Azi, 24
octombrie 2023, zi de marți, după ce am terminat lucrul la hotar pe ziua de azi,
am urcat pe Zăpode, deal care este în spatele casei unde locuiesc pentru o
vreme. Negăsind ciupercile pe care speram că poate le voi afla, am luat loc pe
iarba uscată, că eram ostenit și dealul este abrupt și greu de urcat, căluțul
slab și bătrân, săracu de el. Vorba noastră românească: „greu la deal cu boii slabi”, aceasta este legea pusă de Dumnezeu și de vrem, de nu vrem, o trăim.
Stăteam jos,
mă gândeam și un gând a venit de la Dumnezeu care spunea: „ai urcat până aici
și nu ai găsit nimic, ce ar fi să arăți frumusețile mele și ce frumos am
colorat în jurul satului?” A venit al doilea gând: „ce să zic? Măcar dacă mă
gândeam de acasă”. Primul gând m-a îndemnat să ies mai sus să văd mai bine și
spune ce vezi. Așa am făcut și a ieșit această mică prezentare.
Editarea aparține
ddr Corina Brumaru.
Pentru Domnul și slava Lui.
Fii binecuvântat de Domnul satul meu,
Rohia!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu