Acest Congres
Mondial al Baptiștilor trebuia să aibă loc în vara anului 1944, dar întregul
glob pământesc era în flăcări, din cauza izbucnirii celui de al Doilea Război
Mondial al cărui sfârșit nu era
previzibil încă.
În timp ce Congresul
era în plină pregătire Dumnezeu îl cheamă acasă, în Patria Sa cerească pe James Henry Rushbrooke, președintele în
funcție al Alianței Mondiale Baptiste (1939-1947) o mare pierdere pentru întreg poporul Baptist
Mondial, dar lucrările de pregătire au continuat concomitent cu legarea rănilor
pricinuite de cele două evenimente dureroase. Unele informații erau puse la
punct și deși președintele Alianței nu mai era, unele documente de organizare care
îi purtau semnătura erau și ele definitivate.
La acest
Congres baptiștii Români din America au fost reprezentați de V. V. Jones,
secretarul general. Din România au plecat frații: Ioan R. Socaciu, președintele
de onoare al Uniunii, Nicolae Covaci secretar general, Dârlea Teodor, casier și
Alexandru Balc, președintele organizației tineretului Baptist din România.
Delegația a plecat spre congres cu avionul din București.
Congresul și-a
început sesiunile de activități, marți 29 iulie 1947, la ora 15. La deschiderea
Congresului prim-ministrul din Danemarca Kund Kristensen, și-a exprimat bucuria
că țara sa a fost locul întâlnirii tutuor acelora, care au fost izolați pe tot
parcursul nemilosului război. Apoi a luat cuvântul H. P. Sorensen, primarul
orașului gazdă, Copenhaga, care a urat bun venit delegaților. A vorbit apoi dr.
H. Fugisang-Damgaard episcopul luteran; după aceea a adresat câteva cuvinte de
bun venit, dr. Bredahl Petersen, președintele Uniunii Baptiste din Danemarca și
pastor local. La toate aceste urări de bine și aprecieri a răspuns dr.E. A.
Fridell, președintele interimar al Alianței. La această primă sesiune a cântat
corul unit al Baptiștilor Danezi.
Mai jos
redau raportul întocmit de delegația română participant în cadrul fastuosului
eveniment și publicat în revista „Îndrumătorul Creștin”.
Lecturare
plăcută!
Raportul Delegației Baptiste Române
participantă la Congresul Mondial Baptist din Copenhaga 29 Iulie – 3 August
1947
Iubiți frați,
Cu
ajutorul Domnului, după multe greutăți și piedici pe care le-a avut de
întâmpinat, s-a reușit în sfârșit ca în dimineața zilei de 30 Iulie 1947,
delegația frățietății baptiste din România să părăsească țara cu destinația
Copenhaga, capitala Danemarcei pentru a participa la lucrările celui de al
șaptelea Congres Mondial Baptist, fixat pentru zilele de 29 Iulie – 3 August
1947 precum și la Congresul Internațional al Tineretului Baptist ținut în
aceeași localitate de la 4-7 August
1947.
Delegația
era formată din frații: Ioan Socaciu, Nicolae Covaciu, Alexandru Bâlc și Teodor
Dârlea.
Plecarea
a avut loc de pe aeroportul București-Băneasa cu un avion de pasageri
Cehoslovac la ora 6,39 cu prima destinație Praga, urmând ca de acolo să se
continue drumul spre Copenhaga.
Autoritățile
cehoslovace au manifestat o deosebită atenție și solicitudine față de delegația
baptistă română acordându-i imediat viza de tranzit și oprire până la prima
posibilitate de continuare a drumului. Cele 40 de ore staționare în Praga, le-am
folosit pentru vizitarea bisericii baptiste și a păstorului ei din localitate,
precum și a diferitelor instituții mai importante.
Din
primul contact pe care l-am avut cu poporul cehoslovac am putut constata
că vecina și prietena noastră
Cehoslovacia, deși a avut de îndurat cele mai crunte umilințe în ultimii ani,
totuși a fost prima țară din Europa Centrală care a reușit să-și redreseze
viața economică și industrială, și aceasta datorită hărniciei populației precum
și priceperii conducătorilor ei. Curățenia și ordinea exemplară pedomină peste
tot. Se remarcă lipsa absolută a cerșetorilor și vagabonzilor de pe străzi.
Impresionant este faptul că cetățenii capitalei, ocupați peste zi cu resturile
lor, se retrag odată cu căderea serii în căminurile lor, astfel că plimbările
și staționările pe străzi sau în localuri sunt inexistente. Trecerea noastră
prin capitala Cehoslovaciei a coincis cu Congresul Tineretului Democrat din
Europa, pentru care motiv întreaga capitală era frumos pavoazată cu drapelurile
tuturor țărilor participante dintre care am remarcat cu multă plăcere drapelul
țării noastre dragi fâlfâind alături de ale celorlalte națiuni.
În
dimineața zilei de 1 August 1947, orele 6,40 decolam de pe aeroportul Praga cu
destinația Copenhaga.
Emoțiile
la vederea Copenhagei, așezată pe litoralul de Est al Danemarcei, localitate pe
cae noi am dorit-o așa de mult și unde știam că sunt adunați frații noștri din
toate colțurile lumii, le-au copleșit pe toate celelalte. Nu știu cum ne-am
coborât din avion. Am alergat spre birourile aeroportului unde am fost adânc
impresionați de vederea marilor și frumoaselor inscripții în limba engleză și
daneză, expuse pe panouri speciale; cuprinzând următoarele: ,,Bine ați venit
frați baptiști din toate colțurile lumii la cel de al șaptelea Congres al
Alianței Mondiale Baptiste”. De îndată ne sunt îndeplinite formele legale după
care suntem conduși la Biroul Congresului, unde ni se face primirea, dându-se
fiecărui delegat legitimația de intrare la Congres, împreună cu programul
Congresului. Din primul moment când luăm contact cu fr. Dr. Breadhl Petersen,
Secretarul General al Congresului, Domnia Sa ne arată o deosebită solicitudine
și atenție, cunoscând greutățile și necazurile pe care le-a întâmpinat poporul
baptist din România în timpul anilor de prigoană. După înregistrare la Biroul
Congresului, am plecat imediat la cel mai mare auditoriu al Capitalei, unde se
desfășura programul acestei dimineți. Ajungem în sală la ora 11 precis, unde
fratele Dr. Harold C. Phillips, păstorul primei biserici baptiste din Cleveland
(U.S.A) unul dintre cei mai mari predicatori baptiști, își dezvolta predica cu
multă revărsare a puterii Duhului Sfânt, reușind să capteze atenția întregii
asistențe. Subiectul predicii era: ,,Lucrarea fiecăruia va fi dată pe față”(1
Cor. 3:13). După inspiratoarea predică a fratelui Dr. Phillips urmează corul
mixt al fraților din Suedia.
Mulțimea delegaților de la bisericile baptiste din
cele mai îndepărtate țări ale lumii, și-au pregătit din timp toate
formalitățile necesare unei lungi călătorii spre a putea ajunge la timp la
acest congres. Fiecare delegat și-a ales mijloacele de transport cele mai la
îndemână, spre a putea ajunge la întâlnirea mult dorită. Sunt delegați care au
plecat cu luni de zile înainte din țările lor, pe calea oceanelor spre a se
putea bucura cu frații de aceeași credință, cum este de pildă cazul bătrânului
frate C. I. Tinsley, din Australia, care a călătorit peste 12.000 de mile până
a ajuns la acest congres.
La tribuna frumos pavoazată cu drapelurile tuturor
națiunilor participante la congres, iau loc oficialitățile de la conducerea
Alianței Mondiale Baptiste precum și înalții reprezentanți ai autorităților
Daneze. Din partea conducerii Alianței Mondiale Baptiste, Dr. O. W. Lewis,
Secretarul General al Alianței Mondiale Baptiste, Dr. T. C. Bau din China, unul
dintre vicepreședinții Alianței, Dr. Louie Newton, Președintele Convenției
Baptiste de Sud U. S.A., Dr. M. Rankin Secretar Executiv al Bordului de Misiune
de Sud, Dr. Gh. W. Sadler, Reprezentantul Bordului de Misiune de Sud pentru
Europa, Africa și Orientul Apropiat, Dr. John Norgaard, Președintele Uniunii
Baptiste din Danemarca și Director al Seminarului Teologic Baptist din Tölóse,
Dr. Bredahl Petersen, Vicepreședintele Uniunii Baptiste din Danemarca, păstorul
primei biserici baptiste din Copenhaga și Secretar General al Congresului,
precum și fr. T. C. Tinsley, Președ. Uniunii Baptiste din Australia; Domnia Sa
prezidează Congresul ca președinte de vârstă.
Printre personalitățile daneze se remarcă îndeosebi
prezența D-lui Prim Ministru Dr. Kund Cristensen, Primarul General al
Capitalei, Dl. H. P. Sórensen, Arhiepiscopul Danemarcei Dr. H. Fuglsang
Damgaard, iar la mesele din jurul tribunei mulțimea de fotografi și reporteri
de la toate marile cotidiene și reviste din lume.
Deschiderea
solemnă a Congresului începe prin cântări comune, cântate de
toți delegații participanți fiecare cântând în limb sa maternă. Toate cântările
sunt familiare și înălțătoare. Fiecare cânta cu inima plină de bucurie și
credincioșie. Astfel se crează o admirabilă atmosferă spirituală plină de
prezența Duhului Sfânt care se simte în inima fiecăruia.
După o rugăciune rostită de fr. Dr. E. A. Fridell din
U. S. A., fr. Dr. O. W. Lewis, Secretarul General al Alianței Mondiale Baptiste
dă cuvântul Excelenței Sale Dl. Dr. Kund Cristensen, Primul Ministru al
Danemarcei.
Dăm mai jos câteva fragmente din cuvântarea pe care a
rostit-o:
,,Sunt foarte fericit ca în numele Guvernului danez să
pot ura din toată inima și cu toată sinceritatea un bun venit tuturor
delegaților baptiști adunați aici din toate părțile lumii, la cel de al
șaptelea Congres al Alianșei Mondiale Baptiste, pe care capitala țării noastre,
Copenhaga, a avut deosebita cinste să-l găzduiască.
,,Noi ne vom strădui ca toți musafirii noștri să se
simtă cât mai bine în capitala Danemarcei și ne place să credem că musafirii
noștri la întoarcerea în țările domniilor lor vor duce cu dânșii amintiri
plăcute din scurtul timp petrecut în Copenhaga.
,,E foarte important pentru fiecare țară ca din
oamenii de rând ai poporului ei să se ridice persoane conducătoare care să fie
în stare ca prin influența lor să contribuie la ridicarea vieții sociale,
intelectuale și spiritual a poporului lor.
,,Astăzi mai mult ca oricând în universul întreg avem
nevoie mai mare ca nicicând de cât mai adevărați idealiști, care să poată
conduce popoarele prin realitățile grele de astăzi. Este pentru mine o
deosebită cinste ca să vorbesc astăzi unui congres mondial cu cei mai numeroși
reprezentanți ai diferitelor națiuni și rase din rândul cărora s-au ridicat
persoane cu adevărat spirit democratic.
,,De aceea îmi exprim speranța că lucrurile și
hotărârile congresului Dvs. vor aduce fericirea și binecuvântarea nu numai
popoarelor care compun bisericile Dvs. pe care le reprezentați aici – ci și
pentru toate națiunile globului care se
străduiesc să lucreze pentru o prietenie sinceră și o cooperare rodnică”.
Cel de al doilea care ia cuvântul este Primarul
General al capitalei, Dl. Dr. H. P. Sorensen, care printre altele spune:
,,Este o deosebită onoare pentru mine ca în calitate
de Primar General al capitalei să urez bun venit tuturor domnilor delegați
participanți la acest congres.
,,Orașul nostru în ultimul timp a găzduit multe
congrese și reprezentanți din străinătate, dar nici unul din ele n-a avut așa
de mulți delegați ca aceștia ai Dvs.
,,Dacă veți întâmpina ceva greutăți în orașul nostru
vă cer scuze pentru aceasta. Noi vî asigurăm toată dragostea și ospitalitatea
cetățenilor noștri. Vă dorim cea mai deplină bună reușită a tuturor problemelor
mari care vă preocupă în mod special pe Dvs. cei din lumea baptistă și în
general pe toate națiunile globului.
,,Noi trăim într-o lume plină de frică, suspiciuni și
mari îngrijorări pentru viitor. Crizele de tot felul și frica izbucnirii unui
nou război formează subiectele de discuții în toate ziarele lumii.
,,Cred, și nu mă îndoiesc, că Dvs. care aparțineți
unei mari denominațiuni religioase mondiale, vă veți uni cu dorința mea ca
toate mijloacele posibile să fie întrebuințate pentru înlăturarea primejdiilor,
nenorocirilor și distrugerilor pe care un nou război le-ar putea cauza. Cu
aceste cuvinte vă urez tuturor bun venit la Copenhaga”.
Din cuvântarea arhiepiscopului Dr. Fuglsang Damgaard,
reținem: după ce ne face urarea de bun venit și transmite salutul în numele
tuturor denominațiunilor religioase din Danemarca, spune că se simte obligat a
exprima adâncul regret pentru marea pierdere pe care Alianța Mondială Baptistă
a încercat-o prin moartea Președintelui ei, Dr. J. H. Rushbrooke, un mare
bărbat atât în lumea eclesiastică cât și în cea diplomatică mondială.
,,Salută în mod special pe reprezentanții bisericilor
tinere din noile câmpuri misionare din țările păgâne. Mii și mii de păgâni au fost câștigați pentru Domnul Isus Hristos prin
bărbați și femei care și-au predate viețile lor, urmându-I pilda Sa vie, precum
și a înaintașilor Săi, în funte cu marele misionar și pionier Baptist William
Carey…”
Dr. Norgaard, Președintele Uniunii Baptiste Daneze,
salută congresiștii din Danemarca, iar fr. Dr. B. Petersen, Secretarul General
al Congresului dă citire mesajului Președintelui Statelor Unite, fr. Harry S.
Truman, adresat de la Casa Albă din Washington către Congres cu următorul
cuprins:
,,Casa Albă, Wahington
15
Iulie 1947
Către,
al Șaptelea
Congres Mondial Baptist
Sunt fericit să trimit salutări celui de al Șaptelea
Congres al Alianței Mondiale Baptiste.
Lumea de astăzi are nevoie disperată de acțiuni
positive luate de către forțele bunei voințe și ale cooerării, în timp cee a
caută după formula unei păci durabile.
Prin întrunirea împreună, pentru discuții și
închinăciune într-o înaltă atmosferă de prietenie și dragoste frățească, baptiștii
simbolizează speranța omenirii întregi pentru un viitor mai bun și mai
strălucit.
Pentru a asigura libertatea și pacea mondială pe care
toți oamenii de bine o doresc în mod sincer și stăruitor, e necesar a ne dedica
pe noi înșine nu numai unei colaborări politice și economice, ci tot așa de
bine și unei colaborări spirituale. Acestui scop ideal îi închinăm cele mai
bune eforturi ale Statelor Unite.
Primiți, vă rog cele mai bune dorințe din partea mea
pentru succesul Dvs.
ss.
Harry S. Truman”
Programul primei zile se încheie prin apelul
națiunilor făcut de către fr. Dr. Lewis, Secretarul General al Alianței
Mondiale Baptiste.
Ziua a 2-a 30 Iulie
1947
Programul începe la ora 9,30 în sala mare a
stadionului. Are loc un serviciu special în memoria defunctului Dr. J. H.
Rushbrooke fostul președinte al Alianței Mondiale Baptiste. Iau rând pe rând
cuvântul – evocând personalitatea, activitatea și devotamentul, dus până la
sacrificiu – a celui mult regretat frate al nostru mai mare.
Astfel vorbesc în ordinea succesivă următorii: Dr. W.
H. Ernagin din U. S. A., păstorul K. A. Moden din Suedia, Dr. F. Townley Lord
englez, Dr. H. H. Bingam din Canada, Dr. C. O. Johnson și Dr. T. G. Bau din
China. Marea solemnitate ia sfârșit cu o cântare cantata de corul mixt din
Suedia.
În aceeași zi, după masa s-au ținut întrunirile pe
secțiuni:
1. Secțiunea Tineretului și a Șc. Duminicale, sub
președenția fr. Dr. T. G. Dunning, Președintele Organizației Mondiale a
tineretului,
2. Secțiunea misionarilor din străinătate și a
societăților de misiune sub conducerea fr. Dr. T. M. Rankin, Secretarul
executive al Bordului de Misiune din Convenția de Sud U. S. A.;
3. Secțiunea istorică, cu o conferință despre istoria
baptiștilor de Rev. E. A. Payne din Oxford, Anglia;
4. Secțiunea muzicală sub conducerea fr. Eimar
Torstenson, organistul primei biserici baptiste din Copenhaga;
5. Conferința despre obligația noastră de a predica
Evanghelia între evrei.
La aceste secțiuni s-au discutat cele mai importante
probleme specifice fiecărei secțiuni, pe care le vom comunica frățietății din
țară după ce vom primi darea de seamă generală a congresului pentru care s-a și
făcut intervenția cuvenită la biroul Alianței, precum și din revistele și
ziarele fraților americani și englezi; care au avut delegați la fiecare din
secțiunile de mai sus.
În seara zilei de 30 Iulie 1947 au avut loc programe
importante în cele două mari săli ale capitalei; în Sala Kopenhagen în care s-a
discutat problema: ,,Greutățile în evanghelizarea lumii”, sub conducerea fr.
Dr. Pitt Beers din U. S. A. Iau parte la discuții Dr. Louie Newton,
Președintele Convenției Baptiste de Sud din U. S. A., Păstorul E. C. Rust din
Anglia și fr. Dr. Shape din U. S. A. Discuțiile sunt alternate cu cântări
comune și cântări ale corului din Danemarca. Cea de a doua ședință are loc în
sala stadionului, unde se desfășoară un mare program de evanghelizare în cadrul
congresului, sub conducerea fr. P. Grarup din Copenhaga, având între vorbitori
pe marele predicator Dr. Harold Jelsen din U. S. A. precum și alți predicatori
din Asia și Africa. În încheiere cântă corul din Suedia.
A treia zi a
Congresului.
Ședința începe la ora 9,30 în sala stadionului cu
citirea raportului Secretarului General al Alianței Dr. D. W. Lewis despre
responsabilitățile și relațiile Alianței Mondiale Baptiste cu celelalte
denominațiuni religioase și diferite alte organizații cu character nelucrativ,
după care urmează referatul fratelui Dr. T. H. Pruden din U.S.A. despre Consiliul
Mondial al Bisericilor. Asupra acestei probleme importante s-a căzut de accord
ca Alianța Baptistă Mondială, respectiv toate organizațiile baptiste din lume,
să conlucreze cu Consiliul Mondial Bisericesc pe teren spiritual și mai ales
filantropic, întrucît la această organizație mondială toate denominațiunile
religioase își trimit oful lor pentru a fi transmis credincioșilor din anumite
regiuni în suferință. Nu vor putea însă colabora în domeniul organizatoric,
întrucât principiile bisericii baptiste sunt pentru o biserică liberă într-un
stat liber, în timp ce principiile generale ale celorlalte biserici, member ale
Consiliului Mondial Bisericesc admit principiul unirii bisericii cu statul și
subvenționarea ei de către stat.
Alianța Mondială Baptistă are mai mulți bărbați de
seamă membrii reprezentanți ai ei în Consiliul Mondial Bisericesc care sunt
repartizați pe țări și regiuni. În Europa îl avem pe fr. Dr. M. Franks pentru
țările din centrul și sud-estul Europei.
După masa zilei de 31 Iulie au loc întruniri pe
secțiuni după cum urmează:
Conferința Conducătorilor Laici, având ca subiect :
Responsabilitatea baptiștilor laici”, raportorul acestei probleme fiind
simpaticul Dr. Ernest Brown, fost ministru în cabinetul englez; Conferința
femeilor cu subiectul: ,,Responsabilitățile femeilor creștine în viața
familială, bisericească și social -filantropică”, sub conducerea sorei George
R. Martin din U.S.A.; Conferința Confesorilor și a foștilor confesori sub
conducerea confesorului colonel Paul J. Maddox, co nfesor superior din S.U.A.
al trupelor din Europa; Conferința studenților în teologie sub conducerea
rectorului colegiului teologic Baptist din Bristol, Dr. Arthur Dakin,
tratându-se următoarele subiecte: ,,Ce așteptăm noi de la acest congress?”,
,,Lipsurile noastre ca studenți baptiști”, ,,Spiritul misionar în teologia
baptistă”, ,,Un studiu profund al principiilor și istoriei baptiste”, ,,Glasul
studențimii chineze”, ,,Tovărășia studenților baptiști din Răsărit și Apus”.
Conferința rectorilor și a directorilor de la școlile
și seminariile teologice cu următoarele subiecte: ,,Schimb de profesori și
studenți”, ,,Seminariile teologice continentale”, ,,Contribuția baptistă la
teologie”.
În seara zilei de 31 Iulie 1947 la orele 19,30 are loc
desfășurarea discuțiilor în legătură cu studierea unor probleme cu caracter
international, ca: ,,Problema rasială în lumina Noului Testament”, ,,Națiunile
unite din punct de vedere creștin”, ,,Contribuția baptistă la pacea mondială”.
Corul suedez împodobește programul serii.
În același timp în sala stadionului are loc programul
de evanghelizare al Congresului sub conducerea Doctorului B. Petersen din
Danemarca. Iau cuvântul Dr. C. Oscar Johnson din U.S.A., și alți frați de
culoare neagră din Africa și Orient. Corul mixt danez contribuie la bucuria
sufletească.
Ultima zi a Congresului de la Copenhaga
Duminică 3 August 1947
După relatările fr. Prof. I. R. Socaciu.
Casa
de rugăciune Röbnerkirken (biserica Kobner) este neîncăpătoare pentru mulțimea
de credincioși doritori a ajunge înlăuntru. Bucuria și mândria de pe fețele
localnicilor mărturisesc că niciodată mărețul templu de închinare lui Dumnezeu
n-a cuprins atâta lume, aleasă din toate depărtările.
Conducătorii
Alianței Mondiale baptiste în frunte cu Dr. Lewis se numără printre cei dintâi
participanți la Serviciul divin.
Păstorul
bisericii, Dl. Dr. Petersen, fericita gazdă, face o frumoasă introducere, după
care, conducerea serviciului divin este luată de Dr. Newton, președintele
Convenției baptiste din Sud (U.S.A.). Serviciul decurge sincer, maiestuos și
înălțător. O pace divină leagă inimile tuturor în aceiași armonie. Predici
mișcătoare îi mișcă pe ascultători într-o tăcere senină, neîntreruptă decât de
corul bisericii, următor fiecărei predici.
La
amvon s-au perindat printre alți: fr. Dr. Barbour, un păstor negru din Statele
Unite ale Americii, fr. I. R. Socaciu din România, fr. Hans Rockel din Germania
și Dr. Newton.
Păstorul
negrilor, Dr. Barbour, din Statele Unite analizează credința creștină, din care
remarcăm cuvintele: ,,Isus Cristos este piatra de temelie pe care se bazează
toată construcția credinței. Murind răstignit pe crucea de pe un munte, afară
de zidurile Ierusalimului, prin jertfa Sa ne-a câștigat iertarea păcatelor și
mântuirea desăvârșită. Credința lui Isus este nu numai îndestulătoare dar ea
este unica, singura care poate aduce păcătosului fără deosebire de națiune sau
limbă, ietarea păcatelor și mântuirea, iar între popoare, pacea și înfrățirea
adevărată”. Predica fr. Hans Rockel a fost străbătută de un val de întristare.
Domnia sa a înfățișat ascultătorilor orbirea în care a fost adâncită Germania
hitleristă. Conducătorii de ieri ai Germaniei s-au așezat pe ei înșiși în locul
lui Isus. De aceea au dus țara în mod fatal la catastrofă și ruină. Mulți
germani în special tineri, au venit la lumina lui Isus, treziți din visul
întunecat al fascismului.
Fr.
Dr. Newton, aduce salutul celor peste 4 milioane de baptiști din Convenția de
Sud, din Statele Unite. Din substanțială predică a D-rului Newton, sunt de
neuitat aceste cuvinte:
,,Ne
place să stăm alături de Domnul Isus, care a zis: ,,Pocăiți-vă și credeți în
Evanghelie”. Ne place să stăm alături de Ioan Botezătorul care a zis: ,,Iată
Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii”. Ne place să stăm alături de
Pavel, care predica: ,,N-am avut de gând să știu între voi altceva decât pe
Isus Hristos și pe El răstignit”. Ne place să stăm alături de toți credincioșii
Nou-testamentali, și în special de cei din Europa, care au trecut prin atâtea
greutăți. Ne place să stăm alături de Onken, care a spus: ,,Fiecare baptist un
misionar”. Misionarul trebuie să meargă să ducă libertatea prin Hristos. El
trebuie să ducă mesajul eliberării spirituale a individului și a bisericii, de
orice putere civilă și eclesiastică. Misionarul trebuie să meargă cu picioare
iuți, cu brațe puternice și inima caldă”.
Fr.
I. R. Socaciu, îmbrăcat în pitorescul costum național, a reținut îndeosebi
atenția ascultătorilor. Domnia sa a arătat tot trecutul negru pe care l-au avut
creștinii baptiști în România, până la 23 August 1944. Fiecare regim din
trecut, ajuns la putere își făcea un punct de mândrie din suprimarea
drepturilor religioase ale baptiștilor și din așezarea pe spinarea lor a celor
mai neomenești prigoniri. Niciunul din dregătorii țării nu se gândeau să-și
păstreze jurământul de a respecta Constituția, în care zăcea litera moartă a
respectării libertăților religioase. Valurile prigonirilor, schimbătoare
uneori, au crescut totuși mereu, până ce în anul 1942, toate casele de
rugăciune au fost confiscate și profanate păgânește. Credincioșii baptiști au
fost aruncați în temnițe și lagăre cu miile. Mulți credincioși au fost omorâți
de călăii regimului terorist, fără nicio judecată.
În
numele unui război zis sfânt, dictatorii răului au târây poporul într-un măcel
nesocotit, dincolo de hotarele țării, pretinzând că lucrează pentru salvarea
creștinismului și civilizației. În acest timp, acasă, cu concursul fără rezervă
al unei biserici dominante, credincioșii baptiști erau supuși la cele mai
primitive asupriri: bătăi, schingiuiri, întemnițări, eliminări din școli și
servicii publice, confiscări de bunuri
etc.
Toți
acești nori grei s-au risipit la 23 August 1944. Astăzi poporul Român eliberat
se bucură de absoluta libertate religioasă. Fiecare cetățean este lober a crede
sau a nu crede. Oricine poate să-și urmeze credința sa după convingerile sale
religioase. Autoritățile superioare de stat nu mai fac discriminări de religie
sau limbă. Credincioșii baptiști români mulțumesc tuturor bisericilor care s-au
rugat pentru ei în timpul suferințelor până ce Dumnezeu și-a arătat
binecuvântarea Sa. Și acum aceleași biserici să se roage lui Dumnezeu pentru ca
El să dea puteree necesară credincioșilor Săi ca să poată ridica poporul român,
greu încercat de distrugerile unui rîzboi nedorit, la un nivel de viață mai
demnă și mai fericită.
Vorbitorul
român a trezit bucuria, manifestată a congresiștilor danezi, englezi,
americani, negri, și alții, care erau mulțumiți să ducă în sfârșit celor de
acasă vestea eliberării unui popor îndelung apăsat și chinuit.
În
aceiași zi de Duminică 3 Aug., după masă la orele 2, delegații Congresului,
vizitatorii, cercetașii din câteva țări, toată elita orașului Copenhaga și mii
de tineri s-au adunat în marea piață din inima Capitalei, Fron Harvet.
Toată
această mulțime încolonată după cea mai desăvârșită ordine, a pornit în
procesiune spre stadionul orașului. Muzici instrumentale și coruri înălțau
cântece de slavă lui Dumnezeu pe tot parcursul drumului.
Delegația
română urmând grupului englez era obiectul unei deosebite atenții. Delegații și
vizitatorii englezi cunosc bine poporul
român din gura regretatului Dr. Rushbrooke, neobositul luptător pentru
câștigarea drepturilor noastre religioase. Ei strâng călduros mâna delegaților
români și își exprimă frățeasca bucurie pentru libertatea câștigată. Între ei,
deosebit de atent se manifestă Dr. Enest Brown, fostul ministru al Muncii în
cabinetul englez din timpul războiului antifascist. Cuvintele frățești ale
acestui mare om al lumii și al lui Dumnezeu sunt de meritat: ,,Sunt bucuros că
pot da mâna unuia din Românii care au trecut prin prigoniri și suferințe pentru
credința nou-testamentală. Pentru mine acest moment este o mare sărbătoare.
Salut Poporul român și doresc tuturor bucurie și fericire. Rog pe bunul
Dumnezeu să vă ajute ca, mergând acasă, să lucrați cu Evanghelia pentru binele
și fericirea poporului vostru și să ajutați conducătorilor voștri în eforturile
ce le fac pentru o lume mai bună, pentru înfrățire și pace”.
Stadionul
orașului Copenhaga cuprindea în această zi minunată peste 15.000 suflete.
Printre alți vorbitori, la tribună au apărut fr. I. R. Socaciu și fr. A. Haider
Ali, păstorul unei biserici din India. Reporterii fotografici se grăbeau să
fixeze aceste momente solemne.
Păstorul
indian, fr. A. Haider Ali, spune că e fericit că a putut să facă un drum de
peste 700 mile spre a ajunge la Copenhaga în mijlocul fraților și prietenilor
dragi.
Cuvintele
fr. I. R. Socaciu vestind libetatea cultului baptist în Țara Românească stârnesc
valuri de bucurie în această mare de capete în sărbătoare.
În
seara aceleiași zile, la orele 7, 30 are loc un ultim meeting. Sala K.B.,
Hallen, imensă, este plină până la refuz.
Aici
a fost introdus noul președinte al Alianței, fr. Dr. O. Johnson, un vechi
prieten al fr. Socaciu, coleg de la Seminarul din Louisville.
Între
cei câțiva vorbitori fr. I. Socaciu transmite lumii întregi baptiste salutul
poporului român, rugând pe cei 4500 delegați la Congres să nu înceteze cu
rugăciunile lor către Dumnezeu pentru păstrarea libertăților baptiștilor
români, așa de greu dobândite.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu