În perioada 16 – 22 iulie, 1955, s-a
desfășurat al 9-lea Congres Baptist Mondial, ce a marcat aniversarea jubileului de aur
(împlinirea a 50 de ani de când a avut loc primul congres, în 1905), eveniment
ce se cuvine a fi celebrat cât se poate de frumos.
Congresul începe sâmbătă,
16 iulie la ora 2.15 în splendida locație londoneză Royal Albert Hall (Sala
Regală Albert), atunci când președintele Alianței Baptiste Mondiale, Rev. F.
Townley Lord declară deschise sesiunile de întâlnire din cadrul Congresului
Jubiliar. Toată suflarea baptistă începe să intoneze un imn de laudă (Să
salutăm puterea numelui lui Isus), care este cântat la fiecare Congres al Alianței,
încă din 1905. După imn urmează citirea Psalmului 100 de către Președintele
Alianței. Apoi adunarea a fost condusă în rugăciune de Dr. J. E. Ennals, Africa
de Sud, care este unul dintre cei care au participat și la primul congres din
1905.
Bineînțeles că a fost
rostit și un mesaj adresat Maiestății Sale Reginei Elisabeta a II- a Marii
Britanii de către Președintele Alianței Townley Lord, și care a fost citit de
către Secretarul General al Alianței, Arnold T. Ohrn, secondat de către Rev. C.
Oscar Johnson. Vom spicui câteva rânduri: ,,Maiestate, cei 8 mii de delegați
veniți din 60 de țări s-au reunit în sala aceasta plină de istorie (Royal
Albert Hall) pentru a marca Congresul Jubiliar al Alianței Baptiste Mondiale, iar
cu această ocazie vă trimit sincere salutări și binecuvântări...etc.”
În doar o săptămână s-a
ținut un adevărat maraton al întâlnirilor, al dezbaterilor, într-un cuvânt o
comuniune în har, spirit și adevăr, având în minte un scop comun: de laudă, de
mulțumire adusă Domnului și desăvârșirea înfrățirii poporului baptist de
pretutindeni.
Conform raportului oficial
editat de către Arnold T. Ohrn[1],
secretarul general al Alianței statistica arată că au fost înregistrați delegați
de pe 5 continente:
v Din
Europa: 11 țări, cu un total de 2,973 de participanți;
v Din
America de Nord, Centrală și de Sud: 14 țări cu un total de 4, 714 de
participanți dintre care 4, 147 au fost doar din Statele Unite ale Americii;
v Din
Africa: 11 țări, cu un total de 74 de participanți;
v Din
Asia: 14 țări, cu un total de 94 de participanți;
v Din
Australia: 322 de delegați +89 din Noua Zeelandă însumează 411 participanți.
Calculând toate aceste
cifre vedem că numărul total este de 8,266 de baptiști adunați de peste tot, de
rase și naționalități diferite, vorbind limbi diferite și purtând costume
naționale specifice. Din păcate România nu este menționată în statistica
consultată ca și referință.
Toate cuvântările au fost primite
cu aplauze la scenă deschisă, starea de spirit a tuturor celor prezenți fiind
una în perfectă armonie și părtășie bine plăcută lui Dumnezeu. Temele dezbătute
în cadrul sesiunilor, care au fost în număr de 14, începând de sâmbătă, 16
iulie și până vineri, 22 iulie atunci când a avut loc și încheierea
festivităților care s-a ținut pe stadionul de fotbal al echipei ,,Arsenal”.
Congresul din 1955 a
pledat și pentru reafirmarea drepturilor libertății religioase, care este un
principiu fundamental proclamat, respectat de înaintașii noștri, chiar cu
prețul vieții lor. Baptiștii, de-a lungul întregii lor istorii, au susținut
cauza libertății, care nu poate fi obținută în absența libertății de a vorbi,
insistând asupra faptului că fiecare om trebuie să fie liber să se închine lui
Dumnezeu, după cum este călăuzit de Duhul Adevărului. Bazându-și convingerile
pe Scripturi, baptiștii în continuare reconfirmă preoția tuturor credincioșilor,
o biserică regenerată, libertatea de a te exprima și responsabilitatea și libertatea
bisericii locale. În declarația despre libertatea religioasă prezentată în
cadrul Congresului Jubiliar, baptiștii ca și credincioși care în Cristos au
găsit o nouă libertate, au trasat lumii un nou model – Biserici libere în state
libere.
Comisia responsabilă cu
pregătirea conferinței despre libertatea religioasă a fost condusă de Dr.
Stanley I. Stuber, sub conducerea căruia s-au formulat 5 principii care vor
constitui declarația baptistă:
I.
Dreptul de a fi liber este un dar
al lui Dumnezeu oferit tuturor oamenilor indiferent de rasă. O persoană nu se
naște în mod fizic într-o credință, ci trebuie de bună voie să dorească a deveni
un fiu al lui Dumnezeu.
II.
Dreptul omului de a-și alege sau
schimba credința trebuie să fie respectat, la fel ca și libertatea de a
dezaproba sau obiecta după cum îi dictează conștiința.
III.
Pentru că tolerarea nu mai este
suficientă; pentru că libertatea de a te închina nu mai este suficientă. Ca și
baptiști noi căutăm nu să fim tolerați, ci să fim acceptați pretutindeni ca și
egali în Cristos, având aceleași privilegii și responsabilități în calitate de
cetățeni loiali. Ceea ce ne dorim pentru noi am asigura și pentru ceilalți, fie
că sunt credincioși creștini sau nu.
IV.
Adevărata libertate religioasă
garantează nu numai dreptul de a putea să te închini în privat sau în public,
ci și dreptul de a învăța, predica, proclama și sprijini deschis și fără nicio
opreliște, Scriptura lui Cristos, sau alte convingeri religioase.
V.
Bisericile noastre trebuie să fie
libere, fără nicio intervenție din partea statului. Ca toate bisericile noastre
să respecte, în măsura în care principiile lor o permit, legile statului și să
coopereze loial cu autoritățile civile pentru a ajuta la crearea unei
comunități în care libertatea presei, libertatea vorbirii, a adunării și
dreptatea socială vor fi asigurate.
Membrii
Congresului Baptist Mondial militează pentru buna înțelegere, armonie între
toate națiunile pământului. Aceștia își exprimă prin rezoluția pentru pace,
deplina lor îngrijorare în legătură cu posibilele efecte ale folosirii armelor
nucleare și se tem pentru izbucnirea unui alt război, care ar putea face să
dispară orașe întregi dacă se folosesc acele arme mortale. Cei prezenți la
conferința despre pace au declarat ,, convingerea noastră este că războiul nu
este nicidecum voia lui Dumnezeu, Tatăl tuturor neamurilor, care în numele lui
Isus Cristos a înlăturat orice barieră dintre indivizi, grupuri, națiuni și
rase, instituind părtășia și dragostea frățească..”
O altă
rezoluție a Congresului s-a axat pe relațiile interrasiale, poporul baptist
fiind total împotriva discriminării rasiale sub orice formă, și este alături de
cei care încă suferă prejudicii din cauza aceasta. Discriminarea rasială este o
formă de ură în discordanță cu învățăturile Mântuitorului, de aceea membrii
Congresului îndeamnă bisericile baptiste din toată lumea să facă tot ce le stă
în putință să se facă demni de a purta numele de Creștin și ceea ce înseamnă fraternitatea
umană.
La
acest congres au avut loc și conferințe ale Tineretului, conferințe ale
Laicilor, ale pastorilor, predicatorilor. De asemenea s-au ținut și conferințe:
ale învățătorilor teologici. O conferință aparte a fost aceea dedicată acțiunilor
Misionare la care a susținut un discurs impresionant Rev. W. J. Bradnock,
Secretarul responsabil cu traducerile al Societății Britanice și Externe
Biblice. Discursul s-a intitulat ,,Cuvântul pentru lume într-o mie de limbi”.
În
ultima zi a congresului, vineri 22 iulie 1955, a avut loc festivitatea de
închidere a întrunirilor, pe stadionul de fotbal Arsenal, din Highbury Hill. Peste
33, 000 de bilete s-au vândut, participând poate mult mai mulți decât numărul
biletelor. Dr. Townley Lord, conduce ultima întîlnire în calitate de președinte,
funcție pe care a deținut-o timp de 5 ani, prezentându-l adunării pe succesorul
său, Dr. Theodore F. Adams.
După ce
este desemnat noul președinte, acesta răspunde adresând cuvinte de mulțumire
Dr. Lord, pe care îl consideră un exemplu atât pentru el cât și pentru miile de
bărbați baptiști care slujesc Domnului. Este onorat și recunoscător pentru
încrederea acordată în a-i oferi această titulatură, de președinte. Cu toate că
aceasta vine și cu mari responsabilități, este ferm convins că întreaga suflare
baptistă se va ruga pentru ca el să-și ducă la îndeplinire tot ceea ce are de
făcut. În primul său discurs ca și
președinte, Dr. Adams este recunoscător Domnului că în ultima zi a Congresului printre
participanți îl au și pe Billy Graham, renumitul pastor baptist cunoscut în
lumea întreagă. În continuare președintele Adams amintește despre reînnoirea și
consolidarea frățietății baptiste, este recunoscător că la acest congres au
putut veni și cei care nu au putut participa la celelalte. În mod special este
bucuros că și frații din Uniunea Sovietică (9) au putut participa de această
dată, împărtășind această experiență de neuitat. Cele 3 cuvinte cheie pe care
trebuie să le reținem potrivit președintelui Adams sunt: Evanghelism, Părtășie
și Rugăciune. La sfârșitul discursului său amintește de frații baptiști care
sunt în suferințe, doi dintre aceștia fiind chiar vice-președinți ai Alianței aleși
la al 7-lea Congres ținut la Copenhaga; aceștia azi zac în închisoare pentru
Cristos”.
Într-o ultimă
rezoluție se vorbește despre neputința fraților baptiști din România, China,
Polonia, Ungaria, Cehoslovacia și
Bulgaria, de a participa la Congresul Jubiliar din Londra, dar bucuria este cu
atât mai mare, deoarece o delegație din Uniunea Sovietică a putut fi prezentă.
Delegația era formată din 9 membri, unul dintre aceștia Yakov I. Zhidkov fiind
ales ca unul dintre vice-președinții Alianței Baptiste Mondiale.
[1] Congresul Jubiliar de Aur, Raport oficial al Congresului Alianței
Baptiste Mondiale (9) din Londra, Anglia, editat de Arnold T. Ohrn și Geoffrey
W. Rusling, publicat de către Editura ,,The Carey Kingsgate”, Southampton Row,
6, Londra și tipărit în Marea Britanie de către Ebeneze Baylis și Fiul,
Tipografia ,,Trinitate”, Worcester, Anglia, 1955.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu