S-a născut la
Porumbenii Mici (jud. Harghita), la 4 ianuarie 1949, fiind primul din patru
copii, într-o familie creștină baptistă. Numele părinților: Vékás József și Kelemen
Berta.
A frecventat cursurile școlii elementare din
satul natal, clasele gimnaziale din
satul vecin Porumbenii Mari, iar apoi școala profesională la Brașov.
În 1967 viața lui s-a schimbat, a fost atins
de cuvântul lui Dumnezeu și mărturia tinerilor pocăiți de aceeași vârstă cu el.
Duhul Sfânt a lucrat în viața lui, s-a pocăit, și și-a predat viața lui
Dumnezeu. A fost botezat în data de 12 noiembrie 1967 la Brașov, de pastorul
Ilonka István. În toamna aceluiași an a fost angajat ca sculer-matrițer la fabrica de autocamioane
Steagul Roșu, Brașov.
În toamna anului 1971 a simțit chemarea de a
studia la Seminarul Teologic Baptist din București, dedicându-și viața
slujirii. După multă rugăciune și frământări spirituale a făcut acest pas în
luna septembrie a anului 1974. A avut amintiri plăcute din anii petrecuți la
București. Viața dedicată a profesorilor și colegilor lui, l-au pus pe gânduri,
și l-au motivat să-și reevalueze chemarea și dedicarea vieții. După aceea și-a
slujit Mântuitorul lui cu credincioșie și bucurie.
Ulterior, în 1994 și-a dat examenul de diferență pentru obținerea
diplomei de Licență. Tot în 1994 și-a obținut diploma de master în studii
biblice (Master of Arts in Biblical Studies) acordat de Central Baptist
Theological Seminary (Minneapolis, Minnesota, SUA).
În timpul regimului comunist, prin harul Domnului a participat la Ruschlikon (Elvetia) la cursuri de vară, organizate de Seminarul Teologic Baptist Rüschlikon, Elveția. În contextul dictaturii comuniste, Domnul i-a făcut posibilă participarea la aceste cursuri, fără să fi fost cooptat în serviciile de securitate. (l-au chemat 10 zile la rând la audieri, dar nu a cedat).
După terminarea Seminarului, în data de 23 august 1978 s-a
căsătorit cu Gidó Erzsébet, de asemenea originară din județul Harghita. La începutul lunii septembrie
s-au mutat la Hunedoara, deoarece a acceptat invitația bisericii baptiste
maghiare Hunedoara, de a păstori bisericile din Hunedoara și Lupeni.
Este ordinat la data de 26 noiembrie 1978 la
Hunedoara. Membrii comitetului de ordinare sunt: (de la stânga la dreapta,
primul rând: Kónya József (pastor), la mijloc
Vékás Zoltán, Katona János sen. (diacon la Hunedoara),
Rândul II: Kulcsár Sándor (pastor), Mike Béla (pastor), dr. Vass
Grigore sen., pastor.
Au avut o viață fericită în familie împreună cu
copiii care au sosit în timpul slujirii de la Hunedoara. Al doilea copil a fost
chemat acasă de Domnul la vârsta de 10
luni. Și-au acceptat handicapul fizic al copiilor (fiica surdo-mută, fiul cu
handicap locomotor) ca și planul înțelept al Dumnezeului atotputernic pentru
viața lor. Au fost recunoscători față de
Dumnezeu, deoarece copiii lor sunt sănătoși mental și au primit credință vie de
la Dumnezeu.
A slujit la Hunedoara și Lupeni (100 km de
Hunedoara) până la 1 august 1990. În această perioadă de 12 ani, biserica de la
Hunedoara a înflorit, numărul membrilor era în jur de 140. Avea o relație
frățească bună cu bisericile și pastorii
de limba română din jur.
În anul 1990 s-a reînființat Convenția
Bisericilor Creștine Baptiste din România. În ianuarie 1990 fratele Vékás este invitat
de Biserica Creștină Baptistă Maghiară Satu Mare, pentru a sluji în biserică și punctele
de misiune. Și-a început slujirea la Satu Mare în data de 1 august 1990.
Între 1990 și 2010 a păstorit biserica din
Satu Mare. Dumnezeu l-a binecuvântat în slujire. Numărul membrilor bisericii a
crescut. La Acâș, Tiream și Nisipeni (jud. Satu Mare) a luat ființă o lucrare
dinamică de misiune între rromi. Dumnezeu l-a folosit în mod special în
salvarea vieților pierdute și consiliere spirituală.
Uniunea Baptistă din Ungaria i-a acordat în
anul 2009 premiul Spurgeon, ca semn de recunoaștere a lucrării de evanghelizare
în bazinul Carpatic.
A fost membru în Comitetul Executiv al
Convenției Bisericilor Baptiste Maghiare din România, din 1990 până în 2003. În
calitate de vicepreședinte responsabil cu comunicarea, a fost timp de 13 ani și
redactorul-șef al revistei lunare „Szeretet” (Dragostea).
Scopul lui suprem în viață era să conducă oameni la Cristos. În data de 10 noiembrie 2010 a
intrat în pensie.
În calitate de vicepreședinte al Convenției,
el a reprezentat deseori Convenția la întrunirile din cadrul Alianței Mondiale
al Baptiștilor (BWA) respectiv Federația Europeană (EBF).
În ultimii 8 ani ai săi (din 2002 până în 2010) Dumnezeu i-a pregătit un
amvon special: a fost diagnosticat cu cancer la colon. Umblând la diferitele
spitale și clinici, întotdeauna a profitat de ocazie, de a-L mărturisi pe
Domnul său, de a se ruga cu medici și pacienți deopotrivă. S-a pregătit cu o
credință neclintită de întâlnirea cu Mântuitorul Lui. A avut o viață
echilibrată și desăvârșită prin călăuzirea Duhului Sfânt.
În 24 noiembrie 2010 a fost chemat acasă de
Dumnezeu, să se bucure de prezența Creatorului și Mântuitorului său.
Surse:
Vékás Benjámin
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu