinței despre libertatea religioasă a fost condusă de Dr. Stanley I. Stuber, sub conducerea căruia s-au formulat 5 principii care vor constitui declarația baptistă:

I.                Dreptul de a fi liber este un dar al lui Dumnezeu oferit tuturor oamenilor indiferent de rasă. O persoană nu se naște în mod fizic într-o credință, ci trebuie de bună voie să dorească a deveni un fiu al lui Dumnezeu.

II.              Dreptul omului de a-și alege sau schimba credința trebuie să fie respectat, la fel ca și libertatea de a dezaproba sau obiecta după cum îi dictează conștiința.

III.           Pentru că tolerarea nu mai este suficientă; pentru că libertatea de a te închina nu mai este suficientă. Ca și baptiști noi căutăm nu să fim tolerați, ci să fim acceptați pretutindeni ca și egali în Cristos, având aceleași privilegii și responsabilități în calitate de cetățeni loiali. Ceea ce ne dorim pentru noi am asigura și pentru ceilalți, fie că sunt credincioși creștini sau nu.

IV.            Adevărata libertate religioasă garantează nu numai dreptul de a putea să te închini în privat sau în public, ci și dreptul de a învăța, predica, proclama și sprijini deschis și fără nicio opreliște, Scriptura lui Cristos, sau alte convingeri religioase.

V.              Bisericile noastre trebuie să fie libere, fără nicio intervenție din partea statului. Ca toate bisericile noastre să respecte, în măsura în care principiile lor o permit, legile statului și să coopereze loial cu autoritățile civile pentru a ajuta la crearea unei comunități în care libertatea presei, libertatea vorbirii, a adunării și dreptatea socială vor fi asigurate.

   Membrii Congresului Baptist Mondial militează pentru buna înțelegere, armonie între toate națiunile pământului. Aceștia își exprimă prin rezoluția pentru pace, deplina lor îngrijorare în legătură cu posibilele efecte ale folosirii armelor nucleare și se tem pentru izbucnirea unui alt război, care ar putea face să dispară orașe întregi dacă se folosesc acele arme mortale. Cei prezenți la conferința despre pace au declarat ,, convingerea noastră este că războiul nu este nicidecum voia lui Dumnezeu, Tatăl tuturor neamurilor, care în numele lui Isus Cristos a înlăturat orice barieră dintre indivizi, grupuri, națiuni și rase, instituind părtășia și dragostea frățească..”

    O altă rezoluție a Congresului s-a axat pe relațiile interrasiale, poporul baptist fiind total împotriva discriminării rasiale sub orice formă, și este alături de cei care încă suferă prejudicii din cauza aceasta. Discriminarea rasială este o formă de ură în discordanță cu învățăturile Mântuitorului, de aceea membrii Congresului îndeamnă bisericile baptiste din toată lumea să facă tot ce le stă în putință să se facă demni de a purta numele de Creștin și ceea ce înseamnă fraternitatea umană.

      La acest congres au avut loc și conferințe ale Tineretului, conferințe ale Laicilor, ale pastorilor, predicatorilor. De asemenea s-au ținut și conferințe: ale învățătorilor teologici. O conferință aparte a fost aceea dedicată acțiunilor Misionare la care a susținut un discurs impresionant Rev. W. J. Bradnock, Secretarul responsabil cu traducerile al Societății Britanice și Externe Biblice. Discursul s-a intitulat ,,Cuvântul pentru lume într-o mie de limbi”.

    În ultima zi a congresului, vineri 22 iulie 1955, a avut loc festivitatea de închidere a întrunirilor, pe stadionul de fotbal Arsenal, din Highbury Hill. Peste 33, 000 de bilete s-au vândut, participând poate mult mai mulți decât numărul biletelor. Dr. Townley Lord, conduce ultima întîlnire în calitate de președinte, funcție pe care a deținut-o timp de 5 ani, prezentându-l adunării pe succesorul său, Dr. Theodore F. Adams.

   După ce este desemnat noul președinte, acesta răspunde adresând cuvinte de mulțumire Dr. Lord, pe care îl consideră un exemplu atât pentru el cât și pentru miile de bărbați baptiști care slujesc Domnului. Este onorat și recunoscător pentru încrederea acordată în a-i oferi această titulatură, de președinte. Cu toate că aceasta vine și cu mari responsabilități, este ferm convins că întreaga suflare baptistă se va ruga pentru ca el să-și ducă la îndeplinire tot ceea ce are de făcut. În primul  său discurs ca și președinte, Dr. Adams este recunoscător Domnului că în ultima zi a Congresului printre participanți îl au și pe Billy Graham, renumitul pastor baptist cunoscut în lumea întreagă. În continuare președintele Adams amintește despre reînnoirea și consolidarea frățietății baptiste, este recunoscător că la acest congres au putut veni și cei care nu au putut participa la celelalte. În mod special este bucuros că și frații din Uniunea Sovietică (9) au putut participa de această dată, împărtășind această experiență de neuitat. Cele 3 cuvinte cheie pe care trebuie să le reținem potrivit președintelui Adams sunt: Evanghelism, Părtășie și Rugăciune. La sfârșitul discursului său amintește de frații baptiști care sunt în suferințe, doi dintre aceștia fiind chiar vice-președinți ai Alianței aleși la al 7-lea Congres ținut la Copenhaga; aceștia azi zac în închisoare pentru Cristos”.

   Într-o ultimă rezoluție se vorbește despre neputința fraților baptiști din România, China, Polonia, Ungaria,  Cehoslovacia și Bulgaria, de a participa la Congresul Jubiliar din Londra, dar bucuria este cu atât mai mare, deoarece o delegație din Uniunea Sovietică a putut fi prezentă. Delegația era formată din 9 membri, unul dintre aceștia Yakov I. Zhidkov fiind ales ca unul dintre vice-președinții Alianței Baptiste Mondiale.

 


 

 

 

 



[1] Congresul Jubiliar de Aur, Raport oficial al Congresului Alianței Baptiste Mondiale (9) din Londra, Anglia, editat de Arnold T. Ohrn și Geoffrey W. Rusling, publicat de către Editura ,,The Carey Kingsgate”, Southampton Row, 6, Londra și tipărit în Marea Britanie de către Ebeneze Baylis și Fiul, Tipografia ,,Trinitate”, Worcester, Anglia, 1955.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu